944 matches
-
Cronicar Sonete fără sunet Numărul triplu al EUPHORIONULUI sibian (aprilie-mai-iunie 2002) este consacrat lui St. Aug. Doinaș. Numărul era gata de tipar cînd, tocmai sărbătorit pentru opt decenii de viață, poetul ne părăsea. Dintr-unul omagial, numărul devenea, ca și acela al altor publicații, un necrolog. Lucrul cel mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
apropie și mai mult de Mircea Ivănescu) mergînd însă pe o linie mai livrescă a comparației și a corespondențelor ample. Nevoia de a abandona lirismul și de a face trecerea către excursul eseistic în cadrul aceluiași poem îl constrînge pe poetul sibian la elaborarea unei noi formule de expresie cum este cea din Manualul de gînduri... (2001), un fals jurnal plin cu meditații, reflecții poetice, aforisme, scurte fragmente de proză. Expresie a unei continue căutări la limita nesigură dintre truism și silogismul
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
anului. Sînt intervievați cîțiva dintre membrii juriului (redactori ai revistei noastre) și, firește, laureatul, dl Gabriel Liiceanu, autorul Ușii interzise. Mulțumim colegilor noștri de la 22. C Trecem peste cîteva malițioase referiri la România literară, spre a semnala, în frumoasa revistă sibiană TRANSILVANIA (nr. 5 din 2002), admirabile texte și fotografii de la și despre Rășinarii lui Goga, Cioran și Șaguna, toate sub titlul împrumutat de noi în cronica de față. Tradiții culturale, meșteșugărești și țărănești dintre cele mai originale se întîlnesc în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
de la năvăliri, de la grabă de a o șterge cât mai repede din fața primejdiei, lăsând totul de izbeliște. Dacă mai este nevoie să arătăm spiritul adevăratei Transilvanii (nu acea imbecila invenție care se numeste Dracula-land), să deschidem poartă gotica a Muzeului sibian, inaugurat la 1817, si sa pomenim moștenirea culturală lăsată de magnificul colecționar de artă, de prea luminatul baron Samuel Brukenthal, urmașilor transilvăneni... Joris Hoefnagel (1542) Fructe și insecte, miniatură, Fructe, flori și fluturi; Jan Breugel - Flori și fluturi; Anton van
Brukenthal by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14465_a_15790]
-
român aflat în străinătate. Ca de obicei, dl George pretinde oponentului său precizie a informației și acuratețe a formulării. Naiv, ca de obicei, dl George. Tocmai aceste însușiri lipsesc oponentului său ocazional. A apărut numărul 4 pe 2002 al TRANSILVANIEI sibiene. Din sumar, cîteva studii serioase despre L. Blaga, M. Blecher și E. Simion. Foarte frumoasă înfățișarea grafică a noii serii. Unanimitate minus unu La mari evenimente, ziarele noastre centrale scot numere pe care le putem numi antologice. Se simte nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
în văzul tuturor, unele peste altele, toate lucrurile din valiză: două perechi de ciorapi lungi, una de șosete, pijamaua, tricourile, pulovărul, basmaua și căciula peste. Chiar și fusta mea elegantă pe care mi-o pregătisem pentru cina de la celebrul restaurant sibian "Împăratul romanilor". Au trecut trei ore, am ajuns în gară la Brașov. Ora 19 și 50 de minute. Un tren tocmai plecase, altul, internațional, de la Budapesta, ar trebui să sosească la 20.30. Se anunță o întîrziere de patruzeci de
La căsuța albă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14114_a_15439]
-
nu avea sfârșit, Frigul și scheletul său. M. Ivănescu oferă o structură nu mai puțin durabilă acestei senzații termice - dar fără nici o asemănare cu spaima de ger a lui Vasile Alecsandri (al cărei apogeu e reprezentat de Pohod na Sibir). Sibianul de adopțiune nu manifestă teamă, ci o atracție contemplativă față de acest fenomen meteorologic. El alătură măreția frigului (ca să citez titlul unei culegeri de poeme a lui Nichita Stănescu, editată în 1972) de o altă grandoare - cea a catedralelor! Pe de-
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
vremurile, umorul amar al unui literat conștient că "scrie romane pentru mai târziu și drame pentru niciodată". În prima tinerețe, a inteligenței exultante, se complăcea într-un fel de risum tenendi, amici. Chiar se tăvăliseră de râs cei din Cercul sibian când le-a citit Enuresis nocturna, o proză scurtă, crudă cu subiectul ridiculizat, publicată după aproape patru decenii în volumul Șoarecele B. Amintirea acestei seri o relata Viorica Guy Marica, în cel mai pătrunzător portret al lui Gary, cu finețe
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
