1,850 matches
-
am băgat sub cuvertură. Am adormit în cîteva secunde." Cum spuneam, Legături bolnăvicioase este, de fapt, romanul unui erotism de atmosferă, cu destule fragmente adevărate poeme în proză și care tocmai ele dau coerență și substanță cărții. Scriitura (uneori, foarte) senzuală a Ceciliei Ștefănescu răscumpără deficitul epic și un oarecare disconfort de compoziție, complicată dar nu neapărat și grațioasă (inserturile gen listă ŕ la Gheorghe Crăciun sînt un artificiu cam fumat, iar rememorările sînt uneori cam aglomerate). Iată un foarte poetic
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
mai des decît textele) dar nu mai pot să fac nimic, și asta-i ,fain": că e ,lipit" și atunci nu mai pot să schimb.Ai făcut ceva, gata ! E ca în viață.De aia este și o muncă foarte senzuală și are foarte multe legături cu viața în sine; eu de 15 ani fac în germană aceste colaje, căci altfel nu aș fi ajuns să le fac și în română. Asta a fost așa, un fel de (ezită)... R.B.: paranteză
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
Poezia lor a rămas la fel de tînără, candidă și voluptuoasă, după care se fluieră prelung a admirație. Unul publică Ethernul pheminin, altul Sonetele Infernalei Comedii (ilustrată de primul), două cărți scrise în trecut de doi poeți, unul mai tehnic și mai senzual decît celălalt - acești Paganini și Vivaldi ai manie(li)rismului contemporan -, alături de care cititorul poate trăi fericit în monogamie cu poezia pînă la adînci bătrîneți. Ethernul pheminin este o selecție cu cele mai inspirate poeme pe tema femininului din creația
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
După rolul din Marfa și Banii, de o cu totul altă factură, Ioana Flora demonstrează, acum, cu cîtă precizie e capabilă să abordeze și alte registre; are, în Turnul din Pisa, și aer de copil euforic, și aer de "divă" senzuală, și aer de amărîtă, refugiată în pușcărie ca într-un azil protector, și aer de om chinuit, îndărătul liniștii aparente... O actriță interesantă și o posibilă carieră. Parafrazînd o replică celebră, cine e această Ioana Flora? E fiica poetului Ioan
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
sau din Muntenia, rafinamentul țesăturilor, în mod particular al celor de borangic, și exuberanța motivelor decorative, cu cîmpuri grele de fir metalic auriu sau argintiu, trimit deopotrivă la o austeritate geometrică, remanența cine știe cărei determinări a orizontului agrarian, și la opulența senzuală și rece a unor îndepărtate modele din apusul Bizanț. De la croială și pînă la ornamentică, de la semnul minimalist al firului de mătase și pînă la revărsările baroce de pe fote sau de pe mînecile iilor, un fapt se impune în mod indiscutabil
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
exces de lividitate stilistica, ea e întreruptă pe alocuri de un soi de ciuda a "cumințeniei" împotriva ei înseși, ce ajunge a se congestiona, a se convulsiona imagistic în ciorchini de sintagme baroce care par a divulgă nostalgia unui registru senzual, opulent, împiedicat de interiorizarea meditativa, de subțierea analitică a sîngelui liric. Frînturi de mituri vizează în atari unde de fierbinte visare: "Despicata de o rază în mijlocul străzii/ (era viziunea integrală a morții);/ pieptul răsfrînt ceară adunată sub flacăra;/ mărul oprit
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
fac prea multe generalizări; sunt unele monologuri interioare prin care transpare cu ușurință omnisciența autoarei. Stilistic vorbind, întâlnim în romanul Rodicăi Braga o anumită voluptate a limbajului plastic prin care abstractul, mentalul devin palpabile, căpătând contururi obiectuale. Este o scriitură senzuală, în care se simte nevoia organică de a transforma totul, mai ales imponderabilele, în materie densă. Frazele sunt arborescente, bazate pe structuri repetitive, de unde ritmul poematic, senzația de reverberație amplă până și a celui mai neînsemnat fapt înregistrat. Există pasaje
Romanul unei poete by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14816_a_16141]
-
X din o Batistă în Dunăre de D. R. Popescu în regia lui Ion Cojar, temperamente vulcanice, colerice, de nestăvilit, mizînd totul însă pe un soi de feminitate care se dezvăluie greu, după multe draperii, văluri și cortine, o feminitate senzuală și parșivă, inocentă și pricepută, lovită irezistibilă. Dincolo de forța extraordinară, de miile de nuanțe cu care jonglează Mariana Mihuț, uneori doar în cîteva minute, nu există apariție care să nu îl lase pe spectator să întrezărească o fragilitate pe care
Forță și senzualitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14881_a_16206]
-
fi percepută chiar prin raportarea la ea ca la o realitate unică. în ciuda proporțiilor monumentale, a masivității construcției și a unei potențiale frigidități pe care o generează o anumită distanță impusă privirii, obiectele lui Maitec sunt extrem de calde și de senzuale dacă relația devine una apropiată sau chiar tactilă. Fie prin actul implicit al cioplirii, fie printr-o intervenție explicită, suprafața iese permanent din capcana monotoniei, devenind funcție a interiorității volumului și nicidecum periferie și contur. III. Lumea celestă și abolirea
