166 matches
-
Anthus trivialis ), pescărelul negru ( Cinclus cinclus ), gușa vânătă ( Cyanecula svecica ), mărăcinar mare ( Saxicola rubetra ), mărăcinar negru ( Saxicola torquatus ), pietrarul mediteranean ( Oenanthe hispanica ), mierla de piatră ( Monticola saxatilis ), greluşelul pătat ( Locustella naevia ), muscarul semigulerat ( Ficedula semitorquata ), fluturaşul de stâncă ( Tichodroma muraria ), sfrânciocul cu frunte neagră ( Lanius minor ), sfrânciocul mare ( Lanius excubitor ), cioara de semănătură ( Corvus frugilegus ), câneparul ( Linaria cannabina ) și mugurarul roşu ( Carpodacus erythrinus ). specii pentru care România are o responsabilitate specială de conservare Separat de speciile prioritare pentru conservare, a mai
LISTA din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258555]
-
gușa vânătă ( Cyanecula svecica ), mărăcinar mare ( Saxicola rubetra ), mărăcinar negru ( Saxicola torquatus ), pietrarul mediteranean ( Oenanthe hispanica ), mierla de piatră ( Monticola saxatilis ), greluşelul pătat ( Locustella naevia ), muscarul semigulerat ( Ficedula semitorquata ), fluturaşul de stâncă ( Tichodroma muraria ), sfrânciocul cu frunte neagră ( Lanius minor ), sfrânciocul mare ( Lanius excubitor ), cioara de semănătură ( Corvus frugilegus ), câneparul ( Linaria cannabina ) și mugurarul roşu ( Carpodacus erythrinus ). specii pentru care România are o responsabilitate specială de conservare Separat de speciile prioritare pentru conservare, a mai fost identificată o categorie de specii
LISTA din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258555]
-
mare ( Strix uralensis ), ciocănitoarea de stejar ( Leiopicus medius ), fâsa de câmp ( Anthus campestris ), codobatura galbenă ( Motacilla flava ), codobatura de munte ( Motacilla cinerea ), greluşelul de stuf ( Locustella luscinioides ), silvia porumbacă ( Sylvia nisoria ), muscarul gulerat ( Ficedula albicollis ), pițigoiul de livadă ( Poecile lugubris ), sfrânciocul roşiatic ( Lanius collurio ), sfrânciocul cu frunte neagră ( Lanius minor ) și botgrosul ( Coccothraustes coccothraustes ). Analizând speciile pentru care România are o responsabilitate de conservare se identifică trei categorii de specii: specii cu populații foarte importante cantitativ care trăiesc în România și
LISTA din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258555]
-
de stejar ( Leiopicus medius ), fâsa de câmp ( Anthus campestris ), codobatura galbenă ( Motacilla flava ), codobatura de munte ( Motacilla cinerea ), greluşelul de stuf ( Locustella luscinioides ), silvia porumbacă ( Sylvia nisoria ), muscarul gulerat ( Ficedula albicollis ), pițigoiul de livadă ( Poecile lugubris ), sfrânciocul roşiatic ( Lanius collurio ), sfrânciocul cu frunte neagră ( Lanius minor ) și botgrosul ( Coccothraustes coccothraustes ). Analizând speciile pentru care România are o responsabilitate de conservare se identifică trei categorii de specii: specii cu populații foarte importante cantitativ care trăiesc în România și care sunt într- categorie
LISTA din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258555]
-
califică aici: pelicanul comun ( Pelecanus onocrotalus ) cu peste 90% la sută din populația europeană în România și care este vulnerabil la nivel național, gâsca cu gât roșu ( Branta ruficollis ), vulnerabil atât la nivel național cât și la nivel global și sfrânciocul cu frunte neagră ( Lanius minor ), specie vulnerabilă în România care adăpostește 37% din populația europeană. Aceste specii sunt în același timp și specii prioritare iar activitățile de conservare de pe teritoriul României sunt poate mai relevante pentru situația speciei la
LISTA din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258555]
-
