582 matches
-
ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe care o înmagazinăm în mesaj și comunicare are ca reper central tensiunea între act și fapt: actul de semnificare și faptul de comprehensiune. Modul în care se va ajunge la faptul comprehensiunii este comandat de actul prin care se dă sau se lasă a se înțelege. Elementele modului reprezintă evenimente ale raționalității discursiv-procesuale. Pe cursul și parcursul lor are
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
uni- sau bilaterală de de intenționalitate. Mai exact: nu există mesaj fără urmă de intenție. Mesajul este generat de o intenție uni- sau bilaterală. El poartă irepresibil o inscripție intențională: fie destinator-“ială”, fie destinatar-“ială”, fie bilaterală. Intenția de semnificare reprezintă semnul său distinctiv, marca de individualizare. Pe de altă parte, ca element constitutiv al unei conștiințe ce trăiește numai ca o conștiință a ceva, ca o conștiință înspre ceva, intenția preia inerțial de la aceasta directivitatea teleologică, orientarea, tendința spre
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
temeinice sinteze legate de subtilitățile ideatice ale operei binecunoscutului poet timișorean, dând un caracter distinct ediției, autoarea volumului continuă să releve, la același nivel expertizat de recepție, noi sclipiri și înrâuriri universale ale poeziei dorcesciene, din același registru abscons al semnificării, greu sesizabil și puțin accesibil celor neinițiați în hermeneutica textului”. (Iulian Chivu) „D-na Mirela-Ioana Borchin și-a dovedit deplin capacitățile exegetice, în comentariul detaliat al poeziei lui Eugen Dorcescu, publicat, la finele anului 2015, ca postfață-eseu, la antologia (ediție
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
nicio metaforă izolată, unde autorul a încercat să închidă înlăuntru-i principii felurite, particularități zonale, descrieri fenomenologice demne de menționat ș.a.m.d. Ea depășește în mod vizibil aceste laturi completamente restrictive, poziționându-se fără echivoc în registrul larg al semnificării conținutului, pe care unitatea sau, mai bine zis, în cazul de față, complexul de unități culturale distincte aici analizate îl predetermină. Pentru Estrada, pampa și lumea ei înseamnă o mulțime imensă de semne definitorii, pe care încearcă să le supună
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
bune intenții interpretative conținutul încorporat al tuturor semnelor apărute în cadrul acestui rit de comunicare. Cred că a venit timpul să se renunțe la ideea de definire a semioticii generale drept „teorie a minciunii”, dar și la faptul că, „De câte ori există semnificare, apare posibilitatea de a o folosi pentru a minți.”, așa cum vede însuși Eco lucrurile, idei pe care i le respectăm, de altfel, fără dar și poate, și să se recurgă la o nouă viziune coerentă despre semiologie, ca teorie a
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
este exprimată, cât și operațiile logice, precum ampla și amănunțita clasificare a ambiguităților din capitolele IX și X, dar mai ales definiția: „Dialectica este știința de a purta bine dezbaterile”, „Cuvintele sunt semne ale lucrurilor atunci când își primesc puterea de semnificare de la ele”, „Vis verbi sau ‘puterea de semnificare a cuvântului’ este ceva prin care ne dăm seama de valoarea cuvântului (...) și care impresionează pe ascultător fie prin el însuși, fie prin ceea ce semnifică, fie prin amândouă deopotrivă”, „Omul este un
DIN DIALECTICA SAU ÎNCEPUTUL DISCURSULUI SEMIOTIC AL LUI AUGUSTIN DE HIPONA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1493622353.html [Corola-blog/BlogPost/344424_a_345753]
-
și amănunțita clasificare a ambiguităților din capitolele IX și X, dar mai ales definiția: „Dialectica este știința de a purta bine dezbaterile”, „Cuvintele sunt semne ale lucrurilor atunci când își primesc puterea de semnificare de la ele”, „Vis verbi sau ‘puterea de semnificare a cuvântului’ este ceva prin care ne dăm seama de valoarea cuvântului (...) și care impresionează pe ascultător fie prin el însuși, fie prin ceea ce semnifică, fie prin amândouă deopotrivă”, „Omul este un animal rațional muritor”, „Echivocurile sunt noțiuni care nu
