220 matches
-
negație, descrierea narativizată prin acumulare de verbe etc. Sub aspect lexico-semantic și textual, e analizată prezența și plasarea pantonimului - termenul rezumativ, nucleul tematic al întregii secvențe descriptive. Alte subcapitole urmăresc utilizarea descriptivă a figurilor de stil: metafora, comparația, oximoronul, metonimia, sinestezia (surprinzător de frecventă în secolul XX), cumulul figurativ, descrierea simbolică, suprasemnificarea. Extrem de interesantă este analiza strategiilor, a convențiilor și a inovațiilor prin care descrierea, în esență o pauză narativă, tinde să devină mai puțin artificială, să își justifice prezența în
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
umanizarea calculatorului/robotului. Capacitatea enormă de calcul și memorie a componentelor moderne, împreună cu mecanismele de reacție, caracteristice organismelor vii și reproductibile tehnic i-au condus pe unii la convingerea că inteligența, conștiința chiar, ar putea fi reconstruibile de către om. Această sinestezie a dus la proiectarea și construirea de mașini și programe euristice care să imagineze teorii, teoreme, chiar descoperiri. Numai că problema fundamentală a "sintezei inteligenței" nu constă în crearea de idei noi ci în a ști să alegi o idee
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
cel care a deschis noi căi în cadrul artei abstracte. Matisse a influențat artiști renumiți ai secolului al XX-lea, precum: Marc Chagall, Georges Roualt, Georges Braque, Pablo Picasso sau Andy Warhol. Vizionar prin excelență, creator al unei opere generatoare de sinestezii, Matisse rămâne un artist emblematic, un veritabil reper al artei moderne. Citește tot... Noaptea Muzeelor 2016 la Iași Sâmbătă seara pe 21 mai 2016, la Iași are loc o nouă ediție a celebrului eveniment “Noaptea Muzeelor”. În acest an, toți
Culturale [Corola-blog/BlogPost/94539_a_95831]
-
În “Lucrarea Creației” Într-un ansimbol, 1715. Mozaicul uman cristalizat Într-o istorie. Aceasta este impresia pe care o lasă, cronotopic, volumul lui Ștefan Agopian, Fric. Apărută În 2003 la Editura Polirom, cartea aduce În fața cititorului experiențe marcante, retrăite În sinestezii. Coperta, Într-un contrast evidențiat cu fondul textual, modelează În linii subțiri profilul uman, Într-o ezoterică armonie cu lumea animală. Profilându-se ca o structură ermetică pe jumătatea neagră a fundalului, titlul dezvăluie numele mistic al personajului principal, prezență
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
sa spre prețiozitate. Rococoul beat de sine îi permite, totuși, un compromis între frenezie și reținere, între libertate și disciplină. Reveria asupra copilăriei revolute se detașează prin suavitatea ambianței și abundența detaliilor, dar și prin inserția unei tehnici subtile a sinesteziei, a corespondențelor secrete și armonioase dintre senzații, care declanșează, în manieră proustiană, mecanismele memoriei involuntare ("O, vechi și dragi bucătării de vară,/ Simt iar în gură gust suav de-amiază/ Și în tristețea care mă-nconjoară/ Din nou copilăria mea
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
pus „La Vii“ / lan cu maci de ciocârlii, / când la Tine, în pronaos, / șuieră un tren de haos...!“ (Cu vocale-arzând în steme...). Ritmul devine (in)somnie imnică, flux convertitor între real și vis, „în armoniile gamei celeste a izvoarelor, / în sinesteziile / deltelor fundamentale, / cu vălătuci de moruni, / cu nori de egrete, / ori cu tezaure de flăcări / pentru merele de-aur...“ (în somnul real, nu-n somnul de imn...). în conversia paradoxistă, natura imită pe Poetul înaripat de vulturitriftongi, nu invers: „Poetu-i
