673 matches
-
volum, Umbrele rătăcitoare, conține cele mai multe implicații biografice: "O rătăcire nu începe decît atunci cînd părăsești parcursul premeditat. Demisionînd din funcțiile mele editoriale și muzicale, asta am făcut. În primul volum îmi exprim dorința de a crea în lumea contemporană o sihăstrie pentru nesiguranța gîndirii, în timp ce societatea contemporană ne recomandă să trăim în coeziune, siguri pe noi [...] Acest Ultim regat e o mică arcă a lui Noe, pentru a supraviețui potopului. O mică rezervă în care adun tulburările gîndirii, neliniștea sexuală, absența
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
își extrăgea Céline ciudatele sale viziuni. Ochiul său interior, străbătînd parcă pîlnia unui vulcan, întrezărea clocotul lăuntric, lumini de apocalips, catastrofe finale". Dar și asceza laică a lui Proust se transfigurează în raza unei spiritualizări, aplicîndu-i-se o diafană insignă a sihăstriei ce se teme teribil de ispite. E amintit refuzul romancierului de-a primi vizita a două doamne, dintre care una era Martha Bibescu, refuz transmis de menajera sa: «Domnul se teme foarte mult de parfumul prințeselor...» - a adăugat Céleste. Te
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
Domesticul și solemnul se împreună. Se oficiază parcă, dar firescul omenesc e și el în elementul lui. Meșterul împovărat de ani, iată stă să împlinească nouăzeci și cinci, își urmează netulburat ritualul zilnic. E ca un fel de rînduială de sihăstrie, respectată cu sfințenie, de la care nu există abatere. E un mod de a trăi, venit din necuprinderi de timp și curgînd spre necuprinderi. În atelierul său, sculptorul Ion Irimescu s-a simțit ca peștele în apă, slobod și fericit să
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
îi simt respirația coapselor tale patul nupțial sapă canale prin ochii mătăsoasă erata frunzei vărgate vlăguit căzând curcubeul la picioarele tale pline de șerpi mirosuri metalice oglinzi purtătoare de virușii seropozitivi ai luminii carnale mâinile înfloresc drobul de sare flămândă sihăstria trupului tău iarăși sparge roua în țăndări trudesc buzele tale malefice fecioria curtenitoare a coapselor izbăvesc răsăritul sinucigașii ochi deschiși de trădare
Poezie by Gheorghe Vidican () [Corola-journal/Imaginative/3416_a_4741]
-
mii de ruble, arunca și ea un an, doi, trei, se căsătorise fără să iubească, autosugestionîndu-se că iubește, și pleca din țară, prefăcîndu-se că admiră Occidentul, cînd ea nu visa decît Putna, Agapia și Tismana, visa România contemplației și a sihăstriilor, în nici un caz România concretă, murdară, a gunoaielor și molozului, a funcționarilor de la de la ICRAL, a securiștilor și activiștilor de partid care cîntau la beție cu gura larg deschisă „și noi sîntem români” (...) România sfîrșitului de mileniu în care bolboroseau
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
afle nici el, nici eu ce zăcea sub pămînt. Mi-ar plăcea să știu din care lupte dintre francezi și nemți or fi provenind, din iunie '40 sau din august '44? Dar vă întrebați probabil ce caută Mitterand în această sihăstrie... Ei bine, aveam un prieten comun, pe fotograful Édouard Boubat, ilustratorul unora din cărțile mele, autor de asemenea al unor albume cu personalități politice precum Anwar al-Sadat sau Willy Brandt. Realizînd în 1983 un album cu Mitterand, mi-a transmis
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
La interval de ani Îl regăseam tot atât de devotat În slujirea lui Dumnezeu și ferm În lucrare și păstorire. Și totuși, plutea În acea cetățuie a cărții și a meditației - care la el nu era despărțită de acțiune - o adiere de sihăstrie, nelipsită de unele, parcă, aspre Îngândurări. Ne-am despărțit cu ochii spre viitor, dar dimineața era Înnourată. Mi-a făcut cu mâna din balconul În spatele căruia se ridică, tăcut, dealul. Bartolomeu Anania iubea România și pământul românesc cu intensitate poetic-vizionară
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
noi! Totul e scris pe-nserate În Marea Carte și Sfântul Mina, cel care de hoți ne ferește, În frescă Sfântul Luca ne va așeza. Pisanie dulce cu gust de mohor, decembrie plumburiu, părăsit În țărâna iubirii. Lumini și umbre, În sihăstrie-mi fuge inima... Iarna n-o mistuie lupii și nici Cuvântul nu va hiberna! Lumina cerului negru În Socotra să plece, nu Îngădui ca sturzul să cânte pe casa mea! Poezia nu e o insulă a fericirii, din vedica limbă
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
în care crește rugăciuni Și-a mele rădăcini înghesuite. AI STRÂNS DOAMNE Doamne! Ai strâns cerneală din toate călimările Și ai umplut fântână pribegiei S-adape lutul sterp în care-mi cresc cuvintele Sa-nece ciutura melancoliei. Doamne! Ai strâns sihăstria pădurii și-a haiducilor vină Si-ai făcut pântec de liniște S-adune-n hârbul de ură chirpic de hodina S-adoarma războaie pe tăcutele flinte. Doamne! Ai strâns în ulcele sămânță de ler Si-ai sadit-o în tâmpla mea arsă