DIN DIALECTICA SAU ÎNCEPUTUL DISCURSULUI SEMIOTIC AL LUI AUGUSTIN DE HIPONA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1493622353.html [Corola-blog/BlogPost/344424_a_345753]
-
ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe care o înmagazinăm în mesaj și comunicare are ca reper central tensiunea între act și fapt: actul de semnificare și faptul de comprehensiune. Modul în care se va ajunge la faptul comprehensiunii este comandat de actul prin care se dă sau se lasă a se înțelege. Elementele modului reprezintă evenimente ale raționalității discursiv-procesuale. Pe cursul și parcursul lor are
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
uni- sau bilaterală de de intenționalitate. Mai exact: nu există mesaj fără urmă de intenție. Mesajul este generat de o intenție uni- sau bilaterală. El poartă irepresibil o inscripție intențională: fie destinator-“ială”, fie destinatar-“ială”, fie bilaterală. Intenția de semnificare reprezintă semnul său distinctiv, marca de individualizare. Pe de altă parte, ca element constitutiv al unei conștiințe ce trăiește numai ca o conștiință a ceva, ca o conștiință înspre ceva, intenția preia inerțial de la aceasta directivitatea teleologică, orientarea, tendința spre
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
a textului, de unde se vede încă o dată cât prețuiește un bun traducător, pentru că între limba spaniolă, în care sunt asimilați confortabil mulți poeți români, și limba în care ei au gândit și au simțit nu sunt mai deloc incompatibilități de semnificare, ci ușoare dificultăți de traducere. În acord cu Vadillo Lopez, recenta antologie Toamna ca o fregată (Ed. Neuma, Cluj-Napoca, 2017), citită fără intermediar și prefațată de Horia Gârbea, permite o observație în aceeași idee, dar ceva mai nuanțată: Poezia aceasta
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/iulian_chivu_1492500771.html [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe care o înmagazinăm în mesaj și comunicare are ca reper central tensiunea între act și fapt: actul de semnificare și faptul de comprehensiune. Modul în care se va ajunge la faptul comprehensiunii este comandat de actul prin care se dă sau se lasă a se înțelege. Elementele modului reprezintă evenimente ale raționalității discursiv-procesuale. Pe cursul și parcursul lor are
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
voi rămâne zăvorât/ în casă, în odaie, în urât,/ în chingile uitării asasine.// Cum să mai ies la poartă fără mine? (Ca din senin) Însingurările poetului sunt eliberatoare, devin expresia cea mai directă a comunicării într-un limbaj specific, de semnificare și de simbolizare, care generează metabolele. În concertul poeților din generația sa , Dumitru Vasile Delceanu este cu atât mai aparte cu cât anticipează tendințele noi ale poeziei contemporane de a deplasa accentul cuvântului, în virtutea valorii lui expresive, de la ansamblu către
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Mai_tin_de_vorba_clipa_nicoleta_milea_1331408604.html [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
câtă lună plină Tăcerea-n somn îndură”, „Tăcerea e un drum fără de cale”, „Perfecțiunea poemului tăcut.” „Tăceri amânate” sunt cuvinte-cheie pe care le identificăm în fiecare dintre cele 12 poeme ale capitolului al optulea. Observăm frecvența și funcția lor de semnificare în structura textului poetic: „Amână-mă-n Tăcere, tinerețea respiră”, „Să amânăm să bem tăcut Tăcerea”, „Sângele își amână Tăcerea mereu”, „Ochii promit Tăcerea să amâne” (ochii-simboluri ale conștiinței umane reflexive). „Tăceri în doi” refac simbolica unitate primordială: „Într-un
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