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
înapoia lui însuși, ca și cum n-ar mai fi rămas nimic în loc, dar rămînea, rămînea atît de mult; discursul, întrebările, uneori jenante pentru mine, căci se refereau la lucruri pe care nu le citisem sau la care nu mă gîndisem niciodată... Sinesteziile subtile, trecerile amețitoare de la literatură la muzică, pictură sau arhitectură toate acestea nu le voi uita vreodată. La fel și cu Mihail Șora... în sfîrșit, două lacrimi: Virgil Mazilescu și Marius Robescu, prieteni dragi, dispăruți atît de înainte de vreme... Cît
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
între un taximetrist vienez și o traficantă mexicană, născută frumos dintr-un lamento spaniol. În ordinea corespondențelor pe care și cinematograful le poate provoca, Infidela semnat de Liv Ullmann pe scenariul lui Ingmar Bergman este o fascinantă mostră de intense sinestezii, iscate de un amplu monolog al eroinei ce-l vizitează pe autorul care a creat-o. Și dacă Erland Josephson este discret alter ego al maestrului, Lena Endre o eclatantă interpretă care le evocă, dar și depășește pe toate marile
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
de bizar, pe-atât fascinant, atât prin sunet cât și prin atmosfera. http://soundcloud.com/knotk Setul de închidere al lui 01100111 este de fapt un show audio-video copy/paste. Clipurile, beaturile, fragmentele și loopurile, atunci când sunt grupate atent, produc sinestezie. Iar 01100111 este implicat întru totul în noua cultură a remixului. http://soundcloud.com/x01100111x http://vimeo.com/x01100111x Biletele costă 20 lei și se vor putea achiziționa la intrare, în seara evenimentului. Programul festivalului este disponibil pe pagina de
Future Sounds Festival 2012 [Corola-blog/BlogPost/99459_a_100751]
-
el, ne delectam decât numai cu arte vizuale? O muzică nu băgăm și noi la ciocănelele și scăritele noastre?”, cred că și-a zis. Apoi a rezolvat: băgăm și muzica, de dimineață până seara, pana ne doare capul. Deja avem sinestezie, aici, la noi, în Berceni. “Parfum, culoare, sunet se-ngana și-și răspund”. Cum adică de unde vine parfumul? Din Piață Sudului, de la butoaiele de varză, normal, inculților! Trăiască artă! Vrem picturi pe pereții de la metrou! Vrem opera, opereta și balet
De ce bat clopotele, Piedonica? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20170_a_21495]
-
simfonia a doua a lui Brahms, în re major, este albastră... Asta nu înseamnă că doi sinestezici văd o melodie în aceleași culori. Iată reacția unui cititor al cărții lui Sacks: "Vă citesc cartea și tocmai am început capitolul despre sinestezie, dar n-am putut trece de prima pagină fiindcă persoana pe care o citați definește re major ca fiind albastru. M-a surprins propria reacție la faptul că cineva nu simte re-ul în aceeași culoare ca mine (roșu-corai) - chiar
Estropiații melomani by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6965_a_8290]
-
doar trimiterea intertextuală la Umberto Saba) îl leagă pe autor de modernitate: ș...ț Am obosit/ să tot cînt mestecenii,/ să repet eterna rimă/simțire-iubire.// Poezia-i văpaie/ardoare, daimon.// Ca lovituri de ciocane pneumatice/simt în mine/deictice pavesiene/sinestezii, sunete, porniri/scrîșnind metalic/ metafore hazardate//trenuri în goană/deraind în noapte ș...ț (“Unei prietene”). Asemenea lui Catalfamo, mulți alți poeți italieni actuali oferă multe surprize, indiciu sigur al inepuizabilelor posibilități ale artei cuvîntului.