statut de periclitare național sau global - pelicanul comun ( Pelecanus onocrotalus ), vulnerabil la nivel național, deoarece întreaga populație cuibăritoare este cantonatată în special într-o colonie, gâsca cu gât roșu ( Branta ruficollis ), vulnerabilă atât la nivel național cât și global și sfrânciocul cu frunte neagră ( Lanius minor ) vulnerabilă pe plan național - și din acest motiv aceste specii se califică și pe lista speciilor prioritare pentru conservare. Din acest motiv pelicanul comun trebuie monitorizat în continuare și trebuie analizate și identificate eventuale măsuri
LISTA din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258555]
-
Din acest motiv pelicanul comun trebuie monitorizat în continuare și trebuie analizate și identificate eventuale măsuri de conservare necesare pentru a menține populația. Pentru gâsca cu gât roșu trebuie continuate activitățile de monitorizare și implementat planul național de acțiune. Pentru sfrânciocul cu frunte neagră ( Lanius minor ) și adițional pentru alte 4 specii care au statut dublu de specii prioritare pentru conservare și specie pentru care România are responsabilități speciale de conservare ( Ixobrychus minutus , Aythya nyroca , Zapornia parva și Anthus campestris ) trebuie
LISTA din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258555]
-
iarbă, gușterul, șarpele de apă, șarpele rău, șarpele de alun, buhaiul de baltă cu burta roșie, țestoasa de uscat dobrogeană și țestoasa de apă. Pâlcurile de pădure reprezintă teritoriul de cuibărit pentru specii ca dumbrăveanca, silvia porumbacă, presura de grădină, sfrâncioc cu frunte neagră, fâsă de câmp, sfrâncioc roșiatic, codobatura albă și cea galbenă, pupăza, cucul, porumbelul gulerat, privighetoarea roșcată, silvia mică, cea de câmp, cea de zăvoi și cea cu capul negru, pitulicea mică, muscarul sur, cinteza de pădure, sticletele
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
șarpele de alun, buhaiul de baltă cu burta roșie, țestoasa de uscat dobrogeană și țestoasa de apă. Pâlcurile de pădure reprezintă teritoriul de cuibărit pentru specii ca dumbrăveanca, silvia porumbacă, presura de grădină, sfrâncioc cu frunte neagră, fâsă de câmp, sfrâncioc roșiatic, codobatura albă și cea galbenă, pupăza, cucul, porumbelul gulerat, privighetoarea roșcată, silvia mică, cea de câmp, cea de zăvoi și cea cu capul negru, pitulicea mică, muscarul sur, cinteza de pădure, sticletele, botgrosul, presura sură, presura galbenă, cănărașul, florintele
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
Tabelul 36A. Date generale ale speciei Lanius collurio Nr. crt. Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS Cod EUNIS - 1099, Cod Natura 2000 A338 2 Denumirea științifică Lanius collurio 3 Denumirea populară Sfrâncioc roșiatic 4 Descrierea speciei Este o specie de sfrâncioc de talie mică. Dimorfismul sexual este mai accentuat decât la restul speciilor de sfrâncioci. Masculul are capul gri, spatele castaniu-roșcat și pieptul alb cu nuanțe rozalii; banda neagră din zona ochilor, caracteristică sfrânciocilor este îngustă și se termină în zona
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Date generale ale speciei Lanius minor Nr. crt. Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS Cod EUNIS - 1100, Cod Natura 2000 A339 2 Denumirea științifică Lanius minor 3 Denumirea populară Sfrâncioc cu frunte neagră 4 Descrierea speciei Este o specie de sfrâncioc de talie medie. Dimorfismul sexual este redus. Ambele sexe au coloritul relativ similar: capul și spatele gri, obrajii albi, coada neagră; pieptul are o nuanță deschisă de roz; banda neagră din zona ochilor, caracteristică sfrânciocilor, este lată și se continuă
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
acestei platforme pentru a construi un cuib mai elaborat, care este amplasat de obicei într-un arbust cu spini, de obicei la o înălțime de maximum 1 m de la sol. Cuibul este de obicei construit în vecinătatea unuia de sfrâncioc roșiatic, fiind cunoscut în literatură faptul că speciile obișnuiesc să cuibărească împreună, astfel rezultând un număr mai mare de pui ce zboară de la cuib din ambele specii, comparativ cu perechile care aleg să cuibărească izolat. Acest lucru se explică
