185 matches
-
Am avut, probabil, amândoi, surpriza celei mai recente expoziții a lui Florin Ciubotaru, găzduită un timp destul de scurt de Galeria Simeza. A fost o expoziție pe care artistul și-a pregătit-o și ca expoziție de etapă la o vârstă seniorială și la un prestigiu asumat de decenii, motiv pentru care a ținut să fie impecabilă, iar acest lucru îl vom confirma împreună. Cei care au venit la vernisaj au avut prilejul sa vadă un Ciubotaru extrem de dozat, cu niște probleme
Aurelia Mocanu și Pavel Șușară în dialog despre Florin Ciubotaru by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12634_a_13959]
-
a fost o mașinațiune a poliției secrete, urmărindu-se de fapt îndepărtarea demnitarilor prea ambițioși. Cu toate că Hoditz se dezice de conspirație, este surghiunit pe domeniul strămoșesc. De aici încolo se făurește faima lui specială, de constructor al unei fabuloase grădini senioriale; genealogia familiei chiar așa îl prezintă: Albert Josef-grădinarul. Mateiu descoperă o stampă cu el la Biblioteca Societății Academice și ni-l înfățișează: "Scund, cu torsul gros și chipul excesiv de păros; fața îi rămâne nedefinită sub stufoasele sprâncene împreunate, sub bărbuța
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
cu finețe profilul original, singular în literatura română al eroilor (Pantazi și Pașadia) care “transportă într-un mediu social vătămat o anume subțirime, fiind adică desfrânați fără trivialitate și nesățioși de spurcăciune, fără a fi vulgari... măsura degradării le este seniorială, dezgustul - măreț”. Sunt propoziții de o deosebită pregnanță”. Vladimir Streinu a fost receptiv nu numai la poezia lui Arghezi, dar și la proza lui. A scris despre Cimitirul Buna Vestire, Ce-ai cu mine, vântule?, Manual de morală practică, notând
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
sunt atipice într-un fel, fiindcă una este de poezie (mai puțină lume știe că Mircea Muthu este și poet), iar cealaltă de istorie și critică literară transilvană. Se întregește aici o rotunjime a creației demnă de maturitatea vârstei creatoare senioriale, pe care autorul și-o poartă cu alura tinereții. Elevii, emulii și prietenii i-au închinat și un volum omagial - Mircea Muthu în orizontul sintezei (coord. Iulian Boldea; Editura Arhipelag XXI, Târgu-Mureș), așadar avem trei cărți legate de o singură
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
Duhnind a mucegai și reinventând la nesfârșit roata, prea mulți dintre cei care mănâncă o pâine caldă sub zidurile întărite ale Academiei nu reprezintă nimic altceva decât triste rămășițe ale așa-zisei "culturi și civilizații comuniste". Aceeași presă care ignoră seniorial dejecțiile basculate de ani de zile și de "România Mare", și de "Europa" și de "Atac la persoană" s-a năpustit pe Academia Română, ca și cum acolo ar fi fost marea hibă. Academia Română are evident, vina ei imprescritibilă. Nu e suficient să
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
să-l dezumfle, punîndu-l la punct cu exclamații iritante pentru Zamfirescu: "Băi Duilă" - își exprima, deschis, tot "dzgustul" la lectura marei, totuși, nuvele a lui Caragiale. Maiorescu, care nici el nu înghițea țîfnele lui Duiliu Zamfirescu, i-a răspuns senin seniorial, punîndu-l la punct decis: "Nu-ți place novela lui Caragiale? Mie-mi place foarte mult. Nici lui nu-i place novela D-tale Allesio. Mie-mi place. Este și bine așa: fiecare autor are prisma lui proprie și trebuie să
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
-i doar parlament, cimitir, trădare, crimă? Întorc vioi spatele pînzei lui Caravaggio(?), Rubens (?) și mă aflu dintr-odată în fața celei a lui Felix Ziem (1821-1911) "Peisaj venețian". Cîtă splendoare! Grandioasele clădiri din San Marco, în lumină vesperală, de candelă, îmbrățișate seniorial de cerul și apa Lagunei. Sînt doar cîteva luni de cînd, în același repetat crepuscul, mă descălțam și mă întindeam, exaltat, pe lespedea stenic-primordială a Pieței.