Dr. Constantin Cucoș de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Din punct de vedere componistic și structural, volumul de față (primul) cuprinde mai multe secvențe ce merg de la o integrare a problematicii în orizontul valorilor umane și al veșniciei, al semnificării ei din perspective polivalente și multi sau interdisciplinare, precum cele teologice, psihologice, sociologice, pedagogice, biologice, medicale până la o integrare de înaltă ținută, sub o marcă spiritual - duhovnicească, în care se vor regăsi probleme deosebit de serioase și de stringente. Astfel, nu
PR. PROF. DR. IOAN C. TEŞU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dublu_semnal_editorial_si_publicistic_pr_prof_dr_ioan_c_tesu_.html [Corola-blog/BlogPost/341414_a_342743]
-
reformarea acestuia din urmă, în concordanță cu zarea valorică creștină ... Mai precizăm faptul că ambele cărți se bucură de binecuvântarea și girul duhovnicesc al Înaltpreasfințitului Părinte Teofan - Mitropolitul Moldovei și Bucovinei și este demn de apreciat efortul de lecturare și semnificare a unui „bagaj” teoretic relevant, ce vine dinspre teritorii aparent distante, dar care primește un nou „tâlc” și o nouă „interpretare”, o inedită înfățișare prin „legarea” acestuia sub însemne noi - cele explicit spirituale și duhovnicești, creștin ortodoxe. Această „absorbație” dovedește
PR. PROF. DR. IOAN C. TEŞU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dublu_semnal_editorial_si_publicistic_pr_prof_dr_ioan_c_tesu_.html [Corola-blog/BlogPost/341414_a_342743]
-
ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe care o înmagazinăm în mesaj și comunicare are ca reper central tensiunea între act și fapt: actul de semnificare și faptul de comprehensiune. Modul în care se va ajunge la faptul comprehensiunii este comandat de actul prin care se dă sau se lasă a se înțelege. Elementele modului reprezintă evenimente ale raționalității discursiv-procesuale. Pe cursul și parcursul lor are
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
uni- sau bilaterală de de intenționalitate. Mai exact: nu există mesaj fără urmă de intenție. Mesajul este generat de o intenție uni- sau bilaterală. El poartă irepresibil o inscripție intențională: fie destinator-“ială”, fie destinatar-“ială”, fie bilaterală. Intenția de semnificare reprezintă semnul său distinctiv, marca de individualizare. Pe de altă parte, ca element constitutiv al unei conștiințe ce trăiește numai ca o conștiință a ceva, ca o conștiință înspre ceva, intenția preia inerțial de la aceasta directivitatea teleologică, orientarea, tendința spre
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
câtă lună plină Tăcerea-n somn îndură”, „Tăcerea e un drum fără de cale”, „Perfecțiunea poemului tăcut.” „Tăceri amânate” sunt cuvinte-cheie pe care le identificăm în fiecare din cele 12 poeme ale capitolului al optulea. Observăm frecvența și funcția lor de semnificare în structura textului poetic: „Amână-mă-n Tăcere, tinerețea respiră”, „Să amânăm să bem tăcut Tăcerea”, „Sângele își amână Tăcerea mereu”, „Ochii promit Tăcerea să amâne” (ochii-simboluri ale conștiinței umane reflexive). „Tăceri în doi” refac simbolica unitate primordială: „Într -un
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Evanghelia_tacerii_nicoleta_milea_1327350119.html [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
exeget devotat și există destule exemple de autori, la noi și în literaturile mature, care - conturîndu-și misiunea propriei operei - se simt ispitiți să se rostuiască într-o tradiție, sau, cunoscînd bine mecanismele intime ale creației, să descopere acele detalii de semnificare ce „scapă” criticii, după cum anumite sintagme sau teme pot fi preluate în țesutul scriiturii de la înaintași, fie în regim filologic (Eliot, Pound), fie în regim parodic. Interesul pentru exil și lumile imaginare, la Cristina Dascălu, vine din chiar interiorul poeziei
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1409485409.html [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
