46,702 matches
-
înainte de toate acestea, a fost Monty Python, un grup format din cinci britanici educați la Oxford/Cambridge și un american, care la început făcea momentele de desene animate care legau scheciurile. Dincolo de acestea, au produs și câteva filme: În căutarea sfântului potir Graal (o parodie a legendelor arthuriene), Viața lui Brian (parodie la viața lui Isus) și Sensul vieții. Ei făceau cam totul, scriau scenariul, jucau rolurile, regizau, se băgau chiar și la montaj. S-au apucat chiar să facă o
Mai comic decât Python nu se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11261_a_12586]
-
cel mai des în rolurile principale din filme. Dar, repet au făcut și filme. Nu oricum: când EMI i-a lăsat baltă, fostul membru The Beatles George Harrison a pus pe picioare o companie pentru a-i finanța. În căutarea sfântului potir Graal, făcut după ce seriile de televiziune se terminaseră, a ajuns pe ecrane în 1975. Hohotele de râs încep înaintea filmului. Genericul e scris în engleză modernă, subtitlurile - într-o bășcălie de engleză veche. Pe fundalul muzicii sumbre, genericul și
Mai comic decât Python nu se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11261_a_12586]
-
ar fi dorit. Unde mai e morala în declarația programatică intitulată Permis și nepermis, când Arghezi pretinde karamazovian: Totul este permis, căci nimic nu poate, într-o minte liberă, să fie interzis" ? Arghezi trece prin momente când nu are nimic sfânt, prin crizele lui Ivan Karamazov, care vrea să-l înlocuiască pe Dumnezeul-om cu Omul-Dumnezeu. Pamfletarul, lipsit de o morală creștină, încearcă satisfacția fulgurantă a unei identificări clandestine cu Antihrist: ,e un fel de a slobozi condeiul în răspăr", cum
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
a ascuns viciul scrisului și aproape l-a condamnat la anonimat. Iar atunci cînd totuși a publicat - debutînd la 56 de ani, în 1970 -, ecoul publicului și al criticii a fost minim. Pesemne că numai pereții garsonierei lui din Strada Sfinții Apostoli știu cîte manuscrise a distrus dintre cele pe care le-a dus totuși pînă la capăt. E cazul tipic de intelectual a cărui exigență, ridicată prea sus, ajunge să se întoarcă împotriva lui, retezîndu-i cutezanța ieșirii în lume. În
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
aici la recuperările pătimașe și la litania lui ubi sunt... e ceva mai puțin de-un pas. Ion Papuc, totuși, nu-l face. Nu sînt, în cartea lui, efigii poleite, care să transforme un trecut cu bune și rele în sfînt de iarmaroc. Nu sînt moaște pe care să le scoți la drumul mare, de dragul de-a mici și-a rușina prezentul. Dimpotrivă. Cu fața spre trecut e, dintr-un cap în altul, mărturia unui cărturar discret, atent pe cine prețuiește
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
în toate căsuțele și căsoaiele ideologice... Adevărații și eternii învingători ai culturii românești sunt ei, cei pe care nimeni nu se îngrijește să-i combată, ei, cei fără ideologie, căci nu au idei, fără o etică, fiindcă nu au nimic sfînt, fără operă, căci numai la scris nu le stă mintea." (Vierii minții) Mircea Cărtărescu a strîns din dinți ani în șir, și-a ales un țel înalt, nu s-a lăsat distras de la propriul proiect pe care și l-a
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
Horia Gârbea În vorbirea noastră își găsesc loc nume proprii care devin denumiri generice pentru categorii întregi de persoane. Cei care se numesc realmente așa n-au nici o vină, sărmanii, dar greu trebuie să le mai fie. Numele unui mare sfînt al bisericii a devenit, din purtător de biruință, patronul proștilor. ,Nu te face (nu fi) Gheorghe"! Mai rău, diminutivul său semnifică opoziția obstinată și absurdă, împotriva evidenței: ,Gică Contra". Ion, în formula Nea Ion, este doar obtuz, opac, neinformat, simbol
De la lume adunate by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11337_a_12662]
-
Dobrogeanu-Gherea, ,,Generația nouă" de Turgheniev, în Studii Critice. București, Editura pentru Literatură, 1967. 5 Ibidem, p.225. 6 G. M. Ivanov, "Lămuriri pentru un recenzet grăbit", în Gîndirea (Ianuarie), 188-189, 1925. 7 Nichifor Crainic, Dostoievski și creștinismul rus, Constantă, Editura Sfinții Martiri Brâncoveni, 2013, p.81. 8 Vladimir Ermilov, "75 de ani de la moartea lui F. M. Dostoievski", în Gazeta Literară, Joi 9 februarie, 1956. 9 Boris Riurikov, "Postfața", Crima și pedeapsă, Dostoievski (S. V. Teodoreanu & I. Dumbrava, Trans.). București, Cartea rusă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1978. Bibliography BLOSHTEYN, M. R., The Making of a Counter-culture Icon: Henry Miller's Dostoevsky, Toronto, University of Toronto Press, Bloshteyn, 2007. CĂLINESCU, George, Realism și parabolă. Secolul 20, 100(4), 1969. CRAINIC, Nichifor, Dostoievski și creștinismul rus, Constantă, Editura Sfinții Martiri Brâncoveni, 2013. CRISTEA, Valeriu, Dicționarul personajelor lui Dostoievski, Ed. Cartea Românească, 1983. DOBROGEANU-GHEREA, Constantin, ,,Generația nouă" de Turgheniev, Studii Critice. București, Editura pentru Literatură, 1967. ERMILOV, Vladimir, "75 de ani de la moartea lui F. M. Dostoievski", Gazeta Literară, Joi 9
