49 matches
-
odaia mare cu biblioteca aranjată, cu perdelele aduse de-acasă, atârnate la fereastră! Emoționată de toate aceste aduceri aminte, Florica dibui după cutia din care scoase o altă țigară. Temătoare, i-am comunicat lui Andrei noutatea: - Iubitule, cred că am sfeclit-o. Mi-e teamă că am rămas gravidă ... Andrei nu păru deloc speriat, dimpotrivă, mândru și stăpân pe sine, făcu remarca, umflându-se în pene: - Ai văzut ce deștept am fost că am luat un apartament mare?! De ce să-ți
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1428303143.html [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
din Piața Universității și alte 62 de piețe, au fost confirmați de marele electorat. În rest, analiștii pot îndruga verzi și uscate. Aștept finalizarea auditului la ministere, agenții guvernamentale, consilii județene, primării... și mediatizarea rezultatelor. Altfel, puternicii zilei o pot sfecli în doi timpi și trei luni de zile. Presiunea este uriașă. Așteptările imense. Mass-media să-și îndeplinească menirea, iar Justiția să funcționeze la capacitate maximă. Sunt cele două smurduri ce mai pot salva România. Să nu vă închipuiți că toți
TABLETA DE WEEKEND (5): TOT RĂUL SPRE BINE! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_weekend_5_sergiu_gabureac_1340366250.html [Corola-blog/BlogPost/358340_a_359669]
-
stați să văd despre ce-i poezia și să recit cu tonul potrivit cu ce-a simțit autorul! Am citit-o în fugă și i-am recitat-o de unde a spus. După ce am recitat s-a făcut liniște. Cred c-am sfeclit-o, nu le-a plăcut! Deodată a sărit și m-a pupat pe obraz, m-a felicitat și a încercat imediat să recite la fel. Dana mă privea zămbind și mi-a spus în șoaptă: - Bravo, ești tare! De atunci
LIPITORII DE CĂRȚI de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_croitoru_1430126022.html [Corola-blog/BlogPost/361018_a_362347]
-
vină rândul, am stat în fața ușii de la apartamentul 139 și-am văzut cum ies jurnaliștii veseli ca niște puști după oralul la română. Băi, ce om mișto! Ce inteligent! Ce răspuns tare mi-a dat! Ar fi culmea s-o sfeclesc. Altă întrebare.] Taboo a schimbat, într-o anumită măsură, percepția publică despre începutul secolului XIX în Anglia. Spre surpriza multora, se vorbea mult cu „fuck” și „cunt” pe vremea aia, iar East India Company chiar a existat. Asta ți-ai
Jumătate de oră din viața lui Tom Hardy (și a mea) by https://republica.ro/jumatate-de-ora-din-viata-lui-tom-hardy-si-a-mea [Corola-blog/BlogPost/338896_a_340225]
-
Anișca mai bine aleargă la maraton decât să conducă, Emma are doar un an și două luni și n-ajunge la pedale, pisica e la mama la Pucioasa, eu n-am permis, biletele sunt deja plătite (femeie organizată soția). Am sfeclit-o! Revin cu patimă asupra rugăminții inițiale: - Permisul meu, vă rog! Îmi place acolo unde e. În portofel. Lăsați-l, vă rog, acolo. Bietul om, plictisit deja de câte „vă rog-uri” auzise, se închide în mașină și se apucă
„- Știu c-am greșit, iertați-mă, nu-mi luați permisul... Dați-mi amendă, dar una mică, mă omoară nevasta...” O întâmplare cu agentul Hemanuche by https://republica.ro/z-stiu-c-am-gresit-iertati-ma-nu-mi-luati-permisul-dati-mi-amenda-dar-una-mica-ma-omoara-nevasta-o-intamplare [Corola-blog/BlogPost/338006_a_339335]
-
duci tu mă”. Presupunem că autorul ar fi dorit să meargă și el Vest, avea prieteni acolo. Poemul este subintitulat - scrisoare, iar după 1989 a fost publicată corespondența între Mazilescu și D. Țepeneag. .Revine la Administrator „care poate s-o sfeclească în orice moment”. Unele titluri încântă prin expresivitate - „ Peisaj artificial sub formă de trup omenesc”, „ Întemeierea unei lumi a plânsului care nu se vede”, ș.a. Multe trimiteri la regimul în care am trăit și noi cei născuți mult înainte de 1989-
