267 matches
-
s-ar putea împărți în două: unii, care nu se consideră datori nimănui și soarta trebuie să le ofere mereu câte un privilegiu: ei stau mai mult prin localuri, pun țara la cale, mici cruciade, vânează subvenții, burse, aranjează premii, sindrofii, călătorii în străinătate, sunt cei veșnic nemulțumiți de toți și de toate; ceilalți, mult mai puțini, chiar foarte puțini, sunt cei care lucrează, uneori în presa literară, uneori în presa cotidiană, la radio și televiziune - bine ai venit, Elena Vlădăreanu
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
te găsi Pe mâine. Nu Pentru că haznaua și dandanaua încă se mai vând la târg cu ocaua Domnilor vreau și eu la berărie sunt sătul până-n gât de cacofonie Vreau și eu în francofonie în masonerie vreau zaiafet și vreau sindrofie Vreau tutun de pipă Clan Vreau șampanie și vreau chantan Nu dumneata vei purta șapcă. Mai vreau Mai vreau cu brișca la șosea să port joben baston și ghetre O mie de perechi de mănuși albe să am și pistoale
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/8180_a_9505]
-
de pe taburete, cineva a întrebat: -... Dar bătrînul, bețivul acesta, cine-i? - îl cunoaște Vasiliok. - A-a!... Poate că era vorba despre mine. Sînt deja cam bătrîn pentru ei, am trecut de cincizeci de ani, am pantofii stricați și umblu din sindrofie în sindrofie în căutare de băutură. Bețivan. (Umblă după un turnător mărunt, imaginîndu-și că-și va salva biografia pentru veacuri. Și că analele kaghebiste sînt singurele ce vor sta alături de Tacit.) Gîndul iarăși și iarăși pătrundea cu pași moi ca să
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
cineva a întrebat: -... Dar bătrînul, bețivul acesta, cine-i? - îl cunoaște Vasiliok. - A-a!... Poate că era vorba despre mine. Sînt deja cam bătrîn pentru ei, am trecut de cincizeci de ani, am pantofii stricați și umblu din sindrofie în sindrofie în căutare de băutură. Bețivan. (Umblă după un turnător mărunt, imaginîndu-și că-și va salva biografia pentru veacuri. Și că analele kaghebiste sînt singurele ce vor sta alături de Tacit.) Gîndul iarăși și iarăși pătrundea cu pași moi ca să-mi facă
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
1956, ca "noul Papă la Roma III", "este numai un comitagiu balcanic, o unealtă oarbă, cînd în mîna Londrei, cînd în mîna Moscovei", cu o "frazeologie stereotipă, scoasă din rezoluții", care "înșeală și pe unii, și pe alții, făcîndu-și mendrele, sindrofiile și cumetriile lui balcanice". De Lucrețiu Pătrășcanu, care i-a devenit cumnat, memorialistul s-a simțit decepționat de la primele contacte. "Omul nu mi s-a părut interesant", "era impulsiv și lipsit de scrupule", făcîndu-se vinovat într-o anume circumstanță, de
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
telefon să anunț salvarea și pompierii... -Pompierii ?!, m-am minunat. -Da, domnule - de fapt echipajul lor de descarcerare din capcana isteriei. -Există și așa ceva ? -D-apoi, cum ? Nu-ți mai spun că, în receptor, se auzea bruiajul paraziților convocați la o sindrofie electoral-telecomică, iar cineva mi-a țipat în ureche: "-Bă, sulfamidă, vorbești la telefon după miezul nopții ? Ești normal ?" M-am îndoit și eu imediat de propria-mi normalitate, așa că am așezat cu grijă receptorul la loc, am vrut să mă
Haralampy și "Lacul Lebedelor" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12864_a_14189]
-
