580 matches
-
Acasa > Versuri > Spiritual > RUGĂCIUNI ÎN SFÂNTA ȘI MAREA ZI DE SÂMBĂTĂ DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1562 din 11 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Rugăciune de sâmbătă Este ziua în care-ai sfărmat ale iadului porți dând lumină celor care de veacuri au stat așteptând într-o beznă deplină. Este ziua în care implor ca iubirea Ta sfântă,sublimă, să-și oprească mirabilul zbor și în temnița mea anonimă. Este ziua în care
RUGĂCIUNI ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI DE SÂMBĂTĂ DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1428778971.html [Corola-blog/BlogPost/362288_a_363617]
-
ce de-nvierea Ta au groază și stau ostașii lângă el de pază ca nu cumva din el să fii răpit. Trupul bătut stă-n giulgiul îmbibat cu smirnă și aloe,parcă doarme, în timp ce Duhul Tău s-a dus să sfarme cu slava-i sfântă iadul blestemat. S-au bucurat strămoșii proslăvind pe cel pe care-L așteptau să vină să-i mângâie cu sfânta lui lumină de viață și-mpăcare strălucind. Și raiul a vibrat triumfător că s-a întors
RUGĂCIUNI ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI DE SÂMBĂTĂ DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1428778971.html [Corola-blog/BlogPost/362288_a_363617]
-
semn pe lespedea de piatră, Sunt ca o filă ruptă dintr-o carte Părinții ei. Și-mbătrâniți deoparte Îmbrățișau singurătăți la vatră. Plecarea ei lăsă casa pustie Și ochi bătrâni îngândurați la geamuri, Iar parcă-n legănări de elegie Se sfarmă-o dulce nevinovăție Răpită prea devreme de pe ramuri. Dar vai, minciuna cea de mult hulpavă Își împroșcă veninul din culise Se transformă iubirea lui în pleavă Și tânăra fecioară-ajunse sclavă Căci pajul ei, ca un păgân mințise. II ...Era trecut
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Sunamita_catalin_varga_1337594161.html [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
Cum vântul nu sufla, temperatura devenise mult mai plăcută de când începuse să ningă, chiar la scurt timp după ce ieșisem noi din somptuoasa clădire cu multe ghișeuri. Ne-am dat pe gheață și ne-am amenințat cu câțiva bulgări ce se sfărmau cu ușurință în palme. În toate aceste acțiuni, absolut nevinovate, ne analizam pe ascuns, fiecare folosindu-ne de anumite tertipuri, mai mult ori mai puțin voalate, potrivit experienței de viață acumulate. Curând, în drum spre casă, oferindu-mă să o
DUBLUL SENS AL UNEI ÎNTREBĂRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 615 din 06 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Si_cat_o_ai_de_mare_marian_malciu_1346956325.html [Corola-blog/BlogPost/343786_a_345115]
-
Să ignori conștiința celor 8,5 milioane de oameni dintre care 7,4 milioane au votat pentru demiterea lui TB, așa cum s-a întâmplat recent în România la referendumul din 29 iulie, înseamnă că ai optat deja pentru a le sfărma conștiința românilor, ai declanșat începutul unui război civil în România, român contra român, și ai creat un precedent în celelalte țări din UE prin care poți să aprinzi în flăcări orașe și țari la confluența dintre civilizație și barbarie, sau
ÎNTREBĂRI ESENŢIALE, LEGITIME ŞI OBLIGATORII PENTRU TOŢI ROMÂNII DE PRETUTINDENI, DAR ŞI PENTRU TOŢI OAMENII DE PE PLANETA PĂMÂNT de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Intrebari_esentiale_legitime_si_obl_constantin_milea_sandu_1346760176.html [Corola-blog/BlogPost/343766_a_345095]
-
ei au dușmani de clasă, de școală, La fel și urmașii urmașilor săi, Îți vine să strigi la Dumnezei, Intră un varan, iese un pui, Portretul lui Stalin fixat e în cui. Cânt 2 Călina, calina, Mălina, mălini, Câți ai sfărmat între canini? Outsideri, buldogi de pe Vega mă latră, Ei sunt genialii din era de piatră, Mă simt depășit, sunt poate senil, Dar râd de prostanul trufaș, infantil, În artă, de-i artă, atuul nu-i scris În ani, sex, etnie