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Dragoș Bucurenci ca pe moaștele sfinților Pafnutie și Glagorie. Sunt cel mai mare fanatic Apple, dar trebuie să spun lucrul ăsta: de 6 luni de când folosesc un iPhone, simt mereu nevoia să mă scuz că o fac. Mă simt ca tipul care umblă cu cea mai
Îl aştept pe Blackberry Bold by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82823_a_84148]
-
fost preluat din prefață cărții Mademoiselle de Maupin a lui Théophile Gautier. Numai bine, @ criști Poetul Tudor Arghezi nu înțelegea că Dumnezeu este Absolutul atunci cand scria - “Vreau să te pipai și să urlu: Este!”. Dificil, într - adevăr, să înțelegi teologia Sfinților Ierarhi Cappadocieni, distincția între esență (ousia) și energie (energeiai), precum și dogmă Sfintei Treimi. Dar nu trebuie să îl blamam pe Tudor Arghezi. Șir Isaac Newton a cheltuit mult timp și a depus mult efort intelectual pentru înțelegerea teologiei Sfinților Ierarhi
Bine c-a-nviat! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82860_a_84185]
-
teologia Sfinților Ierarhi Cappadocieni, distincția între esență (ousia) și energie (energeiai), precum și dogmă Sfintei Treimi. Dar nu trebuie să îl blamam pe Tudor Arghezi. Șir Isaac Newton a cheltuit mult timp și a depus mult efort intelectual pentru înțelegerea teologiei Sfinților Ierarhi Cappadocieni. Au fost, aceia, genii în starea cea mai pură. @ blogideologic vă mulțumesc pentru lămuriri, dar nu cred că titlul postului atacă în vreun fel pe Sfinții Ierarhi Cappadocieni, pe Sfîntului Ierarh Vasile și cu atât mai puțin pe
Bine c-a-nviat! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82860_a_84185]
-
care nu interesează pe nimeni, pe scurt, a funcționat sistemul noii securități de care vorbesc tot mai mulți, lupii tineri care trag și ei cu fălcile puternice de hălci sau hălcuțe. dacă își imaginează cineva că e mai bun, măi sfânt sau mai pur decât vadim se înșeală. mizeria e în toți. părerea mea după ultima reprezentație a domnului senator mă gândesc oare cum ar reacționa acesta dacă un om iar răspunde în același fel, folosind același limbaj și volum vocal
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
acel spirit de grupare în cenacle, unde se frămîntă manifestele artistice, precum și tradiția literară, care asigură continuitatea sau stîrnește reacțiunile înnoitoare. De altă parte, prestigiul romantismului francez se echilibra, în cadrul generației respective, cu autoritatea clasicilor francezi, din programa didactică de la Sfîntul Sava." Lui Cioculescu îi place să "sape" în jurul operelor consacrate. Nu-l interesează recuperarea unor autori, el se "răfuiește" doar cu vîrfurile: "vom reține edificiile durabile, relevîndu-le frumusețea, dar nu vom întîrzia în preajma venerabilelor grămezi de moloz, cu ingenioase căutări
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
iconițe cu chipul Maicii Domnului pe față și cu sigla partidului pe dos. Auzind de această binefacere de partid, starețul mănăstirii Nicula, unde a avut loc împărțeala, s-a pronunțat că a spurcat PSD-ul iconițele. Cu tot respectul pentru sfîntul stareț, n-aș fi întru totul de acord cu judecata sa. Întrebat Iisus dacă trebuie plătite impozitele pe care le cereau romanii - a răspuns să i se dea Cezarului ce e al Cezarului și lui Dumnezeu ce e al lui
Cuvioși dilematici și popi cu epoleți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14888_a_16213]
-
cincinale a fost lovit de amnezie și și-a pierdut, una cîte una, toate profețiile fondatoare, amplele mișcări politico-sociale din țările de est au redescoperit voluptatea conflictelor magice. Steagurile au fost decupate în zona insemnelor, lozincile au fost martelate, asemenea sfinților din lăcașurile creștine de către hoardele venite din stepele Asiei, iar statuile imperturbabile, care-i preamăreau pe patriarhii paradisului imanent, au căzut și ele sub furia mulțimilor dezlănțuite. Așa s-a dus statuia lui Petru Groza de lîngă facultatea de medicină
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
m-am temut să nu se fărâmițeze în palma mea. Ciudat. Privirea o avea limpede, trează și blând ațintită asupra mea. De obicei, din mândrie, poate, fac față oricărui fel de priviri îndreptată spre centrul meu de vedere. Privirea de sfânt a lui Schneider însă nu am putut să o susțin; rar mi se întâmplă, dar atunci lăsasem ochii în jos.