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Science/76_a_313]
-
lumii, pentru a ne dărui vocația strămoșeasca de a dăinui că neam, pe dedesubt, în văzul lui Dumnezeu”. În ceea ce mă privește mărturisesc că personal nu l-am cunoscut pe Gabriel Artur Silvestri-Părintele meu spiritual în Taină vocației scrisului. În sihăstria mea din Cetatea lui Bucur, comunicăm în taină cu Dumnezeu, cu Neamul meu și cu poporul drept măritor creștin prin adorarea Mântuitorului, prin supravenerarea Maicii Domnului, prin aleasă venerarea a Sfinților și Martirilor, prin căutarea și cunoașterea Mărturisitorilor aflați în
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
Dragoș Bucurenci De la mănăstirea Sihăstria Rarăului la groapa de gunoi de la Pată Rât. La doar câteva zile după ce o țară întreagă o căutase - cu poliție, televiziuni și potera de cetățeni alarmați pe Facebook - pe adolescență de 15 ani fugita la mănăstire, o altă adolescență, de
Sunt oameni și aici by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82349_a_83674]
-
-voi toată ura până satanele n-or plăti samă vămii doar colți de lup vor umple-mi sânge gura! ...dușmani când voi aduce-n fostu-mi hal de-atunci abia nu m-oi numi „Ardeal”! SCHIȚE DIN MUNȚII BUCOVINEI - LA SIHĂSTRIA VORONEȚULUI de sunt modern sau clasic - munților nu le pasă ei cresc păduri pe coaste - veste-n tării ascut de-acolo - de la vulturi - doar câte-un stih îmi lasă: pe pagina-alburie s-așterne sfânt și mut... eu sunt doar mâna
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
strai de-mpărăție - azi ne-am uitat grai și glie văzduhul ni-i colivie ...ne sufocă fierărie! foaie uscată tot arde țărâna să ne-o descoarde vin puhoi și vin în hoarde mii de coarde - „lorzi” și „loarde”! ...se-ntunecă sihăstria crește-n suflet bălăria plânge-n bunget Sân' Măria -„unde-ați ascuns România?” puneți-i măcar o cruce duhul ei nu se usuce Crist-Judele să n-o-ncurce! iscoade prin văzduh vrăbii se țes mreajă de seară cade peste cetini
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
lăutari sunt mai dăunător decât un cari: eu adevărul vi-l despoi foițe iar voi rămâneți goi - un circ cu fițe... ...ce Răstignit? - ce Crist și ce supliciu? sugem cu toții țâța de siliciu! n-au credință - au burți vagabondez prin preajma sihăstriei - în speranța - dementă - că zoaiele sufletului se pot limpezi cu străluciri și clipociri de acoperișuri crucificate e cerul atât de senin și de-aproape - încât Îl văd pe Dumnezeu la Sfânta-i Fereastră - cu coatele sprijinite de privazul razelor: „ce
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
unui clavir”; „la ceasul unei seri tăcute” - rechemând amintirile plăcute. Însuși limbajul este adecvat elegiilor, romanțelor, madrigalelor, e un limbaj baladesc pe care-l foloseau în vechime, menestreii cu lira lor cântând frumoaselor domnițe, serenade sub balcon: „ceasul de vecernie”; sihăstrie, clavir, elixir, suvenir, amor, ș.a. Aceleași sentimente nostalgice se regăsesc în poeziile: „Am vizitat lumea tăcerilor”; „În prag de toamnă” ș.a. Cântările, așteptările, întrebările rămase fără răspuns, fiorul de neliniște, l-au determinat pe autor să-i adreseze lui Dumnezeu
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
loc, e veșnic în mișcare, traversează continentele și oceanele, e când aici, când acolo. Despre „Dragostea olteanului” scrie poetul în limbaj popular, cu refrene și strigături, care pot fi puse pe muzică: „Dragostea nu-i poezie / S-o citești în sihăstrie / Dragostea e un dor sacru / Și de-o-nșeli ai dat de dracu’ // Când iubești uiți de cutume / Unde-ai fost ori ești în lume / Focul ei mocnit când arde / Frânge inimi, rupe coarde // Dragostea nu-i creștinească, / Ci trăire
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
sufletul ascunzătoare de fluturi și flori, raiul patimilor pe drumul Golgotei. Nu simte greutatea Crucii, doar sete și-o foame cumplită de iubire, cuvintele au roit în inima sa. După o perdea țesută din licurici clopotele vestesc o vecernie între sihăstrii. Citește mai mult Amestecând adesori pământul cu cerulștie să privească în sus.Umple cu lumină goluri din inimi,poartă Universul pe umerica și cum ar duce un sac de grăunțe la moară,are ochii umezi, blând melancolici,sufletul ascunzătoare de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
