104,273 matches
-
optzeciști (pentru care, totuși, eticheta de postmoderni, introdusă cu toate explicațiile de rigoare, rămîne discutabilă), autoarea pune în evidență tehnici de supralicitare a descrierii, de deconstrucție a narațiunii, de accentuare a subiectivității, de manifestare a intertextualității, ironiei și parodiei (e semnalat, de pildă, antologicul pasaj al lui Groșan, din O sută de ani de zile la porțile Orientului", care începe cu exclamația "O, dulce plai al Moldovei!..."). Ar mai trebui pomenite comentariile despre marcarea funcției fatice în discurs, despre suprasemnificarea descrierii
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
beteșuguri. Unul dintre analiștii plini de simpatie ca Walter Jens, care a editat împreună cu nevasta lui scrierile cu adresă biografică, trage concluzia că în operă ironia crudă și usturătoare se oprește la porțile egoului. Ca un deficit, profesorul de retorică semnalează incapacitatea lui T.M. de a fi autoironic. Îmi îngădui să afirm cu toată decența că respectabilul om de litere greșește, că se împotmolește la suprafața lucrurilor. La o examinare mai atentă reiese că în pânza epică instinctul realist nu face
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
de-a face mă inhibă. Așa am fost din tinerețe, dar de cînd a început isteria electronică, simt acut și dureros că nu mai am ce căuta în secolul ăsta. Sînt un dinozaur, o specie extinctă. E un sentiment care semnalează apropierea morții. Și noua lume mă încercuiește, mă atacă, nu-mi dă pace". Și în altă parte: ,Umanismul așa cum l-a născut și dezvoltat ciclul în care a trăit generația înaintea mea nu mai este posibil. Eu aparțin unei etape
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
orientative, e secondată de datele interne ale evoluției individuale a pamfletului arghezian, ca vedetă a perioadei interbelice. Tensiunea, virulența și expresivitatea nu se mențin la aceleași cote și era de așteptat să fie așa. Cercetătorului îi rămâne sarcina de a semnala și de a analiza aceste variațiuni tematice și stilistice. Elementele satirice și critice dau combinații foarte diferite în Icoane de lemn, Poarta neagră și în restul operei publicistice. O secvență a cărții lui Ștefan Melancu include un istoric al pamfletului
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
dialoga pe marginea unor subiecte mai abstracte. Firește, nu e obligatoriu ca în orice scriitor să zacă un autor de ,arte poetice". Dar atunci de ce nu stai acasă, nelăsând locul altora, mai dornici de comunicare? De unde prejudecata de a-ți semnala cu orice preț prezența, când, în realitate, ești mizantrop, timorat, provincial, incapabil să articulezi câteva fraze care să mențină trează atenția conlocutorilor? E regretabil, desigur, că Vargas Llosa nu s-a implicat foarte mult în dezbaterile de la Neptun. Dar acest
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
îi ignoră. De aceea, cred că în volumul său Recapitularea modernității, așa cum arată în versiunea din 2000, Ion Bogdan Lefter reușește să schițeze abia premisele unei sinteze viitoare, care să se elibereze de indeciziile și lacunele pe care le-am semnalat. E o carte stimulatoare prin deschiderile ei, nu prin rezolvările la care rămâne să aspire pe mai departe. Dialogul sau polemica dintre I. B. Lefter și H.-R. Patapievici pe tema raportului dintre modernitate și postmodernitate sau dintre modernism și
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
la nuvela senzațional-romanțioasă și să păstreze din romantism doar câteva procente menite a-i doza dominanta clasică spre a o face mai vie, mai colorată, mai pe gustul cititorului modern". în Alexandru Lăpușneanu, prima capodoperă a nuvelei românești e de semnalat ,aportul componentei clasice derivată din clasicismul tipologic, care cenzurează eventualele excrescențe romantice și conferă observației și notației realiste maxima economie și stringență, triumfătoare în lapidaritatea memorabilă de edict latin a frazei". Elementele romantice primesc mereu ,replica echilibrată a construcției riguroase
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
îi va ști de frica! Doamne ajuta la un manager de comunicare ce poate fi asemănat cu Miruna. Sincer îmi pare rău că pleacă dar se va găsi o soluție și pentru înlocuirea ei.... Revin cu un comentariu să-ți semnalez o scăpare: *răciserăm. (Asta pentru și tu îi taxezi pe cei din jur, cu blândețe, cu prietenie, dar vrând mereu să dai limbii române ce-i al limbii române). Mie, una, mi se pare că tot ascultând vorbindu-se greșit
Zi tristă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82710_a_84035]
-
demnitate. Lor le alătur firesc pe Leslie Hawke și pe Ruxandra Hurezeanu, alte două prezente speciale din seara Galei. Ajuns acasă, eternă și fascinantă România a dat iar buzna în viața mea, de data asta pe sms: cineva mi-a semnalat pro-inițiativa Țară, țara, vrem fundase. Și mi-am dat seama că țara nu le va dori niciodată cu adevărat pe premiante, oricât aș încerca eu să mă amăgesc că altfel stau lucrurile. Într-o țară în care totul merge cu
