253 matches
-
morții, dacă nu-i îngropi... Tu trebuie numai să înțelegi dragostea, ca o coajă de ou într-o batistă, patul meu de otravă, străina bântuind-mi sângele până la prăbușire și cuvintele amestecându-se cu bucăți de carne crudă, cu gingii sfârtecate, cu munți de speranțe plecând. Tu trebuie să-nțelegi tulburarea, căutarea, viața năucă, stigmatul de întâmplare ce sunt, în care doare și acum, zdrențuită, doar batista mea, cu o coajă de ou înăuntru... Referință Bibliografică: DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE
DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE OU ÎNTR-O BATISTĂ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1427614584.html [Corola-blog/BlogPost/377206_a_378535]
-
Basarabia țară de pământ, publicată în 1939, dar bazată pe observațiile făcute în 1934, bine rumegate. Caracterul denigrator, ieftin aș spune, m-a făcut să reacționez, dând o replică, târzie, tristă, pe care am întitulat-o ,,Basarabie, țară râvnită, țară sfârtecată”. Mi-am amintit deunăzi de acea revoltă a mea și fără să vreau m-am oprit la zilele noastre, la Carmen Avram. Prin ,,documentarele” televizate se străduie să prezinte doar ,,răul cel mai rău” de la noi de acasă, lansate cu
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
Acasa > Strofe > Timp > DE TOAMNĂ... Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului M-ajunse ruginita tânguire a ramurilor sfârtecate nemilos sub vântul părăsit prea lesne de fiecare anotimp orgolios. Desculță, m-a întâmpinat, plângând, pădurea, iar pașii mei prin lacrimile ei s-au rătăcit, căci au plecat demult, cu zvon de aripi, acele călăuze care vara mi-au uimit
DE TOAMNĂ... de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1447745483.html [Corola-blog/BlogPost/374924_a_376253]
-
Scrisorile săpate-n trunchiurile nude păstrează amintirea amorului duios ce soarele-l purtase pădurii despletite în mângâierea blândă a vântului sfios. Când ziua își pierdu măsura, citind și ea povestea cu un final misterios, m-ajunse ruginita tânguire a ramurilor sfârtecate nemilos. Referință Bibliografică: DE TOAMNĂ... / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1782, Anul V, 17 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DE TOAMNĂ... de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1447745483.html [Corola-blog/BlogPost/374924_a_376253]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > NOAPTE GREA Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1146 din 19 februarie 2014 Toate Articolele Autorului noapte grea Frâng între degete azima dospită-n covata uitată a sufletului greu bântuit de furtuni și, de pe fruntea sfârtecată a nopților și viselor mele, smulg doruri lascive, nimfele grele ale pierzării ca să le-arunc în hăul umplut de ochii nebuni. Jivine ciudate, năluce pestrițe se-aruncă-nspre mine hulpav și viclean, monahii odăii, cu coate tocite, citesc iar din pravile runele
NOAPTE GREA de LEONID IACOB în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/Noapte_grea_leonid_iacob_1392835502.html [Corola-blog/BlogPost/362119_a_363448]
-
Și pentru că ai mai pomenit de Dor de Ducă, un dor ce străbătea deseori din versurile mele, am început să sufăr din ce în ce mai mult de un mistuitor dor de casă, de adevărata mea casă, de Ismail, de Dunăre, de Basarabia mea sfârtecată. Așa mi-am adus aminte de acel ,,Pohod na Sibir” al copilăriei mele, de ce a urmat, de suferințele îndurate de ai mei, de marele rapt. Cu gândul la vorbele lui tata, spuse la supărare când întâmpina încăpățânarea calului care nu
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
basarabean, cu răbdare, cu sprijinul părinților, prin muncă și multă încăpățânare, a dărâmat zidul neîncrederii, a răzbit și, zic eu, a demonstrat cât de român este. Emilia Țuțuianu: Ce amintiri te mai leagă de Basarabia copilăriei, acea țară râvnită, țară sfârtecată cum o numești în cărțile tale? Boris David: Oricum, nu cele consemnate de Geo Bogza, într-un stil, sau fel, poate, deloc românesc. Bogza n-a văzut sau n-a urmărit decât răul, grotescul, sfânta mizerie. Am mai spus-o