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
după eclozare hrănește, de asemenea, singură puii. Ei devin zburători după 10-12 zile și rămân în preajma adulților circa 3 săptămâni. 6 Cerințe de habitat Silvia porumbacă este caracteristică zonelor deschise cu tufărișuri și arbori izolați, având preferințe similare cu sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio). Limita altitudinală a cuibăritului este de 1.600 m. 7 Fotografii Anexa II Tabelul 42B. Date specifice speciei Sylvia nisoria la nivelul ariei naturale protejate Nr. crt. Informație/Atribut Descriere 1 Specia Sylvia nisoria 2 Informații specifice speciei Este
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
habitat reproducere ha 3514,06 Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Lanius collurio în cadrul sitului R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a sfrânciocului roșiatic, precum și pentru păstrarea stării de conservare favorabilă a acestuia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
nou, își zise, adulmecând aerul, ceva incitant și proaspăt, care să o inspire să facă o mâncare nedescoperită până atunci, o invenție nouă. Privi către cer. Gătise deja un porumbel și o vrabie, o ciocănitoare, o pupăză, o coțofană, un sfrâncioc, un grangur, o privighetoare himalaiană, un papagal... Gătise o veveriță, un porc spinos, o mangustă, toate păsările sălbatice pe care le putuse găsi în zona aceea, peștii cei mici din pârâu, melcii cu cochilie rotundă care dungau cu argintiu frunzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
nou, își zise, adulmecând aerul, ceva incitant și proaspăt, care să o inspire să facă o mâncare nedescoperită până atunci, o invenție nouă. Privi către cer. Gătise deja un porumbel și o vrabie, o ciocănitoare, o pupăză, o coțofană, un sfrâncioc, un grangur, o privighetoare himalaiană, un papagal... Gătise o veveriță, un porc spinos, o mangustă, toate păsările sălbatice pe care le putuse găsi în zona aceea, peștii cei mici din pârâu, melcii cu cochilie rotundă care dungau cu argintiu frunzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
mic (Strix aluco), buha (Bubo bubo), ciușul (Otus scops), ciuful de pădure (Asio otus), ciocănitori: ghionoaia sură (Picus canus), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), muscari (Muscicapa striata), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), sturzul cântător (Turdus philomelos), mierla (Turdus merula), pițigoiul mare (Parus major), pițigoiul albastru (Parus coeruleus), pițigoiul de munte (Parus montanus), pițigoiul codat (Aegithalos caudatus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
passerinum), huhurezul mic (Strix aluco), ciuful de pădure (Asio otus), ciocănitori: ghionoaia sură ( Picus canus), ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopus medius), capîntortura (Jynx torquilla). Mai ales la marginea pădurii sunt prezente: sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), graurul (Sturnus vulgaris), grangurul (Oriolus oriolus), mierla (Turdus merula), gaița (Garrulus glandarius), coțofana (Pica pica), brumărița de pădure (Prunella modularis), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), silvii, muscari, sturzi, presuri, pițigoi. Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
florintele (Carduelis chloris), eretele vânăt (Circus cyaneus), corbul (Corvus corax), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), presura galbenă (Emberiza citrinella), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), ciocârlanul (Galerida cristata), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus), codobatura albă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), grangurul (Oriolus oriolus), uliganul pescar (Pandion haliaetus), pițigoiul mare (Parus major
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