DOUĂ PORTRETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Doua_portrete.html [Corola-blog/BlogPost/356450_a_357779]
-
pe aldebaranez, însă un pumn de oțel i se înfipse în stomac. - Băi, termină cu chestiile astea că noi nu avem obiceiuri de ieniceri, ca voi! Gata! Vezi, dacă se poartă cineva bine cu voi, săriți calul! Măgarule! Costel o sfecli! Dar aldebaranezul era totuși un tip de gașcă și nu ținea la supărare... Sătenii nu s-au mirat prea mult de faptul că a dispărut Costel. Erau convinși că a plecat la muntele Athos și chiar se bucurau. Adică, mai
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_omul_bionic_mihai_batog_bujenita_1385460007.html [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
în Ziua Dintâi, punctul devine masă, Cuprinde timp și spațiu, mă aflu din nou Pe linia dintre cele două stații, A și Z, călătorii urcă, alții coboară orizontali.. Iar eu fluier o melodie, ” Ce bine că ești și nu o sfeclești”, asta îmi spun mie însumi, deși asigurarea o am plătită la zi. Boris Marian Referință Bibliografică: Sunt disperat / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 302, Anul I, 29 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Boris Mehr : Toate
SUNT DISPERAT de BORIS MEHR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sunt_disperat.html [Corola-blog/BlogPost/356999_a_358328]
-
Măi omule, ia seama bine, / Că ai să te întreci cu mine! Cine azvârle cel mai sus / Ăst buzdugan, ăla a pus Mâna pe bani! Ne-am înțeles?” / Dănilă n-are de ales Și-și zice-n gând:„Am cam sfeclit-o! / Na, că beleaua mi-am găsit-o!” Da’ este-o vorbă, o povață: „Pe cărăuș, nevoia-nvață”. Dănilă nu are ce face / Și spune: „Bine zici, măi drace! Pare că nu ești prea pogan! Zvârle tu-ntâi ăl buzdugan
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
născociri ale țăranilor pe care îi știm cât de hâtri sunt. Abia când niște olăcari trimiși de garnizoanele sudice apărură în fața sa cu povești de groază, precum că o formidabilă invazie a furnicilor distrugea totul în cale, împăratul o cam sfecli și își chemă consiliul de coroană pentru a discuta faptele și eventualele măsuri ce trebuie luate. Însă consiliul, ca toate consiliile din lumea asta, a început certurile, vechile patimi și dorințe de mărire au reapărut, mai umflate ca niciodată, verii
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Scurta_domnie_a_imparatului_mihai_batog_bujenita_1375631703.html [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
stârpi orice alcătuire binecuvântată de Creator, cu duh de viață! Întotdeauna am crezut că Moartea este aceea care îi călăuzește pe Cavalerii Apocalipsei, zice Fratele. Că Ea le-nchide pleoapele, celor căzuți în lupte. Și, mă gândeam eu, că am sfeclit-o! Nu-ți ocupa creierii cu asta! îi aruncă Îngerul o căutătură bine-cunoscută, neclintită. Moartea a fost și este responsabilitatea mea! Bâțâindu-se binișor din creștet, cu pomeții săi învăpăiați de cuperoză, nenea Sandu se întinde după telefon. Stai liniștit
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
n-apuc să ajung la nunțile lor, până la revedere și la cadouri, le dedic o povestire întâmplată înainte de căsătoria mea: m-am învoit de la serviciu și m-am dus să mă spovedesc. Am așteptat preotul două ore, convins c-am sfeclit-o dacă-i spun că e prima sau a doua mea spovedanie, că fumez de sparg, că n-am postit în viața mea. Mi-am pregătit și replici: „Da’, dar eu nu urăsc pe nimeni, iubesc oamenii...“. Habar n-aveam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
