13,467 matches
-
literare, rămas orfan, își petrece viața la țară, în familia boierului N. Colescu. Spre deosebire de alți mulți tineri de categoria sa, are un comportament demn, neconsimțind la multe din practicile protipendadei. își propune să o ajute pe Tudora, o tânără țărancă silită de un alt boier să-și vândă onoarea de fată pentru a-și salva tatăl întemnițat pe nedrept, vorbește cu entuziasm despre literatura națională, dorește o legătură sentimentală bazată pe cinste și sinceritate. îndrăgostindu-se de Marioara, fiica unui mare
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
târziu, în anul 1938, Arthur Koestler (de la nașterea căruia s-au împlinit 100 de ani), tânărul cu pricina, va obține șansa unei convorbiri în doi cu Sigmund Freud, acum octogenar, subrezit fizicește, stângaci, anxios în exil, după ce fusese și el silit să-si abandoneze bivuacul de lucru și de trai. Acolo rămăsese vestita casă din Viena unde o inscripție anunța că a compus Traumdeutung (Interpretarea viselor). Lui A.K. îi va fi ciudă că, inhibat de sfială, va rata comunicarea ce
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
mai găsești nici un sens și din care ești la un pas să te retragi. Cititorul care se regăsește în aceste nuanțe ale deznădejdii știe că, în asemenea cazuri, omul, lipsit fiind de antidotul obișnuit al uitării prin surogate sibaritice, este silit să se apere cu singura armă ce i-a mai rămas la îndemînă: apostazia. Consecința fundamentală a unei asemenea apostazii este că orice formă de consolare pe care religia, arta sau expedientele traiului în huzur ți-o pot da dispar
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
amintire a fost, cred, sîmburele gustului meu pentru scrierile neconvenționale. Dar zidurile unui oraș bolșevic oferă puține satisfacții amatorului de astfel de scrieri. Un adevărat comunist scrie „spontan“ cu șablon Trăiască Partidul Comunist Român și alte lozinci mobilizatoare. Am fost silită astfel să mă limitez la literatura de closete, la chicotelile unor hipioți întîrziați care recomandau „faceți dragoste, nu război“ pe englezește și la dezvăluirile scandaloase de tipul „Gigel plus Viorica egal inimioara“. În decembrie ’89, românii și-au luat odată cu
Dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82892_a_84217]
-
dacă știm să ne facem treaba - toate lucrurile astea nu se învață în școală, ci acasă. Si inca la o vârstă fragedă, la care copilul nu are destulă minte ca să i se explice cum stă treaba cu ele, așa că e silit să învețe din ce simte și din ce vede. De felul în care știi să-i dai încredere unui copil când i-e frică de apă, de goange, de întuneric sau de alte năzbâtii, de felul în care-i atragi
Defect de natiune by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82958_a_84283]
-
mintea. Sigur că tot niște milițieni sunt de vină pentru că am ajuns în această stare deplorabilă în care distribuția carnetelor de conducere pare invers proporțională cu IQ-ul populației. Dar mă bucur când progeniturile lor, polițiștii de soi nou, se silesc să îndrepte greșelile antecesorilor și-i ajuta, cu duhul blândeții, pe impetuoșii mei colegi de trafic să-și vină în minți. Adică să nu mai intre într-o intersecție pe jumătate blocată, să nu-și mai claxoneze colegul din fața care
Robinson Claxon by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83005_a_84330]
-
ocultată a eului). La polul opus ipocritului "apolitism", dl Mihai Zamfir săvîrșește o sagace analiză a postideologiei, id est a persistenței mentalității ideologice, a acelei "imbecilizări" obligatorii a cotidianului pe care a practicat-o cîrmuirea comunistă și pe care se silesc a o continua emulii ei postdecembriști, punînd în paranteză doctrina, "pe tăcute", prin perfidia unor măsuri administrative: "Marea realizare a regimului politic de după decembrie 1989 o reprezintă înțelegerea acestui lucru simplu: poți acționa în spiritul unei ideologii (al aceleiași!) fără
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
e logic ca partidul de opoziție din prima linie să se implice cum am zis, în sensul contrar? Cât îi privește pe proști, aceștia par răspândiți în formațiuni politice de toate orientările. Venind la putere, P.R.M.-ul s-ar vedea silit a purcede la o severă secerare în propriile rânduri - dacă nu chiar l-ar amenința dispariția. Ce s-ar mai alege din Camera Deputaților, din Senat, unde s-ar mai tupila purtătorii de cuvânt de ambele sexe, mustăcioșii crainici și
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
