656 matches
-
petrece întâlnirea cu A.K., adică în toamna anului 1937, scriitorului nu i se atribuise încă funcția de șef al rezistenței intelectuale. Protagoniștii curentului antifascist erau împrăștiați, nu se coagulase deocamdată o unitate a împotrivirii, faptul că erau exilanți stânjenea sforțările de solidarizare. Din acest motiv, în relatarea ulterioară a lui A.K., când în autobiografia sa se va opri asupra episodului, va destăinui că tema angajării politice n-a avut întâietate în schimbul de păreri. Omiterea subiectului iscă azi nedumeriri. Și
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
Universității "Alexandru Ioan Cuza". 21 Radu Rosetti, op. cît., p. 396: Voi observa că partidul liberal muntean, pe cât îi era cu putință, se ferea să se ocupe de chestia țărăneasca. Chiar când a fost chemat la putere, și-a concentrat sforțările mai ales asupra chestiunilor constituționale, cum erau: dreptul la vor și libertatea presei". 22 Barbu Ștefănescu Delavrancea, Monitorul oficial; Dezbaterile Adunării deputaților, 23 decembrie 1894, în Barbu Ștefănescu Delavrancea, Discursuri, antologie, postfața și bibliografie de Constantin Călin, Minerva, București, 1977
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
disting, nu separă lucrurile, percepând lumea într-o nediferențiere de început de lume... O plasticitate extraordinară. Ideile, noțiunile sunt expuse prin comparații surprinzătoare. După fiece mișcare sau gest, urmează, ca un tic: "Ai fi zis că..."... "ca și cum"... într-o permanentă sforțare de a spațializa expresia ori gândul. Și toți eroii cărții se deplasează dintr-un loc în altul ca la comanda unui Jucător suprem care îi trage de sfori, conducându-i ca pe niște marionete. O fatalitate implacabilă. Cristmas, eroul negru
Din nou, Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15323_a_16648]
-
eliberîndu-se de sine e constituită din propriile-i simboluri organice. Supusă unui asemenea suflu metamorfotic al subiectului, obiectele capătă structuri, stări și deprinderi anatomice și fiziologice (există o anatomo-fiziologie a anorganicului), după cum regnul vegetal nu pregetă a se umaniza, în sforțarea unei comunicări cu ființa omenească. Însă, fapt cu deosebire relevant, consubstanțierea aceasta are loc și printr-o suspendare a stratului moral, prin reflectarea unei inocențe genuine a materiei în sine, care are funcția unei ironii obiective, deci inocente la rîndu-i
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
5,2%, scriitorul nostru rebifează - cer scuze pentru barbarism dlui Pruteanu - ricanează, reniflează - sper să nu mă lege - , reproșează, răbufnește - în fine, un termen neaoș - răstălmăcind rebarbativ remarcabile realizări rostuitoare reformiste, restituindu-ne renovator recunoscătoarei Europe, simțitoare la silințele, strădaniile, sforțările pe care stăruitor le susținem, cu suita de sacrificii silențios suferite. Cu cruzime canibalică se pronunță cuvântul corupție. Pe când miezul chestiunii rezidă, rezidual - rog reculegere! - în însăși împletitura A.D.N. -ului obștei. Dl. Livius Ciocârlie nu-mi va lua în
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
prea grăbește s-o folosească. Ar fi și destul de greu: pentru covârșitoarea lor majoritate o astfel de abordare ar echivala cu un grosolan act de masochism, din care, culmea, nici măcar n-ar avea mare lucru de câștigat. Privită la rece, sforțarea de a readuce normalitatea la un teritoriu bolnav seamănă a utopie pe jumătate tragică, pe jumătate ridicolă, cu un Don Quijote asudat, durduliu și incoerent, Gheorghe Onișoru, distribuit în rolul morarului utopic, măcinănd grăunțe de neghină la morile de vânt ale
Grămăjoara de amprente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13562_a_14887]
-
așează băștinașii în cerc, să cânte roua și sfiala dimineții ce se trage-ndărăt ca să lucească ei, ori pasărea ce-n oricare vremi se-așează sfântă pe ram, și-n schimb se-ostenesc atâta cu palmele, orbi, biciuind luciul fără sforțare ivit? În muzeul magic, călăuză ne este domnul Remus, genius loci, deși nu-i de pe-aici. Traian Ștef și Ioan Moldo privesc adânc într-un scoc, domnul Grigurcu (un chip copilăros, senin) pare cu totul abstras în peisaj. Mergem
Cățelușa din moara de apă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/5061_a_6386]
-
creații. Opresc aici extrasele, considerând suficiente frazele de blamare a unei subiectivități colaterale operei de ficțiune. G. Călinescu merită recitit pentru acest avertisment oportun: "Va trebui o nouă educare a artistului în vederea obiectivității. Cu cât o operă cere mai multă sforțare materială, cu atât scade și egolatria. (...) Scriitorul însă te înșală, fiindcă scrisul e la îndemâna fiecărui om. El poate să nu fie deloc artist și să te mistifice prin această proză autoscopică. Nimic nu mi s-a părut mai sec decât
