101 matches
-
prinde blând cu palma-mi strânsă ca frageda-ți tulpină durere să nu simtă când eu te smulg sa nu rămână plânsă... Te-aș mirosi prelung în palma mea și te-aș privi intens să-ți simt chemarea din intime sepale și din adâncul inflorescenței atât de fragedă ce-ți dă culoarea... Te-aș așeza duios în vas cu apa vieții ca lungă viață tu să ai să-mi dai parfum să-ți simt savoarea și toată dragostea să-mi dai
DE DRAGOSTE, DIN DRAGOSTE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/De_dragoste_din_dragoste_marian_malciu_1389206435.html [Corola-blog/BlogPost/363808_a_365137]
-
cu smalțuri argintii. Jucăușă este ,,Alcătuirea unei flori”, care se dorește o satiră înțepătoare la adresa unei profesoare: Toată lumea vreau s-o știe/ Pe Doamna de Biologie,/ Ce ar vrea să își declare/ Nemurirea dintr-o floare.// Să-i numesc câte sepale/ Și petale,/ Androceu, Gineceu, Are o floare.// Iarna, nu are stamine!/ Voi aștepta până mâine,/ Să caut prin cartier,/ Să găsesc un braconier.// Dar floarea nu e și ...gata!/ Mâine-l fac cadou pe tata (...)”. ,,Pedeapsa derbedeilor” - scrisă, ca mai
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Curcubeul își răsfira degetele jucăușe Prin mustățile de grâu, afânate de lumină Și pictează-n rogvaiv pleoapa daliei în tuse, Picurând din stele roua pe sepale și tulpina. Florile de mușețel sunt pudrate cu polen, În pupila lor zglobie se-oglindește melancolic Fir plăpând de păpădie, ce pe margini de joben, Poartă puf fardat de soare din ținut de vis bucolic. Freamătă în pulsul ierbii, verdele
REVERIA PRIMĂVERII de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1424729237.html [Corola-blog/BlogPost/379401_a_380730]
-
REVERIA PRIMĂVERII, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015. Curcubeul își răsfiră degetele jucăușe Prin mustățile de grâu, afânate de lumină Și pictează-n rogvaiv pleoapa daliei în tușe, Picurând din stele rouă pe sepale și tulpină. Florile de musețel sunt pudrate cu polen, În pupila lor zglobie se-oglindește melancolic Fir plăpând de păpădie, ce pe margini de joben, Poartă puf fardat de soare din ținut de vis bucolic. Freamată în pulsul ierbii, verdele
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
furnicuțelor doinește, Netezindu-și papionul, parfumat de chiparos. Garofițele cochete, în rochițe de cașmir ... Citește mai mult Curcubeul își răsfiră degetele jucăușePrin mustățile de grâu, afânate de luminăși pictează-n rogvaiv pleoapa daliei în tușe,Picurând din stele rouă pe sepale și tulpină. Florile de musețel sunt pudrate cu polen,În pupila lor zglobie se-oglindește melancolicFir plăpând de păpădie, ce pe margini de joben,Poartă puf fardat de soare din ținut de vis bucolic.Freamată în pulsul ierbii, verdele, plin
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
prinde blând cu palma-mi strânsă ca frageda-ți tulpină durere să nu simtă când eu te smulg sa nu rămână plânsă... Te-aș mirosi prelung în palma mea și te-aș privi intens să-ți simt chemarea din intime sepale și din adâncul inflorescenței atât de fragedă ce-ți dă culoarea... Te-aș așeza duios în vas cu apa vieții ca lungă viață tu să ai să-mi dai parfum să-ți simt savoarea și toată dragostea să-mi dai
DE-AI FI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/De_ai_fi_.html [Corola-blog/BlogPost/356940_a_358269]
-
design. Și asta încă din 1987 când brandul britanic a fost înființat de doi surferi împătimiți! Multe idei creative și așteptări mari legate de încălțămintea pentru copii și Mihaela Glavan nu a mai rezistat și a lansat, tot în 2011, Sepala Kids. Design funky, fresh, culori geniale și materiale atent alese. Pantofi construiți pe forme concepute special pentru mersul în formare al copiilor. Oana Felipov face Karakiricaracatita prietenoasă care o sa il țină în brațe pe cel mic când doarme sau când
Boooom! BUZZTARD.RO vine la Baby Boom Show! by http://www.zilesinopti.ro/articole/1135/boooom-buzztardro-vine-la-baby-boom-show [Corola-blog/BlogPost/96987_a_98279]
-
în loc, terenuri năpădite de buruieni înalte, filiforme... iar printre ele, apare gingaș, câte-o spirală ascendentă de frunze alternante, decupate în forme interesante, care nu se simplifică decât reducându-se din ce în ce mai mult spre vârful plantei, unde sfârșesc prin a deveni sepalele caliciului, aliniate în cerc. Este o întoarcere spre începutul lor și în același timp un nou început, cel al florii magice. Căci orice floare îți dezvăluie privirii, dacă o studiezi cu atenție, miracolul ei. Chiar dacă este o simplă buruiană... Observ
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1432457751.html [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
