452 matches
-
pe care se fundamentează întregul proiect, reface în planul analizei semantice opoziția fenomenal vs. esențial: cuvîntul poetic "recuperează esențialul limbii" (D. Irimia). Pornind de la aceste principii, Dicționarul limbajului poetic eminescian a fost alcătuit pe baza relației lingvistice dintre paradigmatic și sintagmatic. Înregistrările se opresc atît asupra formelor de bază ale cuvintelor (unitățile lexicale paradigmatice - lemele), cît și asupra variantelor morfologice ale acestora (variantele sintagmatice - ocurențele). Concurența este "raportul de apartenență a ocurențelor la leme". Articolele de dicționar se succed în ordinea
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
de la aceste principii, Dicționarul limbajului poetic eminescian a fost alcătuit pe baza relației lingvistice dintre paradigmatic și sintagmatic. Înregistrările se opresc atît asupra formelor de bază ale cuvintelor (unitățile lexicale paradigmatice - lemele), cît și asupra variantelor morfologice ale acestora (variantele sintagmatice - ocurențele). Concurența este "raportul de apartenență a ocurențelor la leme". Articolele de dicționar se succed în ordinea alfabetică a lemelor, iar ocurențele sînt integrate în context. Dicționarul indică particularitățile morfo-sintactice ale cuvintelor, frecvența - absolută (în antume, cuvîntul "dor", de pildă
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
Mă întreb însă dacă cele șase ore și jumătate aparțin acțiunii propriu-zise a criminalului sau relatării acesteia? Mortido datorează foarte mult și formației de poet a autorului său. În mod evident romanul are o miză importantă pe orizontală, în plan sintagmatic, dată de alăturarea cuvintelor (adesea din limbi diferite) mai degrabă după sonoritate decît după înțeles. Există în romanul lui O. Nimigean dialoguri bazate pe asocieri absurde extrase parcă din dramaturgia lui Eugène Ionesco: - „Atențiune! «Cine mănîncă din corpul meu și
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
agresivitate fățișă. Weininger poate fi ridiculizat foarte ușor printr-o lectură în diagonală și extrageri din context, în ciuda tuturor referințelor la studii experimentale și la Goethe, Kant, sau Schopenhauer; efectul său este însă acaparant și năucitor odată cu lectura "pe orizontală", sintagmatică a cărții, așa cum el a conceput-o. Paradoxal, dar în aceeași logică � pe care unii au considera-t-o "de fier"), după sute de pagini în care își caută și își află argumentele, misoginismul autorului se privează singur de
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
considerațiile privind umorul poetic. Cristina Tătaru, care a analizat și în teza sa de doctorat mecanismele lingvistice ale umorului, pornește de la o apreciere globală a mecanismelor umorului în limba română. Ele "sunt mai degrabă bazate pe redundanță și pe adiție sintagmatică, decît pe ambiguitate și selecție paradigmatică". Topîrceanu, apreciază Cristina Tătaru, nu folosește excesiv avantajele oferite de limba română în acest sens, el este un artist care își permite să creeaze efecte umoristice extrem de variate. Volumul de traduceri apărut la Editura
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
Liviu Dănceanu Și-a edificat muzica savantă a ultimelor decenii formele-i specifice? S-a întrupat ea oare în configurații, siluete, profiluri ori în tipare, modele, calapoade, șabloane lăuntrice proprii, în stare să le articuleze și să le motiveze sintagmatic? Exceptînd cîteva răzlețe preocupări de edificare a unor structuri formale solidare acelor categorii sintactice recuperate, revigorate, emancipate (de pildă, cazul notoriu al eterofoniei, căreia Ștefan Niculescu i-a conferit posibile contururi arhitectonice imanente: heteromorphia, formantul, sincronia), aventura muzicii savante contemporane
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