STALINIANA-2014 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1407554508.html [Corola-blog/BlogPost/368292_a_369621]
-
de lucruri complicate; un vis albastru, la ușa ta, (curând) va bate! ADUNĂ LINIȘTEA Adună liniștea în suflet, căci este anotimpul hărăzit speranței. Clipele --neadormite-- sfâșie vântul din salcâmii cu iz primăvăratec. Sărută ploaia de pe-a cerului pleoapă și sfarmă durerea, picurată de sub geana ta. --umbroasă,mișcătoare-- Când somnul doarme pe sânii stelelor nestinse, adună liniștea în suflet, căci clipa e-nghițită de tulburătoare zile și nopți îndepărtate ȘTII? Sunt versul dintr-un colț de lună și-un ciob de cântec
PERIPLU DE POEZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1451836587.html [Corola-blog/BlogPost/378566_a_379895]
-
din 29 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Domnilor e foarte bine REVOLUȚIA REVINE c-au rămas vai de făcut și o luăm de la-nceput Fără vă rog televizor toți avem calculator nu contează locul ziua nu batem pasul cu piua Sfărmând osul de român cu mijloace de păgân revenim hai pe facebook precum puii de la cuc Totul va fi doar un joc fără de comanda fooc Costel Zăgan Referință Bibliografică: ATENȚIE LA CUVINTE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1886
ATENȚIE LA CUVINTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1456769718.html [Corola-blog/BlogPost/383344_a_384673]
-
nerușinare și fără de limite, își apără acoliții chiar dacă sunt lichele sau infractori dovediți, improvizează cu ușurință pentru a amăgi pe cei care înțeleg situația reală, manipulează prin bani și alte favoruri funcționărimea, pensionarii și alte categorii anchilozate mental, innoadă și sfarmă alianțe în funcție de interesul personal și fără nicio ezitare sau respect față de logică și morală. Pe de altă parte, baronii locali, în cel mai bun caz sunt preocupați să țină sub control electoratul din propria feuda. Interesul general, al României, nu
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_statul_si_bise_viorel_roman_1387706275.html [Corola-blog/BlogPost/363615_a_364944]
-
informații, Nimic fără spațiu și timp nu există, Deși ambele sunt doar într-o listă, Iluzii deșarte din știința credinței Adevăr absolut din credința științei, Ce mișcă o întreagă gândire deșartă, De noi să ne rupă durere să împartă, Să sfarme în moara științei materii, Să ungă pe altarul credinței mizerii, Să spună ce nu este nimica de spus, Vibrații eterne ce vin mai din sus, Trăiri ce transced al timpului mers Venite din noi, dintr-un vast univers, Ce strigă
ILUZII DEŞARTE ... de DAN BORBEI în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_borbei_1405356059.html [Corola-blog/BlogPost/349236_a_350565]
-
XIII A fost de-ajuns iubirii să-i dau arme Să lupte-n timp și spațiu... Fără margini Povestea ta rescrisă-n sfinte pagini Sub streașina tăcerii veșnic doarme. Vântul albastru-nlănțuie imagini, Un glob de amintiri vrea să îmi sfarme, Tomnatice priviri mă duc spre karme- Condamn lumina plânsă în paragini. De-a mea singurătate nu te teme, Voi regăsi ecoul să m-alin Și-atunci când dorul tău o să mă cheme Dormi-voi lângă valul cristalin. Îmbrățișat cu marea peste
STELELE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1409397068.html [Corola-blog/BlogPost/370422_a_371751]
-
Acasa > Poeme > Emotie > E TOAMNĂ? Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului E TOAMNĂ? ****Flori Gomboș**** La poale de vânt, primul strop de ploaie se sfarmă pe umeri. O, tu lacrimă din cer, te-așezi și-n părul unde se-mpletesc toamne și-alunecă anii peste primăvara din suflet . Culoarea dimineții e mai ruginie și drumul mai alunecos.. Privesc nesfârșitul prin albul petalelor de cais, ninse
E TOAMNĂ? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_gombos_1448230955.html [Corola-blog/BlogPost/342887_a_344216]
-