stemei comunei Căiuți, județul Bacău Descrierea stemei: Stema comunei Căiuți, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite. În câmpul superior, pe fond de argint, se află trei roze de culoare naturală, roșii, cu cinci sepale verzi, butonate cu aur. În câmpul inferior, pe fond roșu, se află un cal de argint, cabrat. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Rozele amintesc de blazonul familiei Rosetti. Calul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162159_a_163488]
-
ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Solești, județul Vaslui Descrierea stemei Stema comunei Solești, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp argintiu, se află 3 roze, cu sepale verzi. În vârful scutului, în câmp albastru, se află un soare stilizat, de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Soarele stilizat semnifică denumirea localității. Rozele reprezintă o parte din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223209_a_224538]
-
ale stemei comunei Dornești, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Dornești, potrivit anexei nr. 1.26, se compune dintr-un scut de aur, cu crucea "Sfanțul Andrei", roșie; în mijloc, o floare de în albastră, cu staminele de aur și sepalele verzi. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Dornești asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldica a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
climatice; Face parte din familia leguminoaselor, fiind dicotiledonată. Rădăcina sa este pivotantă, cu nodozități. Tulpina este aeriană,ierboasă și volubilă, însă fără țesut de susținere. Frunzele sunt compuse și se termină cu cârcei. Florile sunt pe tipul 5 pedunculi, 5 sepale verzi, 5 petale inegale, 9 stamine unite și un pistil. Fructul se numește păstaie. Fasole - Cod 152 Plantă erbacee anuală din familia leguminoaselor, cu frunzele compuse din trei foliole mari, păroase, cu flori albe, alb-verzui, roz sau roșii, cultivată pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268668_a_269997]
-
absorbție a azotului din atmosferă de până la 40 kg/ha. - Tulpina este subțire, suplă și cilindrică și se înfășoară în permanență pe arac de la stânga la dreapta. - Frunzele sunt compuse și au trei foliole. - Florile au un caliciu cu cinci sepale, o corolă albă cu cinci petale, zece stamine și un pistil. Ele sunt grupate sub formă de inflorescențe axilare (ciorchini) și se deschid treptat de la bază spre vârful plantei. - Fasolea gigant-elefant este o plantă cu polenizare încrucișată. - Fructul este o
jrc6143as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91315_a_92102]
-
perenă din familia Caryophyllaceae. Săpunărița este o plantă cu un rizom târâtor, în pământ. Tulpina are 70 cm - 1 m și prezintă noduri umflate, ramificate în partea superioară. Florile au 5 petale, de culoare roză sau albă. Petalele sunt libere, sepalele sunt unite. Fiecare petală are spre exterior o expansiune foliacee (unguiculă). Săpunărița înflorește în lunile iunie-septembrie. Frunzele sunt eliptice, opuse, au 3 nervuri pe partea inferioară. Fructul este o capsulă. Săpunărița crește pe marginea drumurilor, pe lângă garduri, râuri, prin lunci
Săpunăriță () [Corola-website/Science/323502_a_324831]
-
2-10 pe ram, uneori și mai multe, de culoare alb-gălbuie, plăcut mirositoare, așezate pe un peduncul comun, concrescut aproape pe jumătatea lungimii lui, cu o bractee lungă în formă de limbă, de culoare verde-gălbuie. Fiecare floare este formată din 5 sepale care cad în momentul înfloririi, 5 petale, numeroase stamine și un ovar globulos. Fructul este o nucă de formă sferică sau ovală de dimensiuni mici. Teiul este răspândit prin pădurile din regiunile deluroase până aproape de zona muntoasă. Este mai puțin
Tei () [Corola-website/Science/313837_a_315166]
-
în popor sub denumirea pojarniță sau iarba Sf. Ion. Sunt ierburi sau tufe cu frunze opuse simple, sesile sau subsesile, cu punctuațiuni transparente (= pungi secretoare) sau negru pătate. Flori cu corola de obicei galbenă, dialipetală, pentameră, în inflorescențe terminale cimoase. Sepale 5. Petale 5, de obicei contorte sau convolute în mugure. Stamine numeroase, poliadelfe, de obicei mai mult sau mai puțin reunite în 3-5 grupe (fascicule), câteodată cu glande hipoginice intercalate. Gineceu superior 3-5 carpelar, 1-5 locular; ovule multe. Stile 3-6
Hypericum () [Corola-website/Science/334694_a_336023]
-
penat sectate cu segmente lacerat ascuțit dințate, mai mult sau mai puțin păroase, cele superioare sesile, iar cele inferioare pețiolate. Flori solitare, portocalii, roșiatice sau roșii, la bază cu o pată neagră-liliachie, pedunchiulate, așezate la subsuoara frunzelor, caliciul din 2 sepale păroase, corola din 4 petale libere, androceu, din numeroase stamine gălbui, gineceu cu ovar superior, cilindric, alungit, des alb păros, stigmat mai mult sau mai puțin sesil, bilobat cu 2 coarne. Fruct silicviform, foarte lung, setos păros. Semințele numeroase, negre
Mac cornut () [Corola-website/Science/311732_a_313061]
-