sunt numite o serie de repere medii sau subreferente. Registrul de conținut cuprinde trei nivele, în care sunt clasificate reperele particulare. În cadrul reperelor referind DMz ca obiect de configurat, corespondent nivelului psihic/sufletesc de fapt artistic - muzical, am trecut termenul sintagmatic de melo-modosonie, pe considerentul că melosul este aspectul arhetipal al oricărui obiect muzical. Argumentăm aceasta prin accepțiunile substanței sufletești, caracterizate de mișcare (anima) și inefabilitate (fără masă/corp), ca energie vibrațională. Ori, mișcarea a ceva imaterial (inconturnabil - fără chip sau
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
John A. McCarthy) ș.a.m.d. în fața unor încadrări și delimitări atît de diverse, Alina Pamfil caută plusurile și minusurile fiecărei abordări, stabilind un corpus de trăsături privilegiate ale eseului, cărora le urmărește metamorfoza în fiecare studiu analizat: dimensiunea prioritar sintagmatică ("demersul eseistic este în primul rînd desfășurare a unei căutări, parcurgere a unui proces"), dar și prezența dimensiunii paradigmatice ("eseul ridică și el serii de semne în picioare, dar axele echivalențelor îi sînt programatic imperfecte, incomplete"), sistematica jocului digresiunilor, valorificarea
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
Să fie, aici, și o oarece ușurătate a Maestrului, care mai derapează, când și când... poate calculat, atrăgând cititorul în viitoare capcane semantice: “Zdrențe bikini chiloțeii primelor orgasme” (cf. Un pamphlet, ma non troppo)...?! Se poate. Pentru că, iată ce structură sintagmatică domină semantica “orgasmului”, din acest volum “evuian” (și nu numai!): “Ontologia orgasmelor tale/și verticala punere-n cruce a/Îngerului în organic năpârlind/TU ASEMENI SCĂLDĂTOAREI/EU ASEMENI CASCADEI -/Jertfe plăcute Daimonului”cf. Eros t.v. nocturn O descriere a
Dainaua soteriologică şi„orgasmul iniţiatic”:„poeme interminabile”, de Eugen Evu. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
creștere/descreștere) și agogică (variație de tempo - grăbire/rărire). În referința domeniului de conexiune (dramaturgia scenică), considerăm gândirea muzicală în raport inclusiv cu perechea spațiu-timp ca proprie tipului spectacular de concepție. Putem constata că, tipologic, perechea spectaculară are o constituție sintagmatică, în care termenul din stânga reprezintă datul prim, ca invariant, iar termenul din dreapta, datul secund, relativ primului, ca variant (variabil). Sintagma gândirii muzicale spectaculare referă asupra mișcării, sub aspectele de static și mobil. De altfel, în particularitatea muzicii mișcarea este un
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
spectacular ne-am situa, stabilitatea este referită prin termenul prim, căruia îi este relativ (asociat) termenul secund, de instabilitate. În pereche, cei doi termeni constituie o unitate de stare dinamică spațiu-timp sau de mișcare muzicală. Luată ca obiect, această unitate (sintagmatică) poate servi drept suport de reprezentare a funcțiilor de ordin sintactic-muzical, analog celor ale cuvintelor și propozițiilor în vorbirea cu sens. Spre o mai bună înțelegere, prezentăm în tabloul următor (fig.1) clasificarea tuturor perechilor de raport spectacular, pe care
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
și suficiente de abordare în structură și lectură<footnote Vezi Nicolae Brânduș, Interferențe - Ed. Muzicală, București, 1984, pp. 75-82 și 126-134. footnote>. Aceasta va duce spre o ocultare conștientă a nivelului paradigmatic generator și spre coerența implicită (implicată) a enunțului sintagmatic, încărcat de sens (interioritate), astfel dobândite prin uz. Gestul interpretativ apare simplu, total, în întreaga sa încărcătură culturală. Ce putem deocamdată afirma despre modelul structural al invenției în timp performativ? După cum îi spune și numele, acesta este un corolar al
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