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
că, în viitor, naivitatea asta va fi forța mea de care nici eu nu-mi dau seama. Cuvinte profetice. Avînd mulți bani, iar eu nimic, mă împrumuta des, fără să-i cer. Mai ales pentru țigări. Amîndoi aveam o silă seniorială față de mîrlani. Altădată, la Arad, unde se turna un film de-al lui, Titus nefiind de față în camera dublă a hotelului unde trăseserăm și nemaiavînd țigări și nici bani, îi șterpelisem din buzunarul hainei pusă pe un scaun o
Răzlețe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16526_a_17851]
-
proprietate izolată, a solitarei și pe jumătate nebunei Mrs. Jones, excelent interpretată de Betty Buckley, locul unde se consumă și ultimul act al dramei. Regizorul încearcă să recupereze atmosfera patriarhală, conservatoare a locuințelor din Sud care mai păstrează un aer seniorial, dar și povești crude. Atmosfera a devenit halucinantă, spectrală din cauza bătrînei voluntar claustrate, care impune cu severitate o ospitalitate bizară, dar mai ales din cauză că, și aici, "întîmplarea" se întîmplă. De altfel, este și unul din momentele "fericite" ale filmului, cînd
Ce va urma? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8319_a_9644]
-
un adept (a fost o reconfirmare) al Panoramei lui A. E. Baconsky, de altfel o capodoperă în materie: scriitura, traducerea, portretele ș...ț Iar Corabia lui Sebastian a produs o adevărată fascinație asupra mea. Cândva Virgil Mazilescu, cu o maliție seniorială declara că Panorama lui Baconsky nu înfățișează vreo perspectivă lirică necunoscută lui, însă era V. M. Citind volumul de opere complete al lui Virgil Mazilescu (inclusiv jurnalul) am plâns și am înțeles că o mare poezie ca aceea a lui
Poemul Și scrisoarea by Răzvan-Ionuț Pricop () [Corola-journal/Journalistic/8085_a_9410]
-
așeza și se ridica, ștergându-și chelia cu-un pogon de batistă. Proptit solid pe picioroangele uriașe, cu pantalonii reiați de catifea argintie, vestă și haină închisă la doi nasturi, cu un cap mai înalt decât toți și-o privire seniorială, prefectul vorbea cu generalul, balansându-se cu mâinile la spate. Orchestra cânta pe-un podium. Perechile dansau. Spuma șampaniei sfârâia în cupe de cristal. Pe mese tronau munți de fleici și cornuri prăjite. Dinții mușcau vârtos, nesățios, ca din miezul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
în Normandia, la Caen. Ion Nicodim este, fără îndoială, un creator exponențial al artei românești de la sfârșitul secolului XX și, totodată, în spațiul nostru cultural, el este un exemplu major pentru febrilitatea și reușita sincronizării creației la scena europeană. Etapa seniorială pentru un creator este adesea, în psihologia stilului său, echivalentul eliberării de tutelă, de impostația stilului-tată, adică a propriului pattern. Ne-o demonstrează, cu ardoare, manierele târzii ale longevivilor celebri precum Tizian, Tintoretto, Rembrandt, Goya, Kokoschka, Matisse, Picasso. Astfel, în
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
audă muzica sferelor microcosmosului uman, cu nimic diferit de Univers decât prin mărime. Aminoacizii mărșăluiau într-o ordine de invidiat și de soldații Vaticanului, iar respingerea celor din partidul radicalilor, care încercau să se infiltreze, se făcea cu o eleganță seniorială, ducând în cele din urmă la ghemuirea, gen pisică, a tuturor lanțurilor peptidice în jurul moleculelor sanguine. Mioara număra pe abac albuminele, de 4,5 grame fiecare la 100 mililitri ser injectat. Mingiuțele de rugby cu lungimea de 15 milimicroni fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