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
în tine, a fi gestant în duh, a fi maică" (Psalmul 1). Apendicele ambiguu al acestei fiziologii jubilante îl reprezintă implorarea masochistă: "Fă-mă bubos, Doamne, ca să nu mă mîndresc, slăbănogește-mă ca să mă smeresc" (Psalmul 26). Găsim aci o sforțare a înălțării spre divin, de-o bună credință egală cu o expiere, care înțelege a lua asupră-și întreaga substanță a umanului, a nu "trișa" prin selecție arbitrară sau ticluită omisiune a aspectelor sale să zicem delicate, interpretabile. Ideea este
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
normele ortografiei românești nu admit o asemenea variație: tocmai de aceea, apariția lui j în scris în locul lui ș (ca în transcrierile fonetice) creează un efect puternic de oralitate populară. într-un articol din 1932, Al. Graur vorbea despre ,legea sforțării minime" în articularea curentă, dar și despre ,sforțarea maximă" a pronunției culte, care caută să se diferențieze de aceasta; lingvistul își ilustra considerațiile cu exemple precum zlab și jmecher, ,pronunțări care nu se întîlnesc decît în popor" (Puțină gramatică, I
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
tocmai de aceea, apariția lui j în scris în locul lui ș (ca în transcrierile fonetice) creează un efect puternic de oralitate populară. într-un articol din 1932, Al. Graur vorbea despre ,legea sforțării minime" în articularea curentă, dar și despre ,sforțarea maximă" a pronunției culte, care caută să se diferențieze de aceasta; lingvistul își ilustra considerațiile cu exemple precum zlab și jmecher, ,pronunțări care nu se întîlnesc decît în popor" (Puțină gramatică, I, p. 92). Dată fiind oscilația pronunțării, apariția în
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
intriga, asta e confortabil, dar nu are nici un rost și, cu atât mai puțin, vreun merit literar. Cea mai bună proză a volumului e X, tocmai pentru că omogenitatea de care vorbeam mai sus e naturală și nu cere neapărat o sforțare în sensul unui dezechilibru senzațional. Între subiect și discurs se creează, așadar, o mai bună rezonanță, ritmul narativ fiind cel potrivit. Altfel, nici aici nu sunt multe de spus: X este protagonistul unei povești de dragoste chinuite sfârșite confuz. Un
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
parte. Subiectul preferat al lui Dumitru Ungureanu acesta este, numai că problema nu o constituie tema adulterului, ci lipsa de imaginație în tratarea lui. Scenele sexuale sunt - Slavă Domnului! - lapidare, se consumă repede (poate tot din lipsa imaginației), deși o sforțare în a scrie senzual-erotic și de a crea o atmosferă poetică de alcov se ghicește deseori în respectivele pagini. Dat fiind predilecția pentru acest subiect și stilul autorului - direct, alert, fără ocolișuri epice - cititorul masculin al acestor povestiri are chiar
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
specifică de perisologii, paracheze, polimptote, paronomaze ș.a.m.d. Poezia Coniței Lena este, așadar, una manieristă, a cărei miză cade pe dexteritatea versificării, pe jocurile de cuvinte, pe muzicalitatea versului, pe gratuitul artisticului, mai degrabă, decât pe mesaj, cu toate că o sforțare în acest sens există de fiecare dată. Poemele ei sunt, ca și la Brumaru, de pildă - cu care se aseamănă în metodă nu și în instrumentar, Caleașcă fiind cea mai apropiată, aproape o pastișă -, niște bocete, elegii, cântece sau descântece
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
în bun stil naturalist, de un dezgust endemic. Jucîndu-se cu verbul, bardul e nu mai puțin la discreția unei divinități ce se multiplică (la rîndul Său, se joacă cu propria-I hierofanie). Un iz vag dostoievskian se degajă din această sforțare orgiastică de-a accede la smerenie, ca un fel de sacrificiu invers: "1. Eu mă desfrînez./ Dar cu ultimele puteri caut totuși să mă tîrăsc spre Dumnezeul meu. 2. Tu mă prăvălești/ îți împletești fălcile printre vreascurile pieptului meu și
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
cu o filozofie a muncii. Arta ne-a apărut ca o formă a muncii, ca un produs al lucrării de transformare a materiei. Fiind muncă, arta ni s-a părut a fi forma ei cea mai perfectă, aceea în care sforțarea lucrătorului ajunge să se odihnească în plenitudinea lucrului încheiat și armonios. Arta este astfel ținta oricărei munci, atinsă parțial și, din cînd în cînd, de orice lucrător destoinic, dar cu plenitudine neîmpărțită abia de marii artiști”. Adevărul este că afirmația
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