Schneider by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14955_a_16280]
-
pe coperta IV, este oarecum bizară, dacă luăm în considerare faptul că intruzia transcendentului se produce într-un mod care amintește mai degrabă de desenele animate de ultimă generație de pe Cartoon Network decît de genul sus-numit - "Dar într-o dimineață, sfîntul care locuia deasupra orașului răsturnă din greșeală chepengul de sus închis de 10.000 de ani și, într-o clipă, un cilindru dintr-un fluid, mai luminos decît lumina, mai ușor decît aerul, transparent și blînd ca lacrima, crescu în mijlocul
Misterioasa literatură din sertar by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14967_a_16292]
-
oameni "la voia întîmplării" și alții cu viclenia sîngelui rece, de o parte și de alta, piatra de încercare fiind banul. În Apus de soare, spațiile se amestecă (O seară teatrală la Damasc, Cine e autorul lui Hamlet?, Călugări de la Sfîntul Munte, Moartea lui Mihail, Chemarea Apusului). Interesant este că tocmai aici, Panait Istrati nu este peisagist. Între orizontul privirii și cel al simțirii, îl alege pe cel al simțirii. "Mediterana mea" abia dacă se întrezărește printre înflăcărări naive, printre luxurianță
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
nu este peisagist. Între orizontul privirii și cel al simțirii, îl alege pe cel al simțirii. "Mediterana mea" abia dacă se întrezărește printre înflăcărări naive, printre luxurianță de gesturi și alternanțe între demonic și celest care, prin textul Călugări de la Sfîntul Munte, intră prin calcule, fățărnicie, prin mijloace lente și insidioase, în aventura mediteraneană a personajelor. Două sînt întîlnirile dintre om și mare, care nu se uită. Sau nu le uit eu. Una, atunci cînd povestitorul, ca să îi vadă mișcarea printre
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
spus să ies că mă omoară de îndată ce se va șterge la fund pentru că s-a răhățit în pantaloni și că i-ar trebui mai degrabă o pereche de pemperși decât scrisoarea pe care i-o adusesem." (...) " Nu ești chiar un sfânt, s-a exprimat îngerul elegant. Dar îmi placi!". "Ești homo? Vrei să mi-o tragi? Vii acasă la mine, mă scoli la o oră imposibilă și-mi faci complimente?!". "Lupta lui Iacob cu îngerul" se rezolvă aici tot în cheia
Viața și non-literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15290_a_16615]
-
Evident că astfel de eventualități mă lasă rece. Născut român ortodox, din familie de români ortodocși, nu dau doi bani pe scornelile misticoide ale unei pături de profitori care-au găsit într-o țară disperată terenul ideal al îmbuibării. Dacă "sfinții" și "preasfinții" (ca să nu mai vorbesc de "preafericiții") de azi n-ar fi umilii funcționari cu grade securiste de ieri, așa cum susține presa, aproape aș începe să cred în rolul plin de demnitate al instituției birocratic-hrăpărețe numită Biserica Ortodoxă Română
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
fost vizitată în aceeași zi, acasă, de către regele Juan Carlos și regina Sophie. A venit muntele la Mahomed. Investigarea confesiunii ca gen literar cuprinde un câmp larg de domenii. Maria găsește premisele în însăși plângerea lui Iov, în mod sigur Sfântul Augustin e un "confesor", și frecvența mărturisirii crește după idealismul german. Dintre funcțiile limbajului, ea răspunde nevoii de "descărcare", dar e și o exagerată dilatare a eului, o întârziată autoapreciere a propriei adolescențe (sunt aici ecouri din Freud și Jung
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
ajunge să declare că una din operele sale de căpătâi a fost "Limba păsăricilor" (și alte titluri porno) etc. Procedeul e străvechiul imbroglio, încurcătura; aplicarea lui, însă, la un "aparat critic", pare a fi descoperirea autorului. în titlul postfeței, "Potirul sfântului Graal. Instrucțiuni de folosire" traducătorul Radu Paraschivescu (al cărui talent e încununat în Somnilocviul final) surprinde exact ambiția misterios-științifică a romanului. Ochiul (divin), somnul (moartea), amorul, armonia universală, toate marile simboluri ale lumii sunt păstrate între coperțile unui științific dosar
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
fenomenului literar. Cel mai recent studiu al lui Umberto Eco, În căutarea limbii perfecte, tradus de curînd la Editura Polirom, este construit, ca și majoritatea romanelor sale, de altfel, în jurul unei "căutări". Nu este vorba, de astă dată, de căutarea Sfîntului Graal sau a țării preotului Ioan, ci de acea quête, nu mai puțin pasionantă și la fel de irealizabilă, a unei limbi universale. Instrumentele metodologice nu sînt atît cele ale semioticianului, cît mai degrabă ale istoricului ideilor, iar demonstrația urmărește să conducă
Babel by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15469_a_16794]