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
o luciditate casantă. Interesul acestor asocieri vine din puterea coincidenței, din pura întâmplare că niște sunete imprecise (și naturale) pot fi asociate cu alte sunete imprecise (și la fel de naturale). Ce rezultă, din punctul lui de vedere, nu e nici măcar o sinestezie. E un portativ transcris după ureche. În fond, spune el mai încolo, „n-ai cum să compari nimic cu nimic,/ pentru că ești primul om din lume,/ primul care trăiește, primul care greșește” (p. 14). În logica poeziei da. În logica
Naivii și sentimentalul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4264_a_5589]
-
tot așa nici folosirea jargonului semiotic nu se asociază totdeauna cu o procedare semiotică interesantă. Congresul a fost bogat în exemple de toate felurile. O tematică variată Dintre temele abordate, vom menționa: semiotica fino-ugrică (Vilmos Voigt), discursul istoric (Youzheng Li), sinestezie și multimedia (Yuri Tsivian), nostalgie, bucurie și melancolie în tango-ul finlandez (Pirjo Kukkonen), de la semantică la semiotica politică - aplicație la Adam Schaff (Susan Petrilli și Augusto Ponzio), filozofie academică și culturală în Finlanda (Ilkka Niiniluoto), semiotica paradoxului (Antti Salminen), denotație
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
și-n brațe îți strâng rotunda noapte/ Lumina cărnii pipăi cu degete de orb/ Și mâna ospătată cu sâni, culege șoaptă,/ Tot trupul cu migală de mângâieri să-ți sorb". Citatul ales de Nicolae Oprea anunță melosul sculptural și stilistica sinesteziilor din "Ultimele sonete ale lui Shakespeare. Traducere imaginară de V. Voiculescu", și nicidecum extremismul erotico-ludic al lui Emil Brumaru, cum susține monograful. . în privința povestirilor scrise în perioada deplinei maturități (1947-1958) și publicate postum, în 1966, cu un studiu introductiv de
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]
-
limbajul magico-inițiatic, parabolic, meditația ca model de „falsificare“ a realului, motivul androginului, existența hipnotică, obsesia oglinzii deformante, creatoare de halucinații, percepția lumii sub anestezie totală, motivul literar al femeii-mandragoră, absurdul realului revelat printr-o ficțiune „pe dos“, ciudate și neașteptate sinestezii semiotice - la care „participă“ semnele realului (perceput mai ales olfactiv) și semnele avatarurilor realului (percepute auditiv), călătoria onirică, motivul camerei-sicriu, care concentrează spațiul și timpul etc. În critica literară iraniană contemporană există aproape 50 de interpretări ale „Bufniței...“, în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
vine cu acest volum cum vine o rândunică în primele zile ale primăverii și fără să zăbovească prea multă vreme caută o streașină de casă...“ În realitate, poeta menționată nu are nimic de rândunică. Ea recurge la titluri de genul Sinestezii, Emanații elegiace, Devoțiuni native, care numai a ciripit nu seamănă. „Poezia doamnei Doina Vodă este alcătuită din scurte secvențe și din picături extrase din tulpina trestiei de miere găsită în anumite locuri dând sens cuvintelor să exprime anumite stări invocative
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
fără să stea pe gânduri, Mitchievici. După care, când acest bătrân meditativ va începe să rememoreze vechi rendez-vous-uri cinematografice, întregul fragment, reluat cuvânt cu cuvânt, va fi subtil transferat unei frumoase necunoscute. Mirosul se înstrăinează, se suspendă, dar nu până la sinestezie: "Și ea îl urmase. Intraseră împreună și văzuse privirea unei femei urmărindu-l ciudat, spectral. Filmul aluneca pe lângă el, fiecare replică era amplificată de prezența fetei de alături. Mirosea a parfumuri ieftine, dar lui îi plăcea aerul călduț, mai ales
Cetățeanul Mitchievici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6861_a_8186]
-