Sănătatea mea e dintre cele mai înfloritoare cu putință și simplul fapt că mă strecor teafăr prin plictisul cotidian este un indiciu categoric de vitalitate invincibilă. 28 apr. 1953. P.S. - Dacă se ivește vreun prilej - fără a face însă nici o sforțare deosebită în acest scop - trimite-mi Opere alese de Macarenco, eventual și Poemul (de recomandat ni s-a recomandat, nu știu însă de voi avea timp și chef să parcurg asemenea ceaslov). 8 mai 1953 șdespre exameneț E bafta noastră
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
de an, ne-am regăsit, măi întremați, de cealaltă parte a crizei: am reusit sa obtinem tot ce ne-am propus și să pășim cu fruntea sus în noul an. Există un motiv pentru care, în ochii celorlalți toate aceste sforțări s-au văzut prea puțin. Atunci când știi pentru ce vii la muncă în fiecare zi, atunci când lucrezi la ceva în care crezi cu adevarat, crisparea efortului dispare. Și, oricât de dificil ar fi următorul pas, mergi mai departe cu zâmbetul
Iată ce pot face mai multe mâini dibace by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82620_a_83945]
-
-l voi detona cu o șoaptă! Nocturnă pentru Simina și Andrei Sunt atât de plin de mine încât noaptea la fiecare tresărire a gambelor mă revărs puțin câte puțin în afara marginilor acestui trup catifelat dar puternic în care cu puține sforțări un altul ar mai putea viețui o vreme nici rugăciunea nici chiar lumina fanată pe care inima mea o răspândește în jur nu mai străpung acest zid dureros această răsfrângere a tăcerii înăuntrul tăcerii sunt atât de puternic de plin
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
ascundă în ea Refuzase ofertă de învelișuri Cum s-ar mai putea numi "frunză"? Pare harta insulei Samotrace Nedeslușit e murmurul încețoșat e gestul Drumurile nu mai duc la Roma Cochilia zace răvășită pe sîrma ghimpată Fiecare glonț înseamnă moarte Sforțările au fost recuperate de rid parcă leagăn i-a fost sicriul Există zbor fără prăbușire? Năzărire de sfinți vînduți pe cerul îngropat la Oia în nopți înflorite sau reversul arderii pe rugul de zăpezi? Totdeauna pregătită - semnalul de alarmă a
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
critica noastră, publicate în 1905 în "Epoca" și incluse în volumul I din Pași pe nisip: Nimeni nu are mai multă afecție pentru Sadoveanu decât eu, prietenul vechi de copilărie și de școală, și nimeni nu urmărește mai cu interes sforțările ce face talentul său pentru a se stăpâni. Povestirile sale desigur erau opera unui talent ce se afirma. Ele aduceau cu ele o poezie nouă și un stil în care se recunoștea o mână de adevărat scriitor. Dar aceste povestiri
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
nu știu ce teamă mă oprește de a-l cunoaște, date fiind împrejurările neobișnuite, așa că nu pot fi înduplecată de a-i face cunoștința. Și pot să spun că nici până azi nu-l știu și nu l-am văzut, cu toate sforțările sale de a se apropia de persoana mea. Probabil că mai târziu nenorocirile Austriei l-a făcut să-și uite impresiile de ordin sentimental ce le-a încercat în țara ocupată. Acasă o ducem cu grijile zilei de mâine, în
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
și eleganți stau pe același plan cu arta plastică: "Sufletul meu drag - pantofii îmi vin bine! Capul făcut de Militza e remarcabil!!". Lumea în care se mișcă muziciana e cea mai bună dintre toate lumile posibile, atît de încîntătoare, încît sforțările de maliție sfîrșesc prin a nu mai avea efect, dizolvîndu-se în voluptate: "Nu știu dacă ți-am povestit despre dineul meu de vineri. Eram nouă, cu tot cu Zarifopolii. Perechea Filip, drăguță, vrednica de milă, căci pare tare în suferință. Fiind și
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
reciproc. Astfel că, în cele din urmă identitatea însăși devine evanescentă. Eroina lui Conrad dispare tocmai pentru că e trasformată de ceilalți în personaj, adică în propria lor ficțiune. Sumbrul farmec al literaturii moderne este că știe să extermine în plină sforțare de a da viață. Un roman construit după aceeași formulă ca și Întîmplarea lui Joseph Conrad, avînd însă în centru un bărbat, este Pușca de vînătoare a lui Yasushi Inoue. Nu sînt o cunoscătoare a literaturii japoneze. Tot ce am
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
neîmpiedicată de nici o cenzură, nici de aceea a fățărniciei, a împins această putere de creație la infinit. Se poate discuta dacă marea mișcare provocată de imensele mijloace puse-n pierdere de către suveran, a corespuns în calitate intențiilor regale și dacă sforțarea scriitorului ar putea să se apropie de nivelul lor. Poate că da, sau, mai repede, poate că nu. Realitatea este că intelectul lucrează și că lucrează mult mai mult si mai bine decît acum patruzeci, treizeci, douăzeci și cincisprezece ani
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]