și plăcut, adică atunci cînd ne este viața mai dragă și puterea încă neștirbită de boală sau senectute; stîrniți de ispita de a fi posesorii unei case (mai degrabă ai cîtorva) care să ia ochii lumii cu prilejul unor inegalabile sindrofii onorate de oaspeții cei mai suspuși și rîvniți; ațîțați de imboldul de a ne achiziționa fără încetare ultimele noutăți ale tehnicii de mare performanță, veșmintele cele mai elegante sau trăznite, automobilele ultimul răcnet și, ca o consecință, respectul, admirația, laudele
Înainte de a fi prea târziu by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13057_a_14382]
-
mîine-poimîine barbarii. Mereu caft? Și biblioteca mea goală pînă la ultimul raft? Ce-o să se aleagă de mine dragă vere nu e mai demn să le arăt femeilor un sfîrșit care e totdeauna prezent și să le trimit la o sindrofie în casa mea goală de la țară? Deși dacă le voi da cheia se vor cutremura camerele din casa ca un ou roșu de lemn. Vinul roșu din pahar Vinul roșu din pahar stă pe marginea mesei și nu cutează să
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
cele trei voci angajate în dialog, încât e greu de imaginat că ele se vor contopi vreodată în armonia ansamblului, așa cum o cere arta contrapunctului. Să nu fie deci proiectatul concert de Bach decât un simplu pretext pentru reușita unei sindrofii de parveniți? Disonanțele par să atingă culmea cu ocazia decesului neașteptat al Siei, tocmai în preziua concertului. în urma septicemiei provocate de un avort, aceasta moare în indiferența tuturor, inclusiv a propriilor părinți. Vestea morții ei aduce ușurare celor care se
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
concertului de Bach, din saloanele mondene ale Elenei în îndoliata "biserica Amzei". Agrementat, așa cum fusese prevăzut, de ceremonialuri lumești - strategii de obținere a invitațiilor, toalete, bufet de gală etc. - serata de muzică sacră ar fi avut un inevitabil iz de sindrofie. Clanul Halippilor ar fi fost condamnat fără drept de apel la o imagine de searbădă, imorală exterioritate. Reverberația sacră a oratoriului din biserică a scos, în schimb, în evidență sensibilitatea, omogenitatea, vitalitatea robustă, într-un cuvânt, umanitatea lui. Ideia aceasta
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
cibinul cu șobolanii umflați și crizanteme mortuare cu vacile domnului roșii de sudoare cum își toarnă femeia asta veche în forma de cozonac ruginită aluatul cum zornăie pintenii cum șușotesc între ei tigrul și eufratul și vreau să scap de sindrofiile astea stupide cînd intrăm și ieșim de la duș dar ei nici nu vorbesc cu mine străbunicul lui vlad ținuse bodegă lîngă atheneu alt vlad fusese portar la muzeu alt vlad luptase în altă viață la termopile cam asta e tot
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12207_a_13532]
-
-notul, Și alte-asemeni sacre lighioi, Răsfripte fie-aceste limbi pizmașe! Să fie fripte-aceste limbi pizmașe! (Baladă - zisă a blestemelor) (Baladă a limbilor pizmașe) Mare iubitor de omofonii și polisemantisme, traducătorul uzează de ele cu prisos. Versul ,în Pariisoți, la nuntă-n sindrofie" se poate citi în trei interpretări: ,1) Parii soți - cele două grinzi (una - verticală, cealaltă - orizontală) ale spînzurătorii. 2) în Paris, ^oți - în orașul Paris, hoți, sînt nuntași la sindrofia morții. 3) în Pari îs soți - în furci se află
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
de ele cu prisos. Versul ,în Pariisoți, la nuntă-n sindrofie" se poate citi în trei interpretări: ,1) Parii soți - cele două grinzi (una - verticală, cealaltă - orizontală) ale spînzurătorii. 2) în Paris, ^oți - în orașul Paris, hoți, sînt nuntași la sindrofia morții. 3) în Pari îs soți - în furci se află firtați de coțcărie." Tot astfel, împărați poate să însemne atît ,suverani", cît și - cine s-ar fi gîndit? - ,înfipți în par" (participiu al verbului a împăra - a pune, a vîrî