Mureșan, eseul la care mă refer nu lasă pe dinafară, dintre toate ale literaturii, absolut nimic. Debutează ca o confesiune anodină, continuă pe un ton memorialistic nefixat foarte limpede în timp, se pierde în paradisurile artificiale ale bibliotecii, clasifică prin sinestezie. Tonul e interșanjabil de la un paragraf la altul: "Televizorul merge, mă uit cu mare atenție la el, procesez cât pot de lucid totul, ca să-mi dovedesc că sunt treaz, știind în același timp cât se poate de bine că peste
Tratament fabulatoriu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7287_a_8612]
-
profundă a tuturor resurselor limbii. Pentru Théophile Gautier, acest lucru înseamnă senzații plastice, imagini pitorești, dar și simfonii de culori. Symphonie en blanc majeur anunță deja corespondențele baudelairiene, dar și sonetul Voyelles al poetului simbolist Arthur Rimbaud. Jocul subtil al sinesteziilor este revelator pentru asocierea culorii albe durității pietrelor, dar și subtilității muzicale a unei lumi ce depășește universul cotidian: „le marbre blanc”, „la laiteuse opale” etc., culoarea albă este un simbol al purităț ii dar și al lumii de gheață
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
În ființa Ralucăi Dună s-au încrucișat două atracții: pasiunea literelor, morb melodic constînd în plăcerea dată de ritmul sunetelor articulate, și interesul pentru pictură, patimă cultă decurgînd din plimbarea privirii pe tente cromatice. Nu știu dacă încrucișarea atinge pragul sinesteziei - acea reacție în lanț care face ca un cuvînt să trezească senzația unei culori și, invers, vederea unei culori să declanșeze muchia anumitor litere -, dar în tot cazul avem de-a face cu o coabitare suficient de strînsă ca să vorbim
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
și Kingsor, de altfel. E vorba, în ultimă instanță, constată autorul Pătimirilor și măreției, de „lumea cunoașterii creștine a stărilor sufletești singuratice și infernale, lumea lui Dostoievski”). O altă părere infirmată de critica wagneriană e neîncrederea lui Thomas Mann în „sinestezia artelor” practicată de Wagner („Nu trebuie să reunim speciile ei pentru a le desăvârși”). Wagner a precedat totuși într-adevăr estetica mallarmeană; Baudelaire - „primul wagnerian din Paris” - s-a regăsit în spațiul artistic „total” wagnerian. La Wagner, ca la E.T.
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
a precedat totuși într-adevăr estetica mallarmeană; Baudelaire - „primul wagnerian din Paris” - s-a regăsit în spațiul artistic „total” wagnerian. La Wagner, ca la E.T.A. Hoffmann, e într-adevăr vorba de un talent dublu; de la el a pornit teoria sinesteziilor, deși nu se considera poet („la mine e totul acțiune”). De altfel, nici Thomas Mann nu spune mereu că această voință sinestezică ar fi un „diletantism monumentalizat”, contrazicându- se el însuși prin afirmația că geniul wagnerian „e o sinteză dramaturgică
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
par să esențializeze, să reducă la nucleul lor de semnificație întreaga suită de peisaje idilice în care s-au întâlnit vreodată perechile de îndrăgostiți din literatura rusă; o serie de imagini puternic vizualizatoare (dar și de senzații auditive sau olfactive, sinestezia e un procedeu curent în romanul lui Șișkin) descriu acest univers ideal, care pare mai degrabă încremenit într-o atemporalitate ce ține exclusiv de teritoriile unei geografii a interiorității: „Și mirosurile din grădină! Așa de dense, de compacte, plutind în
Micropoeme de dragoste by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3818_a_5143]
-
privată evocate cu o forță de sugestie care vine în întâmpinarea cititorului avid de astfel de informații capabile să recreeze universul unei epoci uitate, dar învăluite în aburul nostalgiei. O geografie aparte, privilegiată se desprinde din paginile Amintirilor, tributară unei sinestezii care are darul de a reînvia o lume, grație unui talent literar autentic: „Spre deosebire de văzul captator și tactilul posesiv, mirosul și auzul sunt simțurile evanescentului, ale diafanului și reveriei. Definitiv livrată fascinației olfactive, Zoe Cămărășescu are o senzualitate fascinată deopotrivă
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]