de o viață dura, Cu oameni tâmpi ce-și țin furia în membrane, La fel cum eu și ei pe Dumnezeu conjura. Ei cer o viață-n care fericirea... Moneda calpă-i este prețul , Dar eu, ÎL rog, să-mi sfarme împietrirea, Căldura Lui să îmi topească-nghetul. 22 oct 2012 Mara Emerraldi Referință Bibliografica: STATUIA / Mara Emerraldi : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1499, Anul V, 07 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Emerraldi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
STATUIA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1423306995.html [Corola-blog/BlogPost/367790_a_369119]
-
mei frați și-acest pământ.Amin.... XIII. CUVÂNT CU ARIPI ALBE, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017. Sub cerul trist și zdrențuit de brațul iernii cam nervoase, visez că sunt săgeată-n zbor ce sfarmă umbra neputinței din pătimirea-temnicer, dar în tăcerea sfâșiată în mii de fire de păianjen se-aude un sunet vechi de clopot, e biata inimă ce bate printre dorințe efemere când mintea rece o clipă adoarme la capătul ideii fixe, atunci
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
biciul vorbei grele și dorul vieții își șoptește, cuvânt tăcut cu aripi albe ce-i așteptat de multă vreme de Îngerul cu pene albastre. Citește mai mult Sub cerul trist și zdrențuit debrațul iernii cam nervoase,visez că sunt săgeată-nzborce sfarmă umbra neputințeidin pătimirea-temnicer,dar în tăcerea sfâșiatăîn mii de firede păianjense-aude un sunet vechi declopot,e biata inimă ce bate printredorințe efemerecând mintea rece o clipă adoarmela capătul ideii fixe,atunci tânjește către pacenu vrea, iar biciul vorbei greleși dorul
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
-n dimineață iarba lăcrimând sub coasă. Nu-nțelege-n primăvară zbuciumul din clorofilă Și nu știe cum răsună pasul tocului pe-o filă. ALEARGĂ TIMPUL În liniștea trezită prin visuri de prigorii, Trec cerbii dimineții pe pajiștea culorii; Pe sub copite sfarmă a ierbii glăsuire Și-n verdele sălbatic ard sevele-n neștire. Natura-ntreagă cântă cuprinsă de văpaie, Când razele solare pe umeri se îndoaie, Râd florile cochete și ape solitare... În pântecul amiezii cad foi din calendare. Îngenunchind cadrane c-
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439123932.html [Corola-blog/BlogPost/340223_a_341552]
-
sunt ucise și dureri se schimbă-n rouă, Iar pe-obrazul dimineții se prelinge sevă nouă. Prins de valul biruinței, nu mai simți înfipte-n minte Deznădejdi, tristeți, regrete... Străduința nu te minte! Curge-n fibre răsăritul, iar străjerii zilei sfarmă Pribegia căutării și vâltorile din karmă. Peste úmbrele din suflet lași fotonul care frânge Suflul rănilor arzânde din hematia ce plânge. (PREMIUL I la Concursul Internațional de poezie și proză scurtă organizat de redacția revistei MEMORIA SLOVELOR, ediția I/ 2015
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439123932.html [Corola-blog/BlogPost/340223_a_341552]
-
tot oftezi Ca sclavul după o dulce alinare, Dar iadul te cuprinde cu obezi, Vino la mine să îți dau iertare. Viața te împinge spre concluzia ei, Și-un simțământ de groază te apucă Căci visele de faimă s-au sfărmat... Ia jugul meu, ca pacea să-ți aducă. Cu tine am pașit prin glod și plâns, Cu tine peste-al morții trist hotar, Zdrobit am fost in colții ei de foc Sperînd că ai să vii să guști din har
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1479633128.html [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Opinii > POVESTEA VORBEI... Autor: Kasandra Kalmann-Năsăudean, Madrid, Spania Publicat în: Ediția nr. 3 din 03 ianuarie 2011 Limba fără oase, oase sfarmă! Indiferent de limba în care o spui, povestea vorbei are eroii ei care sfidează orice frontieră. Când grănicerii români îi fugăresc prin apele teritoriale pe braconierii turci împătimiți dupa calcan, i-ar putea interpela cu următoarele vorbe: fudul musafir, belea