mine se risipesc spicele-zilele. Un rost suprem întoarce țărânii datoria". Virgil Podoabă are sagacitatea de a defini arta narativă zaciană ca pe un "mixt psihologic memorie-imaginație". Din repertoriul căruia face parte și "oniro-patria", patria din vis redobândită, maramureșeană și deopotrivă sibiană, balsam sufletesc generator de reminiscențe livrești, dar și de dor de un loc fără nume, de un timp ireversibil, "spre zona intemporală sau imemorială a ființei". (V.P. face trimitere spre Kant, dar mai ales spre Starobinski cu al său "Concept
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
Constantin Țoiu 17 octombrie 2003. Grădina Luxemburg, unde cel mai mult îi plăcea să se plimbe lui Cioran, însoțit, în ultimii ani de viață, după cât știu, de Sanda Stolojan, deținătoarea multor reflecții inedite, probabil, ale filosofului sibian... Nu sunt sigur; dar, bănuiesc, sumbru cum era, că lui i-ar fi plăcut mai puțin expoziția frivolului deschisă în parcul Palatului Maria de Medicis transformat de Senatul francez peste două secole și ceva, 1879, în loc public de agrement. Expoziția
Botticelli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13162_a_14487]
-
deloc lipsită de riscuri (îndeosebi financiare). Însă actul său de curaj a fost recompensat de un indubitabil succes. Pe linie organizatorică, patronul P&B și-a ales susținători eficienți: Emilian Tantana, afirmat ca adjunct al regretatului Nicolae Ionescu, directorul festivalurilor sibiene din sumbra „iepocă ceaușistă”; Harald Albrecht și Emanuel Wenger, din anturajul revistei austriece JazzLive, cu o deschidere specială spre fenomenul jazzistic din Est; Nicolas Simion - probabil cel mai bine cotat jazzman român din diaspora și, totodată, un abil consilier artistic
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
Dumitru Hurubă Cu atenție, fiindcă intrând în sala sibiană de spectacol fără o pregătire prealabilă, unde se înregistra pentru TVR 1 emisiunea cu genericul de mai sus, un rumânaș hrănit din coșul zilnic generos calculat de Guvern și purtat în cioc de pasărea colibri, ar fi dat în apoplexie
„Deschide ușa, creștine!” (cu atenție!) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13250_a_14575]
-
genericul de mai sus, un rumânaș hrănit din coșul zilnic generos calculat de Guvern și purtat în cioc de pasărea colibri, ar fi dat în apoplexie. ...Ca de fiecare dată, Marioara Murărescu a organizat un spectacol reprezentativ aducând pe scena sibiană colindători din principalele zone folclorice ale țării. Grupuri sau grupulețe, moldoveni, bănățeni, olteni, bihoreni..., au adus cu ei frumusețea și prospețimea, sinceritatea și autenticitatea colindelor. Realizatoarea, cu vocea-i caldă și vorbe naturale (poate că n-ar fi rău să
„Deschide ușa, creștine!” (cu atenție!) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13250_a_14575]
-
un soi de chiul civic! Sau foarte tranșant: „Polemicile cerchiste n-au rezolvat nimic. Au înveninat însă atmosfera în viața literară a Transilvaniei care se găsea atunci într-o etapă de cumplite incertitudini istorice și sigur au dăunat tinerei mișcări sibiene, care ar fi avut altceva mai bun de făcut decît să se bage de bună voie în ciorba tulbure a unei și mai tulbure actualități”. Văzuți sub semnul „subversiunii”, atît cerchiștii cît și membrii „grupului publicistic-literar de la Timpul și Ecoul
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
4 ianuarie 1960) un admirabil editorial. Noi, ca noi, dar oare francezii și l-or fi amintit, cu acest prilej, pe autorul Ciumei? N-am văzut încă revistele de la finele anului trecut. * În numărul pe sept.-oct. 2003 din revista sibiană Euphorion, o pagină din jurnalul Mihaelei Stănișor. N-am uitat-o pînă acum pe tînăra eseistă. Jurnalul este admirabil gîndit și scris. O mică revelație de sfîrșit de an literar. Vanghelion cu șampanie PSD Revelionul și concediul prelungit în care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
prelungite tovărășii bahice, așa încât la începutul anului 1863 starea sănătății lui devine precară: „Toți câți îl iubeau se încercau chiar ca și la Avram Iancu să descopere adevărata cauză a dezastrului teribil, însă fu târziu”7. Deși într-o epistolă sibiană își exprima nostalgia după o convorbire peripatetică și tainică în tovărășia lui Bariț, ea nu se mai poate închega. Luându-l în vara anului 1863 la o plimbare în jurul Cetății, ultima întâlnire dintre cei doi tovarăși de luptă și idealuri
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
Causa al Universității "Lucian Blaga" din Sibiu, titlu pe care l-au mai primit, de-a lungul anilor, Ștefan Aug. Doinaș, Eugen Coșeriu și Nicolae Balotă. Felicitări din partea României literare! Și, nu, domnule Ivănescu, nu e nimic exagerat în gestul sibienilor. l Trecem din Transilvania în Banat și citim cu mare interes în revista ORIZONT, nr. 7 prelegerea lui H.-R. Patapievici despre Cum arăta cu adevărat lumea lui Dante?, susținută în cadrul Conferințelor Microsoft, cu ilustrații medievale asupra universului. Conferențiarul pornește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