Faţa noastră cea de toate zilele by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82762_a_84087]
-
steluța, admir o mână de oameni din viața reală, dar nu pot numi pe niciunul erou. Îmi plac articolele pozitive, fac bine sufletului chircit de atâtea griji jilnice. Fără legătură cu articolul, domnul Arafat neavind nici o vină, vreau să-i semnalez dl Bucurenci o apariție de presă care i-a scăpat. Iată mai jos despre ce este vorba. http://dog-the-blog.blogspot.com/2009/03/bukurenci-praktiker-paradoxurile.html Păcat de comentariile răuvoitoare de pe blogul cu pricina. La mai mare! l-am surprins prima
Doctorul Arafat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82750_a_84075]
-
cazului în care ești chiar Daciana și semnezi cu pseudonim, nu prea se potrivește “subsemnata” în începutul comentariului tău. “Subsemnata” face referință la numele ce vă să se afle la capătul textului în care apare. Cel mult s’ar potrivi “semnalată”. Nu de alta, da’ ecologia ar trebui să înceapă în mintea noastră. Cît despre Daciana, atîta timp cît plantează copaci sau participa la facerea de cadru legislativ care încurajează plantarea, nu știu cît de important este dacă e cartonista sau
Un nou blog verde by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82771_a_84096]
-
crezi că e vina lui cutărescu pentru regulile astea absurde?”, “ei, si ce-ai rezolvat cu asta”. Sunt sigură că Dragoș, asemenea oricui, nu se așteaptă ca, dintr-o dată, lucrurile să ia un curs firesc. Dar simplul gest de-a semnala lucrurile absurde contează. Poate celui cu care porți discuția îi intra pe o ureche și-i iese pe alta, dar cu siguranță pentru 5 minute în care te vei fi purtat altfel decât e obișnuit respectivul, îl vei fi făcut
Rezervare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82766_a_84091]
-
5 minute în care te vei fi purtat altfel decât e obișnuit respectivul, îl vei fi făcut să gândească într-o nouă direcție. De fapt, pe mine mă doare nepăsarea asta resemnata de care majoritatea dați dovadă crezând că a semnala prostia, nedreptatea, situațiile ilogice sunt fie semne inutile că doar România e țară nimănui, fie e vorba de vreunul în care s-a umflat pipota, așa, dintr-o dată și are chef să facă pe deșteptul. Eu cred că-i trist
Rezervare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82766_a_84091]
-
că și eu și cititorii blogului știm cine e Alexandru Dabija... Dacă observi, scrie “coregraful”, nu “coregrafii”. În textul trimis de mine scria “regizorul și coregraful Alexandru Dabija și Amir Kolben”. Este o eroare a ziarului, pe care le-am semnalat-o. E drept că, atunci când am publicat textul pe blog, am facut copy/paste de pe site-ul Evz, cum fac de obicei, ca să preiau versiunea finală a textului (se mai întâmplă uneori că redacția să taie o propoziție sau două
Bach la tot cartierul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82976_a_84301]
-
ce scandal e vorba, de vreme ce avizul Curții nu era decât consultativ, iar nu obligatoriu pentru Parlament, așa cum crede Băsescu? Apoi: în ce constă concret siluirea Constituției prin votul dat de parlamentari? Nici un alt editorialist al cotidianelor de azi nu a semnalat o asemenea siluire. Mai departe citez: “Ziua de 19 aprilie a pus discursurile sforăitoare în lumina pe care o merită”. Am citit de pildă discursul lui Crin Antonescu și nu mi s-a părut deloc deplasat sau excesiv. În schimb
Siluirea Constitutiei din respect pentru Constitutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82981_a_84306]
-
Ca să vezi de unde sare iepurele, nu Traian Băsescu sau vreun grande liberal ori din Opoziție ar fi sursa actualei crizei politice, ci Mădălin Voicu ori vreun cetățean necunoscut de etnie romă. Păcat de vorbă proastă, Majestate... Radu Umbres mi-a semnalat și el o vorbă proastă de-a lui , într-un interviu pe Metropotam. “E o prejudecată că Giulestiul e un cartier rău plin de țigani. Nu sunt mai mulți decât în celelalte cartiere.”, zice criticul literar. Am vorbit azi dimineață
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
din an! Și la ora actuală există întrunite absolut toate condițiile favorabile de economie normativa pentru această! Numai că economia politică normativa și normele sale trebuiesc învățate! Revenim la o problemă veche de mai bine de o sută de ani, semnalată de Constantin Rădulescu-Motru în cartea sa din 1904, ‘Cultura română și politicianismul’. Hai să punem învățătură lui Constantin Rădulescu-Motru în contextul actual al dezvoltării durabile a litoralului românesc. Normele de economie politică normativa pentru devoltarea durabilă trebuie puse în reprezentări
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
de mărinimie bugetară care a fost motivat de premierul însuși considerînd sărăcia un viciu al părinților, nu o problemă a guvernului. Dar dacă, potrivit primului ministru, presa caută pete în soare, fiindcă monitorizează aplicarea unui program de criză și îi semnalează defecțiunile, mă tem că dl Năstase a ajuns să-i considere pe ziariști drept un fel de anexe ale Ministerului Informațiilor Publice. Din nefericire, parțial are dreptate.