versuri din Lope pe care le auzisem recitate de mai multe ori de căpitan În nopțile când rănile de la Fleurus Îl chinuiau mai abitir: Încă n-a venit mojicul care lat o să rămână, ca pe-o cinste primind moartea din senioriala-mi mână... Faptul că martirizatul căpitan râdea când și când printre dinți recitând acele versuri, poate și pentru a suporta mai ușor durerea, nu le răpea În ochii mei o anumită măreție. Mi se păreau nobile, ca și celelalte pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ai catedrei noastre, eliminați în iunie 1952, nu erau încă reprimiți; Rosetti, Coteanu au revenit abia în 1954.) 8. Mă întreb și astăzi ce „concesii" ar fi putut accepta a face Tudor Vianu, constrîns de șantajul lui Roller? Cunoscîndu-i demnitatea „seniorială" și integritatea morală, nu cred a fi fost vorba de un „compromis politic". (Mai degrabă aș crede că, primindu-l și avîndu-l în fața sa, Roller și-a „gustat" puterea și răzbunarea personală.) Ar fi ușor a face conjecturi de tot
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
echilibrat, care renunță la nudismul confesiv și învață arta deghizamentului și a escamotării: „Incandescența devine calcul lucid, ironie subtilă sau răceală casantă. Năvala instinctuală, imprudența magnanimă, apetitul pentru enormitatea hohotitoare sau ricanarea cinică, pentru contradicțiile stupefiante și jubilația provocatoare cedează seniorial înaintea echilibrului, a distanței abil cultivate, a sicității sentențioase, resemnării autopersiflante, ori a mocqueriei mai mult sau mai puțin acide". (p. 29) Spuneam că Dan C. Mihăilescu arată dezinvoltura unei conștiințe care nu are de îndurat tainice obligații de oficină
Veninul reconfortant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6197_a_7522]
-
de o desăvârșită platitudine: modelul unui idilism de pastorală tămâiată cu bune intenții și fotografiile de meri în floare cu o bancă sub ei în viziunea lui Michael, modelul succesului sub forma exercitării puterii, o perspectivă aproape feudală, cinică și seniorială așa cum îl evocă industrios Jack etc. Perspectiva este cea a unei fericiri fade, lipsite de tensiune, previzibile până la cel mai mic detaliu sau, în voletul paternalist-patronal, o imagine a puterii și satisfacției care decurge din prerogativele exercitării ei. Justine respinge
Apocalipsă și melancolie by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5206_a_6531]
-
ascuțite sau retezate, liniștea unei păduri, cîmpurile verzi din sudul Angliei, cîte o fantasmă văzută sau ghicită. Dar e de ajuns cel mai mic stimul ca să îmi revină în minte ceea ce am văzut umblînd prin Andalusia, satele albe, edificiile albe senioriale sau populare, toate la fel de frumoase ca Partenonul (pe care nu l-am văzut, dar mi l-am închipuit). Dacă unii dintre andaluzi și-ar putea da seama ce pierd, ar opri ruina, ar apăra cu corpurile lor casele împotriva barosului
Gonzalo Torrente Ballester by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4975_a_6300]
-
Victor Ponta nu a dat vreun semn că aude, că este pus pe gânduri de aceste proteste. Astăzi, cu rânjetul pe față al unui om care nu ratează ocazia să probeze un îngrijorător infantilism politic, premierul Victor Ponta afișează generozitatea seniorială a celui care nu are altă dorință decât de a fi pe placul celor care conduc una dintre cele mai prestigioase instituții culturale: ICR, întrebându-i dacă sunt dispuși să se dea pe mâna unui om, Crin Antonescu, care, la