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
dovedit imuni la sindromul suitului la cap. Boala începe prin a nu mai saluta decît egali și superiori ierarhic, a accepta flaterii deșănțate și a face caz de agenda încărcată pînă la refuz cu mese de lucru, voiajuri de lucru, sindrofii, protocoale. Apoi vine faza acută, cînd funcționarul superior crede, fără urmă de îndoială, că notorietatea (adesea întîmplătoare) îi legitimează părerile, îi dă dreptul să fie și nedrept dacă are chef. Cu democrația pe buze, devine dictatorial cu cei de rînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10034_a_11359]
-
Francisc Iosif“. (Controla din 18 decembrie 1904). „Vacanța de Crăciun. Vacanța de Crăciun pentru elevii școlilor generale și licee începe din 23 decembrie și va dura până-n 3 ianuarie“. (Temesvarer Zeitung din 22 decembrie 1904). 75 ani „Acțiune de binefacere. Sindrofia «Humanitas» din Timișoara a donat ieri îmbrăcăminte pentru 137 de copii nevoiași din oraș“. (Temesvári Hírlap din 24 decembrie 1929). 50 ani „Consfătuirea slujitorilor cultelor. În ziua de 20 decembrie reprezentanții tuturor cultelor religioase din regiune s-au întrunit într-
Agenda2004-51-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283172_a_284501]
-
poduri amețitoare// he, he, definiția este sfîrșitul/ poemului agonic" (ibidem). Pitorească ni se înfățișează, în lirica de care ne ocupăm, derivația cenaclieră a verbului literar. Spectacolul poeților ce se adună monden-ritualic spre a-și citi textele, dar și în vederea unor sindrofii, cu o derulare de intenții mai mult ori mai puțin inavuabile, într-o atmosferă înțesată de tertipuri și tangentă la orgii, apare foarte expresiv surprinsă: "Amin, orașul acesta își merită poeții!/ La barul din centru a sosit unul care spune
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
-i febra oglinzilor/ lîngă care stați precum vita la iesle/ - afară, împachetaților! Seacă atîtea fîntîni dacă nu/ atingem cu tălpile goale pămîntul..."// Unul trece pe străzi mestecînd între gingii guma/ șoldurilor lăsate într-un așternut parfumat;/ Altul recită la o sindrofie: " Nu există poem definitiv,/ ca un mormînt... Versul e înșelător precum nisipul/ deșertului vălurit de vînturi. Pășește, Doamnă, pe tine/ te așteaptă..." Dar Doamna s-a apropiat deja de fursecurile/ de pe mese și-i șoptește însoțitorului: "Orașul acesta/ își merită
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
mănăstirea laică fiind amînată pentru mai tîrziu). Tînărul preot Aba Pavel devine obiectul de interes al gazetelor politice, al patriarhiei, dar - și mai supărător - al celor două femei, care îl cultiva asiduu și și-l revendică reciproc, invitîndu-l la diverse sindrofii. Catedrală se ridică în ritm precipitat, bogătașul nefăcînd deloc acte de zgîrcenie, spre bucuria sufletească a parohului. Dar, treptat, acesta își dă seama că e pe cale de a păcătui. Cele două femei, fără de care proiectul său ar fi rămas în
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
dl. Perpessicius, care, îl rugăm să ne creadă, n-a înțeles din cartea noastră nimic, absolut nimic." Reflecțiile pe marginea Scrinului negru răspund punct cu punct, mimând răbdarea, causticelor obiecții ale lui Marin Preda, nenumit însă. Folosește Dragavei la o sindrofie - din neglijența autorului - un serviciu de masă care aparținea muzeului? "Nicidecum. E vorba de un pahar Lalique al sufrageriei muzeului, destinată provizoriu, până la terminarea Palatului cultural, prânzurilor oferite oaspeților..." Tot astfel, un bun ochitor, colonel pe deasupra, nu-și nimerește victima