în culturi, pajiști. Floarea conține o singură carpelă. Florile sunt utilizate în medicina populară sub formă de infuzie sau ca extract hidroalcoolic, în gută, astm bronșic, afecțiuni renale etc. Genul Nigella are frunze penat-divizate, cu segmente liniare. Florile au involucru, sepalele sunt mari, petaloide, iar petalele sunt reduse la nectarine. Carpelele sunt unite cel puțin pe jumătate din lungimea lor. Fructul este o capsulă. Semințele sunt utilizate în industria laptelui, pentru condimentarea brînzeturilor. N. arvensis L. (negrușcă) este buruiană segetală și
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
din clasa "Liliatae"). Au flori solitare, cu peduncul lung și bogat în aerenchim. Piesele florale sunt în număr nedefinit și fructul este o pseudocapsulă. . Nymphaea alba L. (nufar alb) este o plantă acvatică, cu frunze mari, natante, cu flori mari, sepale verzi, petale numeroase, albe, stamine în număr nedefinit și carpele concrescute într-un ovar semiinfer. Florile au proprietăți sedative și anafrodisiace, fiind recomandate ca remediu în insomnii, stâri de exitație, sau pentru tratamentul intoxicațiilor pielii sensibile. Rizomii au propietăți astringente
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sau lemnoase, adesea laticifere, cu frunze alteme nestipelate, cu flori actinomorfe sau zigomorfe, tetramere, cu gineceu super și fructul o capsulă. Sunt erbacee anuale sau perene, cu frunze alterne, simple sau compuse. Florile au periant dublu: caliciul cu 2(4) sepale ce cad de timpuriu, iar corola din 4 petale (rar mai multe) libere. Androceul și gineceul sunt alcătuite din numeroase stamine și respectiv carpele (se apropie prin acest caracter de "Ranunculaceae", dar se deosebesc de acestea prin sincarpie). Polenizarea este
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sau compuse, stipelate (stipelele sunt concrescute cu pețiolul). Florile sunt bisexuate, actinomorfe. Receptaculul poate avea forme diferite: disciform, conic, plan, ca o cupă (caz în care se numește hipantiu, de la gr. "hypo" = sub; "anthos" = floare). Caliciul este format din 5 sepale libere, dar la unele genuri (Fragaria, Potentilla, Geum) există la exterior 5 hipsofile care alcătuiesc epicaliciul (caliculul). Corola este alcătuită din 5 petale libere, însă, uneori, numărul acestora crește prin metamorfozarea staminelor. Androceul prezintă unul sau mai multe verticile de
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
obicei penat sau palmat-compuse (rar simple), prevăzute cu stipele persistente, care uneori se transformă în spini (Robinia). Florile sunt bisexuate și de regulă sunt grupate în inflorescențe racemoase. Floarea are simetrie zigomorfă și prezintă o conformație specială: caliciul din 5 sepale unite (rar libere); corola din 5 petale inegale (una superioară, mare- vexil sau stindard; 2 laterale, egale- aripioare; 2 inferioare, concrescute, ce formează carena sau luntrița); androceul din 10 stamine (cu filamente libere sau unite în unul sau două mănunchiuri
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
uneori haplostemon. Cele mai multe specii sunt răspândite în sudul Asiei, în Africa și Australia. Au frunze nestipelate, cu glande ce au uleiuri aromatice, vizibile prin transparență ca niște puncte. Florile sunt bisexuate (rar unisexuate), actinomorfe sau zigomorfe, grupate în inflorescențe cimoase. Sepalele sunt libere sau unite, petalele sunt libere (pe tipul 4 sau 5), stamine 8-10, iar gineceul din 3-5 carpele libere la bază dar unite prin stilele lor. La baza ovarului se află un disc nectarifer intrastaminal, subovarian. Fructul este bacă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
scoarța florile și semințele de castan au proprietăți antiinflamatorii și astringente. Sunt plante erbacee, cu flori bisexuale, actinomorfe sau zigomorfe, pentamere. Fructul schizocarp prezintă uneori adaptări pentru autodiseminare. Au frunze opuse (sau verticilate), simple, întregi, nestipelate. Flori actinomorfe, cu 5 sepale libere (sau concrescute la bază), persistente pe fruct. Corola are 5 petale libere, caduce, iar androceul este format din 5-10 (sau mai multe) stamine unite la bază într-un inel care are și glande nectarifere. Gineceul este alcătuit din 3-5
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
plante lemnoase agățătoare (liane), rar arbuști sau specii erbacee. Uneori ramurile se metamorfizează în cîrcei. Frunzele, dispuse altern, sunt întregi sau palmat sectate. Florile mici, numeroase, grupate în inflorescențe cimoase, sunt actinomorfe, bisexuate sau unisexuate, de tipul 5 sau 4. Sepale mici, unite prin baza lor, petalele libere sau unite, iar staminele au între bazele lor glande nectarifere. Gineceul este format din 2 carpele unite, cu doi loculi (în fiecare cu cîte două ovule anatrope). Fructele sunt drupe cărnoase, suculente, cu
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]