Statuie din bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14737_a_16062]
-
să se dispenseze de injecții? Nu sînt medic, dar ceva nu mi se pare în ordine. Nu e în ordine nici că unul din secretarii de stat de la Sănătate a deniat să viziteze Centrul abia după ce presa și televiziunea au semnalat de cîteva ori situația. Și de ce să-l viziteze? Nu e clar ce va afla? Că sînt prea puțini doctori, că fiecare vede o mie de bolnavi și altele. Și mai ciudată a fost declarația unuia dintre medici, un ilustru
Coadă de tip nou by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14758_a_16083]
-
Murineanu, în care mai apoi am locuit, creștea un pîlc viguros de floarea-soarelui - pepeni, pe cîmpuri învecinate vedeam uriașe întinderi de bostani galbeni și portocalii, în curtea noastră se aflau caiși cărora căprița mea le rodea scoarța". Documentar, sînt de semnalat evocările privitoare la mizeria în care familia Ș. Cioculescu a trăit între anii '48-'58. În același număr din revista de la Târgoviște, dl Tudor Cristea consacră o cronică plină de simpatie volumului recent de memorialistică al directorului României literare. Ne-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
ca de obicei, bine-întocmita Revistă a presei, este reprodus din COTIDIANUL un text în care dl E. Simion protestează la cele scrise de dl Luca Pițu despre d-sa în Familia. Așa dar cearta ia amploare. Tot în Observator, de semnalat amplul fragment dintr-un studiu al dlui Adrian Marino despre Începuturile (deocamdată) raporturilor dintre libertatea și cenzura presei de la noi. După o cărțulie în care cenzura românească era succint descrisă de la origini pînă sub regimul comunist, iată, dl. Marino promite
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
priveau din televizor/ Furnici cu coarne și gîndaci cu vizor/ De pe metereze. Mă priveau new-yorkeze/ Cu humori și proteze" (Coșmar). E vorba aici de un coșmar" care cochetează cu sine, într-o tonalitate sprințar-flegmatică, precum un ironic contrapunct. Să mai semnalăm și acele violențe contrase, lapidare, am spune emblematice, care ni-l evocă de asemenea pe Caraion: "Alergam cu toții/ oameni și lucruri/ prin grotele luminate/ ale unui instrument inventat" (Existență în somn prin miriști orbitoare). Sau: "și peste tot/ posibilul intrat
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
prolix... Ideea leit-motiv e că există un punct în care, aflîndu-te, poți să schimbi întreaga poveste, întreaga viață. În stilul lui, Medem vorbește tot despre "ziua Raței moarte", ziua renașterii posibile și imposibile. Post Scriptum. În altă ordine de idei, semnalăm apariția unui Dicționar universal de filme, de Tudor Caranfil; în semideșertul binecunoscut, orice carte de cinema autohtonă -și încă una masivă, în jur de 700 de pagini format mare - nu poate fi decît o bucurie în sine. În prefață, autorul
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
televizor învață copiii expresiile urîte și comportamentele asociale? Se droghează fiindcă au văzut Filiera franceză? Se iau la bătaie din cauza lui Schwartzeneger? Nu spun că televizorul n-are un rol în educația tinerilor. Dar nu cu interdicții de felul celor semnalate devine televizorul un mai bun dascăl. Cenzura n-a descurajat niciodată nimic. A încurajat adesea cele mai stranii reacții. nu-l va opri pe nici un adolescent să se uite la sînii goi ai Pamelei Anderson ori la scenele de o
Bulina roșie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14914_a_16239]
-
totuși în amănunt). Dorința lui Wehr este de a realiza o confruntare între Jung și Steiner (care să o schițeze, poate, întrucâtva, pe cea evitată ori ratată de cei doi în timpul vieții), ceea ce revine, într-o primă instanță, la a semnala deosebirile dintre două perspective fundamentale ale timpului nostru (fără a le nivela cu scopul unei armonizări forțate) și a decanta ulterior, cu atât mai profitabil, punctele comune ale acestora, către o perspectivă pe cât posibil integratoare, sau oricum sinoptică. Ca un
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]