cu sticlele-n ochi, cu giubenul În cap și cu basmaua iac-așa scoasă. Cum m-a văzut - că trebuie să fi fost schimbat la față, cum sunt eu când mă necăjesc (Își mângâie favoritele) - cum m-a văzut, a sfeclit-o... A Întors capu-ncolo și a Început să bea din Țigară știi așa, niznai. Dar mă trăgea cu coada ochiului. Mă-ntorc eu iar la loc și mă fac că mă uit la comèdii, se-ntoarce și bagabontul iar cu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
pseudonimul destul de transparent cu care Edgar își semnează cronicile.” (I.L. Caragiale) Mai mult, construcțiile/ propozițiile incidente dezvoltate în baza verbului zicerii nu se pot lipsi de construcțiile/ propozițiile „neincidente.” „Na! Dănilă - zise el în gândul său - așa-i c-ai sfeclit-o?” (I. Creangă) b. „Fenomenele sintactice” sunt structuri de gradul II, în sensul că rezultă din modificări la care a fost supusă, din diferite motive, o structură primară; anacolutul, de exemplu, rezultă din întreruperea cursului inițial, „obiectiv”, al unei relații
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
surprinzându-și eroii în evoluție, cu atât mai mult cu cât Creangă se oprește asupra trăirilor interioare, analizând efectele unei anumite situații sau relații interumane din perspectivă psihologică uneori: „Na! Dănilă, zise el in gândul său, așa-i ca-i sfeclit o?”, „«Ia, acu-i acu», zise Prepeleac în gândul său oftând”. Încercarea labirintului din perspectiva „drumului spre centrul ființei”, are ca punct de plecare gândul de a construi o biserică. Locul ales pentru înălțarea bisericii este pajiștea de lângă heleșteu, care
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și bogată, copilul își vinde jucăriile și în depărtare un cor etc.), uneori narative sau anecdotice (margareta îl înțelege într-o foarte mică măsură pe guillaume, administratorul întocmește o listă de câteva delațiuni și trădări posibile, administratorul poate s-o sfeclească în orice moment), fie amplificate burlesc, rivalizând ca lungime cu înseși poemele, ca acest titlu cu tâlc poietic: poetul plagiază, adică fură de stinge din leonard cohen - lars gustafsson - ion mureșan - virgil mazilescu - și dintr-un foarte abil cântăreț de pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
tenorii de nu se vedeau la acest moment - îi fac doar un mic vânt, foarte atentă. S-a ridicat, roșu ca un taur și a strigat la mine: "Cu mine să faci exact cum faci și cu ceilalți!" Eu am sfeclit-o toată, am bâiguit ceva: Pedro, scusa, non l’ho fatto a posto. È soltanto una prova... — Cu el ați făcut și La vida breve, la RAI Torino, cu Angeles Gulin și cu Rafael Frühbeck de Burgos. — Si, dar am
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
afle că am și eu un cap cu care judec, cu care, poate, judec mai bine ca el?! Și... și, mă rog, ce trebuie să fac să fiu pe placul, pe poftele "Domnului și Stăpânului meu?!" Țamblac, văzând că a sfeclit-o, dă din colț în colț: Desigur, ai dreptate. Eu vreau să spun... Cum să spun... Nu m-am exprimat eu bine... Prea multe pofte aveți, domnii mei! Uitați că și noi suntem oameni, nu numai "obiecte" pentru "poftele" domniilor voastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