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
mari", "mirați" nu-i lipsesc etc.) pînă la sintagme consacrate ("ca o pisică", comparația cu recurență obsedantă în mai toate romanele scriitorilor români). Mult mai convingătoare sub raportul sugestiei de autenticitate sînt textele cu fetițe mici implicate în complicate legături senzuale cu diverși unchi sau veri. Oricît de deschisă și de tolerantă ar fi emergenta generație de scriitori români, se pare că va mai trece încă ceva vreme pînă să poată fi scrisă cu naturalețe o poveste de iubire homosexuală. Femeile
Femei (nu încă) între ele by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15467_a_16792]
-
le-a determinat acest spațiu sunt nenumărate și, în mare parte, inefabile. Amestec irepetabil de elemente contradictorii, de munte și de mare, de apă și de pămînt, de meridional și de alpin, de serenitate și de înfiorări metafizice, de pulsiuni senzuale și de tentații mistice, de vegetație luxuriantă, barocă, și de calcare seci, rostogolite în trepte, asemenea peisagisticii sacre din pictura bizantină, de izvoare dulci, în cădere abruptă și zgomotoasă, așa cum îi stă bine oricărui rîu de munte bine integrat în
Un imn pentru Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15524_a_16849]
-
Zece tablouri vivante, mereu altele și, într-un fel, aceleași, consumate parcă în același spațiu-alcov, zece zbateri amoroase ce se tăvălesc în același pat al posesiunii și minciunii, o idee materializată extraordinar de decorul scenografei Diana Ruxandra Ion. Lasciv și senzual, plin de vinovății acumulate, spectacolul are o construcție extrem de riguroasă, care nu-i permite, nici o secundă, să alunece în prăpastia vulgarității. Deși ar fi fost atît de ușor. Înlănțuirea situațiilor aduce pe scenă o linearitate și un soi de imponderabilitate
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
clar-obscur ce punctează complementaritatea masculin-feminin, căci Myriam, personajul-reflector are știința alternării celor două planuri ontice. Printr-un inspirat amestec de reflecție lucidă și de reverie ludică, magia cu promisiuni de voluptate a Sephorei se propagă inefabil, astfel încît sugestia virtualităților senzuale captivează sistematic pe cititor. Efectul de lectură scontat și obținut se explică, poate, și prin dozarea, mai degrabă intuitivă, a conotațiilor arhetipale pe care Animus și Anima le angajează universal în fenomenul uman. Hortensia Papadat-Bengescu deține arta, aproape imposibil de
Sephora, Bianca și Sofia by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/14429_a_15754]
-
scriitură înșelătoare. Și trecerea aceasta de la intens la pastelat (sau mai degrabă acești poli se suprapun perfect, manifestându-se în același timp?) devine ceva specific acestei poezii. Este o senzație de greu și în același timp de ușor (Undeva înfloresc senzuale magnolii,/ Undeva...// Cu ochii închiși/ Te arunci într-o apă adâncă, adâncă/ Și uiți.). Multe dintre poeziile din acest volum te duc cu gândul la haiku, altele, mai puține la număr, imită cântecul trubaduresc ( La fereastra unui castel din Bavaria
Melodia întâmplărilor by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14537_a_15862]
-
la șirul de crime. Cornel Scripcaru reușește să-l contureze pe Titus Andronicus abia în partea a doua a spectacolului. Camelia Maxim, o actriță extrem de serioasă, un suflu nou sosit în trupa Bulandrei, își pune mai mult în valoare desenul senzual al trupului, decît să și joace senzualitatea Tamorei, seducătoare, perversă pînă în măduva oaselor, nodul potopului de crime. Un suport esențial al atmosferei pe care o degajă este felul în care scenografa Maria Miu îi construiește fiecare ipostază, de la costum
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
fel de fel de ipostaze grotești, abia schițate în jocul eteroclit ce le înlocuiește îndată cu altele, fără a adînci nimic, fără a se fixă la nimic, într-o alunecare aparent veselă ce traduce simțămîntul libertății. E o libertate euforica, senzuala, care se tatonează pe șine la nivelul primar al suprafeței născătoare de fi-guri caleidoscopice (adîncimile sînt puse în paranteză, dramatismul e formal izgonit). Dublă evitare, a realului și a eului, duce la dezorganizarea structurilor conceptuale că și a celor percepționabile
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
la imprimantă sunt în cel mai pur spirit postmodern, cu toate acestea, fără scepticism oțios, ci cu duh autentic. Bogăția de imagini și danteluțele stilistice fac din poetul Dan Mircea Cipariu un eclectic și un baroc. El e un balcanic senzual și ludic și complicat de tot soiul de artificii postmoderne (în ultima carte, sunt, de fapt două, cea de-a doua, decupată în subsol, este exclusiv citat, intertext, arhitext, autoreferențialitate și ce mai vreți). Dan Cipariu se joacă de-a