vânăt (Circus cyaneus), corbul (Corvus corax), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), presura galbenă (Emberiza citrinella), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), ciocârlanul (Galerida cristata), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus), codobatura albă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), grangurul (Oriolus oriolus), uliganul pescar (Pandion haliaetus), pițigoiul mare (Parus major), vrabia de casă (Passer
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Chlidonias niger), cârstelul de baltă (Rallus aquaticus), pescărașul albastru (Alcedo atthis), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). În vegetație (pe dunele de luncă) se găsesc multe specii de paseriforme: dumbrăveanca (Coracias garrulus), muscarul semigulerat (Ficedula semitorquata), pițigoi (Parus sp.), muscari (Muscicapa sp.), sfrâncioci (Lanius sp.), sturzi (Turdus sp.). Apariții rare sunt păsările răpitoare de talie mare: codalbul (Haliaeetus albicilla) și acvila țipătoare mare (Aquila clanga). Mai apar șoimi și răpitoare de noapte: bufnițe, cucuvele. Dintre mamifere, o prezență aparte o reprezintă vidra (Lutra
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
are importanță avifaunistică prin asigurarea habitatului optim pentru păsările migratoare sau legate de mediul acvatic: egreta mică (Egretta garzetta), pescărașul albastru (Alcedo atthis), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), ghionoaia sură (Picus canus), codobatura albă (Motacilla alba), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), aușelul cu cap galben (Regulus regulus), lăcarul de stuf (Acrocephalus scirpaceus), sticletele (Carduelis carduelis). Mamiferele prezente sunt: vidra (Lutra lutra), popândăul (Spermophylus citellus) și liliacul comun Myotis myotis. Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
buha (Bubo bubo), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), barza neagră (Ciconia nigra), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), presura sură (Miliaria calandra), presura galbenă (Emberiza citrinella), cinteza (Fringilla coelebs), ciocârlanul (Galerida cristata), gaița (Garrulus glandaris), capîntortură (Jynx torquilla), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), privighetoarea de zăvoi (Luscinia luscinia), prigoria (Merops apiaster), grangurul (Oriolus oriolus), pițigoiul albastru (Parus coeruleus), pițigoiul mare (Parus major), vrabia de câmp (Passer montanus), codroș de pădure (Phoenicurus phoenicurus), pitulicea mică (Phylloscopus collybita), coțofana (Pica pica), ghionoaia
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și de toamnă, nelipsit este sitarul (Scolopax rusticola). Păsările cele mai rare, ocrotite, care se găsesc în zona pădurii Bârnova sunt: Falconiformele (răpitoarele de zi), Strigiformele (răpitoarele de noapte), Passeriformele cu pițigoii (familia Paridae), muscarii (familia Muscicapidae), rândunelele (familia Hirundinidae), sfrânciocii (familia Laniidae), codobaturile (familia Motacillidae). Dintre Coraciiforme: Upupa epos (pupăza). În perioada de iarnă vin în interiorul pădurii o serie de specii din nordul Europei, precum: mătăsarii (Bombycilla garrulus), huhurezul nordic (Strix uralensis), șorecarul de iarnă (Buteo lagopus), scatii (Carduelis spinus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
arundinaceus 18. Lăcar mic - Acrocephalus schoenobaenus 19. Pițigoi codat - Aegithalos caudatus 20. Pițigoi sur - Parus palustris 21. Prepeliță - Coturnix coturnix 22. Presură de stuf - Emberiza schoniclus 23. Presura sură - Miliaria calandra 24. Prigorie - Merops apiaster 25. Rândunică - Hirudo rustica 26. Sfrâncioc roșiatic - Lanius collurio 27. Silvie de câmp - Sylvia communis 28. Silvie de zăvoi - Sylvia borin 29. Silvie mică - Sylvia curruca 30. Stârc de noapte - Nycticorax nycticorax 31. Stârc mic - Ixobrychus minutus 32. Sturz cântător - Turdus philomelos 33. Turturică - Streptopelia turtur
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]