el cu amar și obidă. O, Apus-Apus, trezește-te! Ați trâmbițat o "Mare Cruciadă"! Totul s-a oprit la trâmbiță! Voi, acești crai, regi, principi, ce-ați făcut pentru pacea Europei?! "Lasciate ogni speranza", Ioane! "Lasciate!..." Mai pe românește: Am sfeclit-o și cu prea-negustoreasca Veneție... N-am plecat, totuși, cu mâna goală, continuă Țamblac cu ironie. Ne-a făcut cinstea și onoarea să ne pricopsească cu un ambasador... Cu ceee?!?!... Cu un ambasador! "Trimisul special al Marelui Senat venețian", dumnealui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
omul... nu vrea și pace!... Bine! Pleacă! Pleacă mă! Ne-am înțeles: mormânt! Cupcici, fericit, se repede să-i sărute mâna: Mormânt, nea Isaio! Mormânt!... Ce faci, Isaio? protestează Alexa. Nu se poate așa. Dacă se slobozește... noi... Ahaaa! Ai sfeclit-o... Cară-te! îi spune lui Cupcici. N-auzi?! Cupcici bolborosește ceva a mulțumire și pleacă grăbit, să nu se răzgândească... Ai greșit, Isaio! "Cârpă" aista... dacă, dacă vorbește?! spune Alexa alarmat. Au chiar așa prost mă crezi, Alexo? Ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
răsuflând greu, cu obidă și se împiedică de cârpele ce-i atârnă legate cu un curmei. Pe dracu' alt domn!! răbufnește Daniil revoltat, dar imediat se pleznește peste gură și-și face trei cruci. Doamne iartă-mă! Na, c-am sfeclit-o și eu! Închide ochii. Se reculege... Se concentrează, adâncindu-se în el, apoi, iluminat, cu ochii închiși și mâinile întinse fremătânde, grăiește rar, profetic: Fii pe pace, Ștefane! Îi văd! Vin! Vin! Cu miile! Urcă potecile! Te caută! "Ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
aiasta! Daniil tace. Ștefan îl bate pe umăr: N-ai teamă. Ți-am făgăduit doar: Voronețul... O să mă străduiesc să-mi țin cuvântul... Fii pe pace! Ai mai văzut drac mort? râde el și se plesnește peste gură. Iar am sfeclit-o! Ți-am spurcat bisericuța cu drăcușori... Cum plec, fă o sfeștanie, o molitvă de curățire; afum-o cu tămâie, spal-o cu agheasmă... Mulțămesc de găzduire și de povața cea bună, spune Ștefan și se apleacă adânc înaintea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
simțea deja mulțumită și ajunsese la concluzia că, până la urmă, era fata lui Minette când venea vorba de gătit. Să te ții de o rețetă, își dăduse ea seama, era la fel de simplu ca rezolvarea unei ecuații matematice. Sigur, o cam sfeclise când se apucase de zdrobit boabele de piper în mojar, căci vasul, cu pistil și piper cu tot, îi scăpase din mâini și alunecase pe blat până când se izbise de pământ; castronul se sparse, iar pe jos se împrăștiară praf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
fericit, spunându-i că nu știa ce era mai frumos - golful sau înfrângerea lui Lomond. Fetele erau și ele entuziasmate de perspectiva unei zile la salonul de frumusețe. Și Darcey le zâmbi tuturor, ușurată în sinea ei că nu o sfeclise la ultima întrebare și în același timp neputându-se bucura deloc de victorie. Simți mobilul vibrând în buzunarul blugilor și îl scoase. — Eu sunt, se auzi vocea lui Tish de la celălalt capăt. Stai puțin. Darcey ieși din bar ca să poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
obicei se adeverea. Nieve știa că ea însăși intra uneori în panică din nimica toată. Nu că și-ar fi dat cineva seama. Nu că ea ar fi lăsat să se vadă. E bine, își spuse închizând computerul. N-am sfeclit-o cu nimic. Știu sigur că nu. Deschise sertarul de la birou. Răspunsurile la invitații erau legate într-un pachețel ordonat. Se uită din nou peste ele. În câteva săptămâni, șopti ea. În câteva săptămâni avea să se întâlnească cu oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]