absolul necesar relația cu Dumnezeu, așa cum este descris în cele două Testamente. Din punct de vedere logic se poate spune că în definirea acestor termeni avem același gen proxim, dar separarea se face prin diferența specifică. Din acest orizont de semnificare, diverse elemente de sacru sunt - în raport cu sfera termenului sfânt - catalogate ca ținând de păgân, idolatru. Cu alte cuvinte, sfera termenului „sacru” este mai mare decât a termenului „sfânt”, așa cum sfera cuvântului spiritualitate este mai mare decât a cuvântului religie. Vorbind
SACRU ŞI SFÂNT, O DIFERENŢĂ IGNORATĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1486555878.html [Corola-blog/BlogPost/376589_a_377918]
-
structura de prelucrare a informației de plăți fără numerar reprezintă un sistem tehnico-economic de creare, intermediere, circulație și valorificare a datelor printr-un ansamblu coerent și definit în prealabil de operator, cuprinzând metode, tehnici și proceduri de transfer, analiza, compunere, semnificare a datelor, efectuate prin infrastructuri de comunicare ordonată, transparente și reconstituibile pentru operatori sau beneficiari, după caz; ... c) operatorul de plăți fără numerar, care reprezintă responsabilul pentru activarea și gestionarea structurii de prelucrare; ... d) beneficiarii, care reprezintă utilizatorii inițiali, intermediari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/111676_a_113005]
-
structura de prelucrare a informației de plăți fără numerar reprezintă un sistem tehnico-economic de creare, intermediere, circulație și valorificare a datelor printr-un ansamblu coerent și definit în prealabil de operator, cuprinzând metode, tehnici și proceduri de transfer, analiză, compunere, semnificare a datelor, efectuate prin infrastructuri de comunicare ordonată, transparente și reconstituibile pentru operatori sau beneficiari, după caz; ... c) operatorul de plăți fără numerar, care reprezintă responsabilul pentru activarea și gestionarea structurii de prelucrare; ... d) beneficiarii, care reprezintă utilizatorii inițiali, intermediari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199816_a_201145]
-
fundamentală, important în definirea mitului nemaifiind conținutul, ci modul în care se vorbește despre un obiect. Are loc astfel o mutație dinspre fond spre forma discursivă, ca parte a obsesiei postmoderne pentru forma lucrurilor, discursul: „mitul este un mod de semnificare, o formă”, „mitul nu se definește prin obiectul mesajului său, ci prin felul în care-l spune” Din acest punct de vedere, mitologia, știința care se ocupă cu studiul miturilor, „face parte din semiologie ca știință formală și, în același
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
punct de vedere, mitologia, știința care se ocupă cu studiul miturilor, „face parte din semiologie ca știință formală și, în același timp, din ideologie ca știință istorică: ea studiază idei-în-formă.” Din punct de vedere semiotic, mitul este un sistem de semnificare care urmează modelul triadic al lingvisticii lui Ferdinand de Saussure: semnificant, semnificat, semn, ai cărui termeni corespondenți în lucrarea lui Barthes sunt: formă, concept și semnificație, ultimul corespunzând mitului, care se încarcă de sens într-un anumit context spațial, temporal
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
etc. Mitul definit de Barthes nu se realizează la nivelul denotativ al limbii, al definițiilor de dicționar, al competenței lingvistice, ci la nivelul conotativ al punerii în context a limbii, actualizării sale prin performanță, adică vorbire. Pe baza relațiilor de semnificare între formă și concept, și respectiv denotare între dintre formă și semnificație, cei trei termeni dau naștere unui discurs. Acest discurs are în mod obligatoriu ca punct de pornire un lucru corespunzător formei, care, pus în relație cu un anumit
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]