Rămîne aceea a caracterului ca atare al ortografiei noastre: fonetica sau etimologica? De la Maiorescu s-a impus tendința fonetica. Spre binele scrierii, zic eu. E nepractic să scriem în două feluri același sunet. Tocmai partizanii lui a din a ne silesc, indefinitiv, la asta: căci și ei sînt de acord că i din i trebuie păstrat atunci cînd vocală este cea dinții litera a unui cuvînt; vom scrie, așadar, înțeles și chiar subînțeles. De ce atunci aruncă vina "schizofreniei" asupra noastră? Cît
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
și crește mai înaltă iarbă -/ asta e tot Doamne?/ asta e tot" (Mușuroiul de lumină). Mișcarea tactică obișnuită a acestui lirism o constituie compensația. Departe de poză orgoliului, a declarativitatii redundanțe, Dumitru Chioaru e mai curînd un resemnat, care se silește a nu provoca existența chiar dacă e decepționanta, sub egida unei conștiințe decente, a unei discipline morale. Nici o fulminație, nici o blasfemie, nici o erupție apocaliptica nu acoperă ecranul molcom al acestei angoase ținute în frîu, al acestei suferințe potolite ce găsește intrinsa
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
trenul trecând ca o vijelie de orașul Tours, tânărul se prăvălește din nou în somnul său adânc pe care un insomniac ca mine nu poate decât să-l admire... Loviturile însă pe care le primesc la clătinăturile mai bruște, mă silesc în cele din urmă să mă mut de lângă el și să mă așez pe fotoliul gol, orientat în direcția mersului, ceea ce e și mai comod. Instalându-mă bine, încerc să închid ochii. Zadarnic. Atunci, cum îmi întorc ochii spre dreapta
Reflexe pariziene VI by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14800_a_16125]
-
de presupus că a primit acceptul de la Cotroceni. Dar nu pot ignora și cealaltă ipoteză, că speriat de vidanjorul opiniei publice pe care îl are în Guvern, Adrian Năstase vrea să forțeze mîna lui Ion Iliescu, pentru a nu fi silit să candideze el însuși. Ar mai fi și o a treia posibilitate, ca Adrian Năstase să facă o campanie pentru ca Iliescu să poată candida încă o dată, pentru a-și putea confecționa astfel imaginea de continuator al actualului președinte și de
O Constituție pentru un președinte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14861_a_16186]
-
sondaje de opinie. Patria, în schimb, îl vrea din ce în ce mai puțin pe dl Năstase și se gîndește tot mai serios la CV Tudor. Așa că e limpede că premierul are nevoie de o nouă candidatură a dlui Iliescu, pentru a nu fi silit să candideze el însuși la președinție și eventual să piardă. Căci dacă ar pierde, Năstase nu i-ar mai putea ține în frîu pe toți cei care vor să-l dea la o parte, din propriul său partid. Acesta e
O Constituție pentru un președinte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14861_a_16186]
-
intelectuale. Cînd eram tînăr, mă îndoiam de teza lovinesciană. Astăzi îi dau perfectă dreptate. E. Lovinescu demonstra în mod convingător cum schimbarea criteriilor morale, de exemplu, afectează receptarea artistică a Iliadei (el se referea la bătălia dintre Achile și Hector), silindu-l pe cititor să se transpună în pielea unor eroi și să respire aerul unor vremi în care le era permis luptătorilor să fie sprijiniți pe față de zei. Noi astăzi nu credem că arbitrii trebuie să influențeze jocul sau rezultatul
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]
-
să o iei în discuție. Interesant: asta se întâmplă în cea dintâi țară de pe glob în care o revoluție, istorică, dărâmând totul din temelii, lansa propoziția ce avea să influențeze toate mișcările politice ulterioare, - egalitate, fraternitate, și libertate, evident. Ești silit să te întrebi, în cele din urmă: umanitatea, confortul ei material este mai importantă? Ori ideea ei despre ea însăși, arta, în fond, proiecția spiritului omenesc în natură? Parisul nu ezită aici nici un moment. El, care, imitat, avea să producă
Reflexe pariziene (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14877_a_16202]
-
cu toate că unele inserturi ale reificării somptuoase, ale trăirilor bogat ornamentale nu lipsesc), bizuit pe reducții, pe goluri în locul plinurilor redundante, deși nu mai puțin sugestiv, nu mai puțin sistematic și chiar cochet în cheia sa negativă. Un baroc ce se silește a se opune trecerii devoratoare a timpului printr-o strategie subtilă a acceptării, a supunerii, a resemnării. Din care pricină poate părea întrucîtva ridicol, reductibil la o mecanică gestuală, la o poză (anti)melodramatică ce s-a remarcat și la
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
d-sale prețios (�întotdeauna la un cotidian timpul costă bani") fără să-i folosească la mare lucru. Regretăm nespus și promitem să nu-l mai deranjăm pe dl C.T.P. cu invitații culturale. Nu de alta, dar ca să nu mai fie silit să dea ochi, vorba d-sale, cu �viermușii care mișună prin cultură făcînd paradă de intelectualism și elitism". Semnăm: Viermușii. Senatorul român la o adică Într-un editorial din EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu scrie despre dorința tinerilor de a emigra