la urmă, autorul s-a mulțumit să aleagă, după criterii tematice, un titlu ambiguu și general, specificând, cu italice: intervalul timișorean. Inscripția de pe poartă descurajează o primă apropiere, neavizată, de un studiu care afișează, ostentativ, avertismentul: pentru cunoscători! În curtea sibiană, hăitașii proletcultismului latră a pustiu. Cerchiștii s-au împrăștiat, între 1948 și 1965, în toate colțurile țării, cei din prima linie - Ștefan Aug. Doinaș, I. Negoițescu, Corneliu Regman, Radu Stanca - au ajuns profesori la ciclurile primare sau secundare, în sate
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
publicistică și în literatură. Îți apropiați ai grupării - unii, chiar semnatari ai manifestului din 1943, către E. Lovinescu - au trecut prin închisorile dejiste și au suportat, timp de mai bine de un deceniu, lipsuri materiale și umilințe cumplite. În istoria sibiană, numele lui Victor Iancu, Eugen Todoran, Ovidiu Cotruș sau Deliu Petroiu sunt, deja, pe jumătate uitate. În vreme ce istoricul și traducătorul Ion Stoica Udrea, directorul revistei "Vrerea" sau poetul Petru Sfetca, vehementul redactor de la Dacia, figurează, pentru cercetătorii de astăzi, la
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
un volum cu tot aparatul științific necesar, cu merite indubitabile în elucidarea unui interesant episod de istorie literară cu o vechime de un secol, riscând să fie complet obscurizat de praful indiferențelor și al aproximațiilor succesive. Brașoveanul, apoi din 1919 sibianul Horia Petra-Petrescu își va face de timpuriu o carieră de publicist, urmându-l pe tatăl său, Nicolae Petra-Petrescu (1848-1923), acesta fiind, el mai întâi, bun prieten și corespondent sporadic al lui Caragiale. Cum tatăl fusese funcționar la puternica Bancă "Albina
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
din aceeași oameni pe care îi știu de mult, oameni dăruiți, care nu se dau în lături de la nimic ca să meargă treaba ca pe roate. Sînt puțini, însă, și suprasolicitați. Cu toți au trudit ca Festivalul să intre în conștiința sibienilor. Și nu numai. Este un organism viu, dinamic, cu stări, cu suișuri și coborîșuri. Cu toate imperfecțiunile, Festivalul este așteptat, comentat, amendat, criticat, ridicat în slăvi. Ca și directorul lui, Constantin Chiriac. Lumea de teatru vrea să meargă acolo, există
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
Ion Simuț În cele mai bune dintre textele sale, Radu Enescu (1925-1994) se desfășoară în spațiul filosofiei culturii. Avea asimilată o cultură filosofică esențială (în principal germană, de la Kant și Hegel la Jaspers și Heidegger) din perioada studenției sibiene și clujene, când i-a avut ca profesori și ca maeștri pe D. D. Roșca, Liviu Rusu sau Lucian Blaga, fiind cel mai tânăr dintre membrii Cercului literar de la Sibiu a cărui notorietate abia se forma și avea să fie
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
fi ieșit din uz. Sinonimia se manifestă adesea pe parcursul unui text; de pildă, o persoană e desemnată, pe rînd, ca iubită - ibovnică - amantă: "I.A. a primit 15 ani de închisoare pentru că și-a măcelărit iubita cu securea" (titlu) "instanța sibiană l-a găsit vinovat pe I. A. (46 de ani) din satul Richiș, comuna Biertan, de uciderea ibovnicei sale"; "a fost descoperită, cu țeasta zdrobită de secure, amanta acestuia" (EZ 3.08.1998).
Prieten, ibovnic concubin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12404_a_13729]
-
Se cheamă Andrei Codrescu and the Myth of America. Într-unul dintre apendicele acestei cărți este reprodusă o secțiune din teza de masterat în engleză a domnișoarei Roxana Crișan de la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu. Se numește Andrei Codrescu, poet sibian, sau cam așa ceva. Sincer vorbind, acest extract dintr-o lucrare școlară m-a fascinat mai mult decât unele dintre analizele profesorului Olson. În critica americană despre scrierile mele, găsesc o panică a clasificării sau chiar a înțelegerii, ca și cum oamenii, chiar
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
mă îndeamnă iarăși la plimbare. Iau în sus strada marchizului de Flers, atent să nu-mi stropesc pantalonii. Port o combinație primăvăratică din măsliniu deschis și gălbuiul mâțișorului de salcie; de la bombeul fin al pantofului la borul subțire al pălăriei sibiene, reușesc un ton desăvârșit. Merg pe jos până la Casa Cesianu, în care se adăpostește Societatea Academică. De pe la Atheneu mă urmărește un roquet cu privirea ațintită asupra ghetrelor mele. Lătrătorul se apropie tot mai mult, vrea să mă apuce de gleznă
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]