Radu Alexandru cere demisia lui Ponta. Motivul: ICR () [Corola-journal/Journalistic/43744_a_45069]
-
fel. O săptămînă mai târziu, la telefon, cu un glas stăpânit, aproape rece, m-a anunțat că între timp cumpărase biletele. Fără a-mi da timp să răspund și nici să mă supăr, omul acela îndrăznea, pe un ton aproape seniorial, să mă anunțe despre o călătorie, o călătorie ca între amanți, fără a mă lăsa să spun da sau nu, și să mă întrebe apoi cum putea să-mi dea biletul de avion. Toate izbucnirile mele, care începeau cu cuvintele
Ismail Kadare - Accidentul () [Corola-journal/Journalistic/5548_a_6873]
-
-l pregătisem special pentru ocazie. Echipat în această armură culturală, ajungem la castel, virând direct de pe șosea pe aleea asfaltată ce conduce la clădire. E vorba, de fapt, de o vilă impozantă, cu un turn semeț, care dă un aer seniorial unui mas aflat departe de noțiunea tradițională de castel. Oricum, locul e mirific: soarele puternic și bruiajul sonor-metafizic al milioanelor de cicade creează o atmosferă supranaturală. Coborâm apoi, în pantă, la două-trei sute de metri de castel, la o clădire
J. J. în vizită la V. W. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3159_a_4484]
-
plângă de ciudă, dar renunță, sperând ca noua casă să-l facă să uite de jucăria pierdută. După ce și-au luat camera în primire, cei trei frați, însoțiți de Concha, s-au dus să vadă camerele principale. Au străbătut salonul seniorial, privind în toate părțile ca și cum acele ornamente sublime i-ar fi putut ataca în orice clipă. Apoi au văzut ușa de sticlă multicoloră. - Uitați-vă ce culori frumoase are, șopti Concha. Nu vă vine să le mâncați? Violeta și-a
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
Cozianu (Davida, Bonifaciu Cozianu, Elvira Vorvoreanu, Ghighi Duca, Șerban Romano, Dim Cozianu), sînt posedați de demonul superbiei care le dictează gesturile, le impune limbajul, ținuta și aspectul locuinței. Rareori cîte un vlăstar al acestei stirpe boierești se înscrie, prin puținătatea seniorială a gesturilor și a opiniilor, prin bun-gust, prin discreție și eleganță neafișată, în imaginea canonică a aristocratului învăluit cu melancolii crepusculare. Aristocrația lor se dovedește a fi mai curînd un lustru de castă dobîndit prin exercițiul trufiei. Sub el se
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
moromețiene în fața lumii. Costache este retractil, ușor arțăgos, sensibilitatea sa nu se lasă comunicată ușor, o anumită stângăcie brutală o însoțește. Leanca (Alexandrina Halic), o vecină grijulie și evident atașată, încearcă să-i câștige atenția, iar acesta o ignoră deliberat, seniorial, așa cum lui Gabi (Ioana Abur) învățătoarea părăsită de fiul său, Ticu (Șerban Pavlu), îi refuză gestul de gratitudine care de fapt mărturisește o iubire care nu s-a stins față de fiul său. O mostră tipică de behaviorism moromețian îl relevă
Câinele japonez în poiana lui Iocan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3099_a_4424]
-
la Mare...”), este semnat de către domnul Ion C. Gociu col.(r) cu pseudonimul literar Mugurel Pădureanu-Coarba. În totul profund sugestiv, forestier. Dar nu numai atît. Este suficient să privești prima copertă, ca să te vindeci de blazarea cotidianului și de indiferența seniorială. Avînd în vedere și faptul că autorul nu părea să-și divulge semeția de a fi aproape octogenar și... debutant , calm și convins, am înțeles, după lectură că avea de ce. Înainte de a-mi exprima reala satisfacție, recunosc, neașteptată, cu privire la acest
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]