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
și instituțiile internaționale cu mărcile de bere. Nu cunoaște bine decât o singură limbă: pe cea de la pantofi. În română se descurcă bine când tace, ceea ce-i reușește uneori cu succes. Lipicios ca hârtia de muște, e prezent la orice sindrofie, și e foarte mândru când se-mpiedică lumea de el." etc. George Pruteanu n-a scris niciodată ceva plictisitor. Putem să fim siguri că și cererile lui către CONEL sau RADET se citesc cu plăcere. Riscul pierderii seninătății În Cronica
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
cît și de plăceri, să le zicem, mai lumești (unele pasaje sînt cifrate). Interesul acestor notații e sporit de faptul că prietenii cu care tînărul ofițer se vizitează, se întîlnește în oraș, la un pahar, sau alături de care participă la "sindrofii" sînt, între alții, George Coșbuc, Dimitrie Onciul, Ștefan Popescu... Pe primul îl vedem (chiar așa!) în ultima zi din 1917, invitîndu-l pe diaristul întîlnit în librăria Sfetea, "la un vin", în oraș: "Și la vin să-l vezi: vervă inepuizabilă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
Ordinea domestică instituită de soția poetului e cam sufocantă și acesta îi mărturisește: "Mai dăunăzi mi se făcuse dor de un vin roșu. Și așa-mi trebuia un măgar care să meargă cu mine! Dar, pace!" Două săptămîni mai tîrziu - sindrofie în casa Coșbuc, cu o grămadă de doamne și domnișoare din familiile Sfetea, Hodoș, Bacalbașa, Nasta. Jocuri de societate, gustări, băuturi și tîrziu, cînd cheful se încinge, declamări și cîntece. Dacă e să ne luăm după aceste două luni - ianuarie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
calitate literară. (A.R.) În primăvara aceea, părinții noștri au dat o petrecere pentru a sărbători reîntoarcerea soarelui. Fusese o iarnă lungă și posomorîtă și, acum, primele margarete sălbatice își împingeau căpșoarele printre mormintele din cimitirul de lîngă casa noastră. Sindrofiile părinților noștri erau reuniuni de oameni stilați. Prietenii lor, profesori cu toții, aduceau sticle de vin. Oameni cu carte din Ohio. Deși trudeau la slujbe și se luptau cu ipotecile, se considerau spirite independente, aflate într-o temporară misiune de testare
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
Iar în fața lor, de cealaltă parte a mesei stăteau, Magda, Emi și Mioara, Răduța, Mariana, Atiana și Silvia. În continuare erau alte câteva și apoi ei, încheind masa cu măria sa, Fluturele. Era o atmosferă destinsă, plăcută iar faptul că mica sindrofie se desfășura afară, în aerul curat, tomnatec, dădea o notă în plus de plăcere, de reverie chiar. Sporovăiau toate. O tânără jună, de pe la mijlocul mesei, se grăbea spre toaleta de la parterul clădirii, să-și refacă machiajul nițel estompat de trecerea
POVESTE CU ÎNGERI ȘI FLUTURI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381650_a_382979]
-
vreo șansă O singură femeie m-a-ndemnat. Ca să-i înjur pe toți ce sunt în branșă Căci eu am o mulțime de-nvățat. Vă spun să învățați mai cu tărie ! Nu vă jucați cu viețile-omenești ! Căci nu sunteți la bal, la sindrofie Să neglijați nevoile lumești. Ce drept aveți ca voi să vă jucați ?! Cu vieți aflate-n greaua suferință. Și pe nedrept chiar să amanetați Dreptul la viață și a lor dorință ?! De-aceea eu vă spun că nu există Vreo
SISTEM BOLNAV de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380150_a_381479]