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
într-o cârciumioară la șosea/ unde cântă ram-ul și vioara/ unde-i fantazia mea", cu talentul bine crescut (și temperat) meritând reclamă. Vă mai citez, spre convingere, și alte poeme la fel de bune: "în grădinile sfârșitului sunt robinete/ cu holograme senzuale și defecte/ înmugurind din cosmogonice marionete/ ce viețuiesc în seva alternativelor curente,/ baroc cu tehnică uzurpatoare/ nisipul ce un vierme mușcă luceferi din galaxie/ orașele cu pompe și cu extinctoare,/ sărbătoresc văzuta erezie." (Grădinile sfârșitului). În alte poeme balcanismul reciclat
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
lui Kingsley Amis despre «stridența calamburului» («the din of the pun») în scrisul nabokovian este justificată. Cazul lui Nabokov mi se pare a fi într-o anumită măsură cel al unui autism al abundenței (dublat de un geniu al metaforei senzuale). La polul opus cel al lui M e, cum am mai spus, al unui autism al sărăciei. Cele două se întîlnesc în plăcerea jocului abstract, acontextual sau care își creează propriul său context” (pp. 87-88). Portretul lui M este o
Lumea lui M by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13380_a_14705]
-
și-a dat seama!). De altfel, Ruxandra Cesereanu se situează cu această carte, măcar în intenție, undeva între Cărtărescu și autoarea Exuviilor. Deocamdată însă, nerelevant! Îi lipsește acel feeling inefabil care face pagina să vibreze. E mult artificial care sufocă senzualul. În câteva cuvinte, trei cărți distincte alipite forțat - având ca alibi imperfect principiul fragmentarismului postmodern -, cu o coerență doar stilistică, căci povestea liant lipsește nemotivat. Naratoarea părții finale pur și simplu nu poate fi aceeași cu cea din primele două
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
zahăr./ Un altul cu favoriți în S. U. A../ cincizeci de puțuri cu petrol la Smakover,/ dar amorul pentru pielea mea cafenie/ s-a lichidat cu două destupături de pistol” (Femeia cafenie). Cum am putea citi asemenea pasaje de violent exotism senzual fără a medita la izolarea crîncenă care aștepta obștea românească, la naționalismul agresiv ce a coroborat-o după un timp, la pudibonderia oficială? La faptul că orice aspirație către lărgimea orizonturilor geografice sau doar fantaste era suspectă, taxată drept cosmopolitism
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
mișcările celor doi. Nu lipsește nici acea dimensiune a textualizării ritualului, confuzia benefică între scriptural și erotic, ceea ce adâncește această aventură existențială în miniatură. Îmi cam pierdusem speranța de a citi un tânăr poet cu o percepție poetică atât de senzuală, aproape feminină. Klein, celebrul personaj al lui Mihai Ignat, are aici un cu totul alt chip. Acest Klein e melancolic, discret, vorbește foarte puțin, e prins cu totul în caruselul de senzații al iubirii, stabilind un neîntrerupt contact vizual și
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
unor trăsături generale ce desemnează o tipologie (pesimismul, pasivitatea, obișnuința, anecdoticul, căutarea pitorescului). Spațiul romanesc, trasat pe aceste coordonate, este dominat de figura lui Ion Ghica: lucid, exprimîndu-și patriotismul într-un limbaj temperat, departe de stilul romantic al tinereții, ironic, senzual, calm și fin tactician, cu o energie controlată dar și cu o „violență obscură”, cu o revoltă stăpînită, însă, activă, volubil și provocator, sceptic și mereu pregătit să răspundă eternei întrebări a intelectualului („M-am născut pe lume pentru a
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
în lumină aprecierea de care s-a bucurat Aron Cotruș, oriunde în altă parte decât în țara lui. Construindu-și poezia ca pe un monument de sensuri simbolice, fascinant prin directitate, straniu sublimat pe dileme sumbre și antrenat de euforii senzuale, aliat al purității spiritului și adept al tot ce este definitoriu emblematic statuarei omenești, Aron Cotruș stimulează, retează prin ricoșeu, izbucnește pe detalii și reconstituie în perspectiva analogiilor cu firea: „Ca o iubită care pleacă pentru totdeauna/ și uită să
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
la o anume "ispită" (,mi-a plăcut să fiu ispitit"). La un moment dat, autorul notează că l-a citit pe Luca Pițu "rîzînd și surîzînd copios", pentru a se amenda de îndată, "dar creștinește". Și a întări: "ortodox". Voluptatea (senzuală) a lecturii apare exorcizată, împinsă spre zona unei purificări: Lectura pornește dintr-o predispoziție amoroasă, în sensul de absolută îndrăgostire de Text, dar care se sfîrșește, așa cum cade bine unui ortodox, în agape, în iubire paulinică pentru Text. Pentru felul
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]