melancolici,sufletul ascunzătoare de fluturi și flori,raiul patimilor pe drumul Golgotei.Nu simte greutatea Crucii, doarsete și-o foame cumplită de iubire,cuvintele au roit în inima sa.După o perdea țesută din licurici clopotele vestesc o vecernie între sihăstrii.... VIII. GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)- “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA”, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1876 din 19 februarie 2016. Motto: ” Aidoma ochiului, cuvântul vede lumina, dar spre deosebire de ochi, cuvântul o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
pestilentă". Sau într-o materie mai nuanțată: "Reiau la întîmplare pagini din Zaciu. Momente de mare inspirație dar și frecvente repetiții, judecăți pripite, rateuri. Impresionantă bogata viață literară pe care a dus-o (veritabil Ťactivism de breaslăť), în Ťvis-ŕ-visť cu sihăstria mea anostă, departe de zgomotoasa forfotă (adesea nu lipsită de avantaje extraliterare) a colegilor din tagma scriitoricească". Sau, dimpotrivă, cu un puternic accent contrastant: "Citesc cu emoție ŤUltimul cuvîntť de Mircea Vulcănescu. Generația noastră se resimte de absența unor caractere
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
mai ales că s-au hotărât să meargă pe această cale pentru a dobândi o biruință asupra păcatului<footnote V.V. Zenkovsky, op. cit., p. 25. footnote>. O încercare de a scăpa de demonul curviei poate fi, pentru monah, retragerea în liniștea sihăstriilor care potolește patimile<footnote Clement Alexandrinul, Stromateleă, p. 372. footnote>, dar cei mai mulți părinți sfătuiesc ca niciodată să nu vorbești cu femei<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, tomul II, Edit. Bunavestire, Bacău,1997, p. 330. footnote>. Deoarece, la fel
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
1996 au fost începute vaste lucrări de restaurare a picturii. „Ierusalim al neamului românesc“, cum o numea Mihai Eminescu, Mănăstirea Putna este una dintre cele mai de seamă ctitorii ale lui Ștefan cel Mare, ridicată între 1466-1469 pe vatra unei sihăstrii mult mai vechi. În biserică se află mormintele familiei ctitorului, iar sub un baldachin de marmură se află osemintele Sf. Ștefan cel Mare. Centru cultural renumit prin copiștii și miniaturiștii săi, astăzi mănăstirea păstrează în muzeul său monastic diverse piese
Agenda2003-38-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
-
fost mărită, iar în 1821 devine bastion al eteriștilor, pictura fiind refăcută în 1850. Muzeul de artă veche expune obiecte de cult, manuscrise, tipărituri, inclusiv Cazania de la 1643 a lui Varlaam. Întemeiată în 1655 de Episcopul Ghedeon al Hușilor, Mănăstirea Sihăstria a fost rectitorită în 1734 de Episcopul Ghedeon al Romanului. Prădată și incendiată de turci în 1821, refăcută în 1824, mănăstirea este părăsită între 1870-1909, renașterea ei datorându-se starețului Ioanichie Moroi. În timpul anilor grei de comunism, mănăstirea a fost
Agenda2003-39-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281527_a_282856]
-
1 600 m), cabana Zugreni (745 m), Vf. Giumalău (1 856 m), Vf. Rarău (1 650 m), Pietrele Doamnei (1 634 m), Piatra Șoimului, Piatra Zimbrului, Cheile Zugrenilor, Cheile Izvorul Alb, Cheile și cascada Moara Dracului, codrul secular Slătioara, schiturile Sihăstria și Rarău. Ing. Paul Ionescu va prezenta o proiecție de diapozitive cu imagini din Munții Carpați. Grupul va reveni în municipiul de pe Mureș miercuri, 29 decembrie, cu trenul de la ora 6,05 (sosirea la Timișoara - la ora 6,58). Cheltuielile
Agenda2004-50-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283164_a_284493]
-
naturală - "das Gartenreich". Printre admiratorii parcului de la Worlitz s-a numărat și Goethe. Suferințele tânărului Werther înfățișează o grădină fără plan desenat "de un grădinar științific, ci de o inimă simțitoare". în parcul Belvedere din Weimar, Goethe a amenajat o "sihăstrie" pentru "bieți bolnavi și inimi întristate". Propria sa grădină, aflată la porțile orașului, cuprindea o parte utilă - legume și pomi fructiferi - și o parte în stil englezesc, cu foioase și conifere. Goethe s-a distanțat însă ulterior de entuziasmul sentimental
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
Voiculescu, părintele Agaton ș.c.l., prilej pentru autoare de a da emoționante portrete (p. 173). O admirabilă înțelegere a lucrării spirituale desfășurate de părintele Stăniloae probează autoarea ori de câte ori insistă asupra conceptului de credință trăită, întrevăzută la părinții Cleopa de la Sihăstria, Paisie de la Sihla (p. 323), Justin de la Cernica (204), admirați și iubiți de marele teolog ca expresii ale înduhovnicirii dumnezeiești. Legăturile profesorului cu călugării au fost permanente și atestă prețuirea sa pentru isihasmul ortodoxiei noastre. Ceea ce nu înseamnă că părintele
Credința trăită by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16484_a_17809]