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
rolului unui Conducător Înțelept, și să nu te trezești, Tu, Popor Român, cum poți să vezi altfel decât în negru! Un alt președinte, dar tot de structură comunistă, stă un mandat și nu mișcă un deget pentru a lămuri problema sfârtecatei Basarabii, a vecinătății cu Ucraina hrăpăreață, a problemei Insulei Șerpilor și a zăcămintelor din Marea Neagră și se ,,retrage” cu toate onorurile unui fost președinte. Nimic mai convenabil. Și în final, pentru a rotunji acest sfert de veac, o caricatură de
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
cea din oglinda “Coloanei Infinitului”- fulger vestitor! - Mda! În osia luminii sale, Poetule, simți început de trăznet?! - Doar în apa Jiului văd imaginea Timpului. Tu lucrezi zboruri?! - Modelez zboruri, nu păsări! Semnele negării Labirintului... - A, în Stâlpul Infinitului. Curbele sufletului, sfârtecat prometeic. - Cu ele traversez Oceanul Cerului! In zbor de zodie - un Pește! - Tu ești deschizător de zodie, dragul meu, Brâncuși. Ce vezi? - Zbor inițiatic în ceafa zilei, ieșind din Labirint! - zise dispărând. ELISABETA IOSIF Februarie, 2012 Referință Bibliografică: DE VORBĂ
DE VORBĂ CU BRÂNCUŞI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_brancusi_elisabeta_iosif_1329849350.html [Corola-blog/BlogPost/346796_a_348125]
-
Se vedeau stelele radiind îndepărtate,într-o lume pe care n-o puteai atinge nici măcar cu ochiul.La țărm,marea își desfăta valsul pe sub picioarele îndrăgostiților,gustându-le din plin,patimile.Pescărușii savurau întunericul,gustând pe furiș,cuvintele spuse șoptit,sfârtecate aproape,de cei care vroiau să guste dragostea. -Ești cea mai frumoasă ființă,iubito!,murmură Cezar,cu noblețea acelui tânăr bine crescut,timid și încă ...virgin.Hai să ne așezăm aici! Găsiseră un loc mirific. Privirile încărcate de dragoste evitau
DE ZIUA COPILULUI,MAMĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1464768734.html [Corola-blog/BlogPost/385309_a_386638]
-
Alexandrescu. În ajunul războiului, ca și în timpul desfășurării lui nu apar prea multe noi în peisajul didactic al Rucărului, mai puțini localnici și mai mulți veniți din teritoriile cedate în vara lui 1940, dar și din alte localități ale României "sfârtecate": Eusebiu Popescu, ing. Paul Alexandrescu, Virgil Avramescu, Elena Castravete (venită de la școala din Uzulchioiu, jud. Durostorum, Bulgaria de azi). I.L.Popescu și soția sa Paula Popescu, tocmai din Caliacra (azi Bulgaria), el încadrat la Sătic, iar ea la școala din
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xii_.html [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
zarurile propriului destin. Jalea națiunii israelite amuțise odată cu moartea poate a ultimului trubadur al fascismului, cel puțin în această clipă americană solemnă, pe un pat de spital șlefuit de bunăstare, departe de istorie, departe de necropola comună a unei lumi sfârtecate, a unei lumi exterminate, dar și a unei lumi renăscute, trezite la viață din propria cenușă, persistentă și fermecător-regenerată.” Mesajul autoarei este cutremurător. Maor Gruber își asumă fapta reprobabilă și-i spune Elsei că: „Așa a fost scris”, „Maktub” și
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
de ploaie pe care-i priveam îndelung cum lunecă-n tremurul firavelor frunze sau fire de iarbă, fără să-mi fi văzut vreodată chipul ori culoarea ochilor. Ajuns undeva, fără să știu unde sunt, cu trup vlăguit, cu suflet adânc sfârtecat, mi-am ridicat privirea spre ceruri. Am văzut soarele urmărindu-mi atent rătăcirea. Am privit îndelung, de jur împrejur, să înțeleg și m-am văzut singur. - Unde mă aflu, Doamne? Care izvor îmi va răcori fruntea-mi înfierbântată de gânduri