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
militarilor nemți (ca și sunetele însoțitoare ale muzicii lui Wagner, de unde proscrierea lui în Israel), mai văd în continuare cu ochii minții marșurile forțate, călătoriile în necunoscut în trenuri pentru animale, trupurile secerate de molimă, gropile comune pe care erau siliți să și le sape singuri, mai simt încă în nări mirosul de carne încinsă, în stomac leșinul foamei și în suflete SPAIMA, OROAREA, DUREREA. Comparațiile tale academice sînt pentru ei o blasfemie, le ajunge pentru o singură viață tot ce
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
care li se împotrivesc, îi vînează și îi extermină". Nici urmă de femeia care, cum ne spune Anca Delia Comăneanu în prefață, "se lasă cotropită șde diavol, n.m., R.R.ț și, preluînd o parte din sarcinile lui, îl dezagregă, îl silește să-și încheie misiunea mai repede decît s-ar fi așteptat". Pentru că ele, femeile, sînt de la început demonizate, ele atrag într-un periculos joc erotic atît pe bătrînul profesor criminalist, cît și pe angelicul Gabriel. Și sursa răului se află
Demonii și harmonia mundi by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15388_a_16713]
-
recuceri dacă sînt pierdute, de a reface monopolul deținut în anii celui mai negru proletcultism". Opinii, după cum vedem, demne de un A.C. Cuza. Atribuind colaboraționismul exclusiv unor evrei în calitatea lor de evrei, calitate incriminată ca atare, Mihai Ungheanu se silește astfel a-i disculpa implicit pe colaboraționiștii români. Ca și cum românii get-beget Mihai Beniuc, Petru Dumitriu, Eugen Barbu, Corneliu Vadim Tudor, Adrian Păunescu, Dumitru Popescu-Dumnezeu, Ion Dodu Bălan și - cu sau fără voia d-sale - dl. Mihai Ungheanu însuși n-ar
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
purtătorul cheilor de la poarta solstițiului, precum Sf. Petru, în lumea creștină, deține cheile raiului. Folclorul nostru e plin de referințe consonante. Poarta maramureșeană, somptuoasă, are și o replică modestă, acea ușă strâmtă și scundă prin care se intră numai "lăturiș", silind pe oricine să-și vadă măsura. Un călător ostenit, un pelerin al speranței așteaptă parcă toate ușile. Din atâtea uși întâlnite în urbea unor osteneli cvasicincantenare, Val Gheorghiu a ales câteva, îndeosebi din spațiul civil, pentru a le fixa pe
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
unui părinte mai cu dare de mână... Să fie clar: sunt absolut împotriva oricărui fel de "peșcheș", "șperț" sau "atenție". Mi se pare degradant să fii astfel "răsplătit" pentru o muncă la care te-ai angajat fără să te fi silit nimeni. Numai că nu despre asta vorbim. Vorbim despre faptul că o clică abuzivă și rapace și-a propus să adune cu ghearele ei murdare tot ce-a mai rămas în țara asta nenorocită. Mădălin Voicu a făcut de curând
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
studii, biografii critice, iar după-amiaza roman - va produce în curând o operă neîncăpătoare pentru o bibliotecă. Lidia Vianu: Cărțile dvs. fac naveta în timp, de la prezent spre secolele trecute și înapoi, de la inteligența care le creează la alte, felurite inteligențe, silindu-l pe cititor să trăiască de fapt un prezent continuu, un prezent al tuturor timpurilor, al gândirii și sensibilității. Modul narativ este adesea întrerupt de o nevoie de abandon în fața lirismului. Deși plin de suspans și istorii palpitante, romanul dvs.
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
revină, să deschidă o carte de povești, să aibă răbdare. Din munca de teren cercetătoarea reține mai puțin documente etnologice și mai mult "istorioare" în care țăranii, tradiționali sau nu, sînt puși să vorbească, să se manifeste, în timp ce etnologul e silit să bea țuică din tuburi transparente de medicamente, pentru că așa circula o modă în Dobrogea anilor '80. Și, atenție, flacoanele nu se spălau după folosire, iar politețea cerea să nu te plîngi. Alte texte reproduc scrisori "scrise cîndva", altele sînt
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
o placă turnantă, se mută încolo și încoace, bătîndu-și parcă joc de agenți. Cineva observă că victima nu moare decît pentru asasinii săi. Suntem copleșiți la lectură de trimiteri tainice, ezoterice, religioase, ultimele și cu un substrat apocaliptic. Nu ne silim să le deslușim în întregime. De ce? Mai întîi pentru că farmecul acestui tip de narațiuni rezidă în aliajul dintre realismul minuțios și unda de mister nedefinit. Peste tot apasă o neliniște fără contur, o alarmă difuză persistentă, sumbră, inexorabilă. Eroii au
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]