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_vorbei_.html [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
Se-ntoarce ceasul singur în ajun, / mi-e greu să mai deschid din verde ochii, / încercănate, visele susțin / zăpezile trecute precum snopii. Mă leg de-un gând, dar funii sunt subțiri, / mi-e teamă, eu sau el c-o să se sfarme / înveșnicind tăcerea din priviri / pe alb steril de pe trăgaci de arme. / Ce simt sub mâini, spre unde mă îndrept / mi-e teamă de răspuns la întrebare / atât mai scriu, că încă mai aștept / sub clipa-nmuguririlor bizare. („Arheologică”) Reluată în volumul
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
suflarea ei spurcată, Muncind în mine însumi, voința-n orice nerv, Peirea cea eternă din mine să o serv, Dar vai! nici siguranța n-o am că mor pe veci, - și dacă oare - a morții mâni palide și reci În loc să sfarme vecinic a vieții mele normă Ar pune al meu suflet sărman în altă formă? La sorți va fi pus iarăși, de către lumi din cer, Ca cu același suflet din nou ăă reapară, Migrației eterne unealtă de ocară? Nimic, nimic n-
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_in_eternitate_elena_armenescu_1358189076.html [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
Sună goarna, bate toba, se-aud strigăte amare Căci cohortele străine ne-au furat din țărm și mare. Strigă codrul, strigă ramul, strigă Dunărea albastră Căci scârnava Uniune vrea ca sclavă țara noastră. Când religii globaliste insistent vor să ne sfarme Frați români, a sosit vremea să ne înrolăm sub arme! SPIONAJ ÎN ANTURAJ A devenit spionajul simbolul modernității, Se suspectează savanții, culmea imbecilității. Se informează pe rupte diavolii și dumnezeii, Mare este-ncrâncenarea când se spionează zeii! Se spionează pe față
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391691697.html [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
egy emberi jaj Mondd: mi volt egyáltalán?! Sub povara iubirii Te-ai îndrăgostit de mine, Durere, atât de tainic, atât de deplin, atât de etern! și-atât de spăimos te-ai împlântat în oasele mele, încât au început să se sfarme sub povara iubirii. A szerelem súlya alatt Te, Fájdalom, belém szerettél, sanyarún titkos, sohasem véges, mégis végtelen! És annyira félelmetesen a csontjaim közé hatoltál érzem, szétrobbanok a szerelem súlya alatt. Firul de fum Am cules nenumăratele tale furtuni și-am
AZ ÁLOM SZEME – A SZERELEM VARÁZSA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1459106710.html [Corola-blog/BlogPost/380609_a_381938]
-
înapoi./ Așa domol te poartă firea,/ Căci duce unda-ți gânditoare:/ Durerea unui neam ce-așteaptă/ De mult o dreaptă sărbătoare.// Demult, în vremi mai mari la suflet/ Erai și tu haiduc, moșnege,/ Când domni vicleni jurau pe spadă/ Să sfarme sfânta noastră lege;/ Tu, frate plânsetelor noastre/ Și răzvrătirii noastre frate,/ Urlai țărilor amarul /Mâniei tale-nfricoșate.// Cum tresăreau încremenite,/ În jocurile lor buiestre,/ Oștiri cu coifuri de aramă/ Și roibi cu aur pe căpestre/ Când la strângerea ta de
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Au inimă în rădăcină. Acel ce cade din tulpină, / Sau de se rupe de la ea, / Se smulge și din rădăcină / Și se preface în nuia. Nuia, cu care răul-vântul, / Lovește pomu-n vârful blând, / Un vreasc ce biciue cuvântul, / Să-i sfarme mugurii din gând. “ Pentru mine, poezia medicului-poet Ion Chiriac, este poezia unui vizionar, fiindcă punctual de plecare este realitatea. Poezia domniei sale, prezintă imagini cu greutate , fiindcă din câte am citit, puțini poeți au fost atât de intransigenți și maturi în
STIU SI VAD DE ION CHIRIAC de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 by http://confluente.ro/_stiu_si_vad_de_ion_chiriac_constanta_abalasei_donosa_1340858591.html [Corola-blog/BlogPost/355085_a_356414]