FLOARE DE COLŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Floare_de_colt_marian_malciu_1334273225.html [Corola-blog/BlogPost/358469_a_359798]
-
N.B.: Urez, nu din complezență, nici măcar de circumstanță Ci din inimă și suflet : s-aveți o splendidă vacanță ! Iar acum la despărțire, o spun zâmbind, dar cu durere Că aș vrea clasicul "adio...", schimbat în, "la revedere !" Cu inima chiar sfârtecată (fiindcă sunt politicos și sincer, peste măsură) : zâmbetul, mi-e...mincinos... Ce n-aș da ca-n loc de-"adio...", s-am despărțiri doar efemere Și Cerul, dar și dumneavoastră, să-mi spuneți doar, "la revedere !" Prof.Paulian Buicescu, Lic
SĂ REVENIȚI LA TOAMNĂ-N BUCURIE !( COLEGILOR MEI DIN ÎNVĂȚĂMÂNT) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1436774756.html [Corola-blog/BlogPost/384473_a_385802]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > NUNTIREA VIEȚII MELE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 784 din 22 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Mi-s visele de-o vreme, de groază sfârtecate Și le îngroapă iarna pe sub zăpezi și lut Nu cer decât un mugur de viață și ce poate Să se sfârșească astăzi când nici nu a-nceput? N-am brațe și mă doare cum sevele îmi seacă Izvoarele din mine
NUNTIREA VIEŢII MELE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Nuntirea_vietii_mele_violetta_petre_1361545192.html [Corola-blog/BlogPost/341250_a_342579]
-
tainic așteptând ploi de lumină un înger trezit subit din vis de rugăciune îmi desenează-n inimă un crin ce miroase a credință credința că lacrima din zori se va însenina la sărutul tău. iubitul meu, citesc în ochii-ți sfârtecați de un dor ascuțit făclii de cer ce luminează ultimul meu gând neștiut ce ascunde al iubirii amurg ploaia caldă de vara e aici mă-îmbrățișează c-un surâs mă scaldă cu înțelesul iubirii punându-mi balsam de cuvinte peste
AŞTEPT PLOI DE LUMINĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Astept_ploi_de_lumina.html [Corola-blog/BlogPost/355717_a_357046]
-
curg Dorul poate le oprește Și precum un Demiurg Verde viu înfăptuiește, Sufletu-i rană deschisă Lacrimile-mi curg șuvoi, Și marama larg întinsă Strânge dorul pentru noi, Ești o lacrimă ce doare Trandafir fără de spini, Oare și speranța moare Sfârtecată prin vecini? Dorul pleacă la culcare, Îmbrăcat în plumburiu, Pot și spun,că fiecare Vă treziți...în verde viu! Valer Popean și Mirela Bilc Referință Bibliografică: Dorul ne rănește / Valer Popean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2242, Anul VII
DORUL NE RĂNEȘTE de VALER POPEAN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 by http://confluente.ro/valer_popean_1487494531.html [Corola-blog/BlogPost/383481_a_384810]
-
de ploaie, pe care-i priveam îndelung cum lunecă-n tremurul firavelor frunze sau fire de iarbă, fără să-mi fi văzut vreodată chipul ori culoarea ochilor. Ajuns undeva, fără să știu unde sunt, cu trupul vlăguit și sufletul adânc sfârtecat, mi-am ridicat privirea spre ceruri și am văzut soarele urmărindu-mi atent rătăcirea. Am privit îndelung, de jur împrejur, să înțeleg și m-am văzut singur. - Unde mă aflu, Doamne? Care izvor îmi va răcori fruntea-mi înfierbântată de
FLOARE DE COLŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Floare_de_colt.html [Corola-blog/BlogPost/355688_a_357017]
-
mai voluminoasă construcție din lume, Casa Neamului! Brațe smulse din umeri zboară prin sală, picioare desperecheate, măruntaie, ficați, plămâni și inimi pe care vampiricele le savurează cu plăcere și-și ling cu delicatețe sângele de pe buze. Sângele țâșnește din trupurile sfârtecate, iar capetele pedepsiților plutesc prin sală de la unul la altul ca niște mingi. Un spectacol oribil se desfășoară în plină noapte în impozanta clădire. Imperatorul profită de învălmășeală și înconjurat de câțiva bodyguarzi se retrage către o ușă prin care
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_vi_sc_ion_nalbitoru_1392481975.html [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
corole florilor aromate, ci poate fi și tristă, frustrantă, precum o deziluzie a unei intense trăiri: Acarii se amuză schimbând macazul, trenul,/ Noi cumpărăm bilete pentru iubiri trucate,/ Pe viață corigenți, ne-nchipuim edenul/ Și-apunem în vagoane cu inimi sfârtecate ... În această interminabilă poveste de iubire, femeia ocupă locul primordial. Ei i se închină tot pământul - frumuseții ei, miracolului posibil al vieții, concretizat doar prin ea: Ești un cânt, o armonie, tu femeie, o minune,/ Din petale de crini albi
CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI, POPA INES VANDA, 2015 de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1440942135.html [Corola-blog/BlogPost/372148_a_373477]
-
lipsă însă de un dram de minte și de un car de suflet. Se uită la lupi, se uită la mânz, se uită la calul care fornăie, doar o scăpare, doar o slăbiciune să simtă jivinele și mânzu-i ca și sfârtecat. În sanie bădia are alambicul, un cazan de făcut rachiu; el era pricina drumeției! Desprinde o serpentină și apucă a bate în butoiul de cupru, nu înainte de a-și face o cruce apăsând cu degetele fruntea încrustată de ani, mijlocul
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
s-a retras pe parapet. Animalele mă atacau și puteam să cad în orice clipă în mijlocul lor. Deși l-am forțat pe tigru să se retragă, a fost prea târziu. Lidia murise, pentru că i se rupsese gâtul și avea abdomenul sfârtecat, cu toate organele împrăștiate prin arenă”. Trebuie să fie teribil să privești un om murind în astfel de circumstanțe groaznice, strigând disperat, „salvați-mă, salvați-mă...!”. Lidia Jiga avea numai 36 de ani! Animalele sălbatice, îmblânzite, sau nu, într-o
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Fratii_tarzan_corifei_in_ar_aurel_v_zgheran_1388509391.html [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
minți de jar Prăbușite în ocean. Un convoi de cimitire Se întorc din nou în fire Și o iau de la început Pregătite de-un nou drum. MAL DE SIÈCLE II Iisus însângerat pe cruce, Chipul Mamei răstignit la răscruce, Boii sfârtecați în iesle, Dumnezeu rănit în țări pribege. Iadul colcăie-n pumnale, Dinții babei mușcă din hambare. Glas de ciocârlie sfârtecat De al verii soare neîncetat. Plâns de diavol prin unghere, Țipă dorul de durere. Apele o iau la vale Pe
MAL DE SIÈCLE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1396195642.html [Corola-blog/BlogPost/353723_a_355052]
-
început Pregătite de-un nou drum. MAL DE SIÈCLE II Iisus însângerat pe cruce, Chipul Mamei răstignit la răscruce, Boii sfârtecați în iesle, Dumnezeu rănit în țări pribege. Iadul colcăie-n pumnale, Dinții babei mușcă din hambare. Glas de ciocârlie sfârtecat De al verii soare neîncetat. Plâns de diavol prin unghere, Țipă dorul de durere. Apele o iau la vale Pe cărări fără hotare. Seacă seceta în cale Pătimind și pom și floare. Țipă totul în infern Ucigând și om și
MAL DE SIÈCLE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1396195642.html [Corola-blog/BlogPost/353723_a_355052]
-
împărțit odatăîn seri de mai frumoase... XXXI. NOAPTE GREA, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1146 din 19 februarie 2014. noapte grea Frâng între degete azima dospită-n covata uitată a sufletului greu bântuit de furtuni și, de pe fruntea sfârtecată a nopților și viselor mele, smulg doruri lascive, nimfele grele ale pierzării ca să le-arunc în hăul umplut de ochii nebuni. Jivine ciudate, năluce pestrițe se-aruncă-nspre mine hulpav și viclean, monahii odăii, cu coate tocite, citesc iar din pravile runele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/leonid_iacob/canal [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]