unui plan exegetic mediator. La care studiul de față contribuie substanțial. Specia nobilă a celor fascinați de "scriptura lui Mateiu" și-a pierdut ireversibil aerul genuin. Între Craii de Curtea-Veche și eventualii noi sacerdoți există, acum, decriptări ca acelea operate sintagmatic de Albala sau Paleologu, intertexte din Montagne revelate de Șerban Cioculescu, matrice stilistice puse în evidență de Ov. S. Crohmălniceanu. Și - nu în cele din urmă - relecturi inteligente puse în pagină de Matei Călinescu. Un protocol actualizat ar trebui să
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
fuziune între fabulos și spirit. Și mai importantă este relația semantică și sintactică a componentelor. De obicei cuvîntul-valiză se bazează pe un raport semantic preexistent între cuvinte care sînt fie sinonime parțiale (polițian), fie antonime (glocalizare); e mai rară relația sintagmatică, de tip determinat-determinant; oricum, și aceasta trebuie să aibă deja stabilitate, să fie un clișeu ușor de recunoscut. În cazul lui fabulospirit, condițiile semantice și sintactice nu sînt, în mod evident, respectate: cuvintele fabulos (la care se pare că s-
"Fabulospirit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9522_a_10847]
-
dintre ei, refuz care îi va schimba întristător viața (p. 246-249) etc. Sunt numeroase scenele antologice la nivelul senzorialității și al senzualității. E chiar de notat, ca o caracteristică stilistică frapantă, frecvența enumerărilor și a juxtapunerilor. Inventarul substantival, verbal, adjectival, sintagmatic realizează un cumul luxuriant de realități secvențiale, relevate prin aglomerarea de senzații, detalii, fulgurații în veritabile enciclopedii (cum ar fi, de pildă, enciclopedia ierbii, p. 255-256). Cât despre faptul că în numele Leontina se cuprind două identități, una masculină, discretă, în
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
recunosc importanța". Cui? Lui Ceaușescu? Nu lui. Poeziei patriotice, de ea era vorba. "Adevărată barbarie" pentru un literat ce năzuia să fie planetar. Chiar interplanetar (fac aluzie la SF-urile lui Croh), via Komintern. După ce-am rostit expresia asta sintagmatică, poezie patriotică, sper ca Șichy să nu mă creadă căzută "în doaga mistico-rasisto-etnică", așa cum ar formula (ce zic ar, a și formulat-o, într-un jurnal "deghizat" ca și "amintirile" despre care vorbim) Mircea Zaciu. Pendula bate de patru. Înăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
lexicografic: nu există definiții, cuvintele fiind ilustrate de o serie de citate, grupate în funcție de sintagmele clișeizate în alcătuirea cărora intră. Organizarea presupune o grupare a familiei lexicale (abate și abatere, a lichida și lichidare etc.) și o serie de indicații sintagmatice (combinațiile preferate). Renunțarea la definiție - care, în alte situații, ar putea fi un motiv de reproș - mi se pare în acest caz o idee foarte bună. Alternativele ar fi fost mult mai riscante: ar fi presupus fie analize politologice, istorice
Cuvintele limbii de lemn by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7157_a_8482]
-
Asta nu înseamnă că metafora ar fi absentă, dar metonimia domină. Atât ritmul, cât și rima, reprezintă ele însele recurențe calculate, contiguități cuprinse în reguli determinate; supremația metonimiei nu ne mai miră, deoarece însăși opera literară ia forma unei «mari sintagmatici»” (p. 17). Că metoda e, totuși, flexibilă, o dovedește faptul că în preliminariile secțiunii secunde, dedicate Sfârșitului secolului, Mihai Zamfir o pune între paranteze. Aici, el nu mai urmărește să definească, îi e de ajuns să aproximeze din unghi mai
Stilul intelectual (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5253_a_6578]
-
asemenea abordare trebuia zisă odată și odată. Trezirea este perpetuă cu tot cu frumosul trecut, excelentul prezent și gândesc cum un viitor pe măsură. Este un drum încercat undeva într-o hiperbolă greu cuantificabilă ale cărei pare-se coordonatele pur și corect sintagmatice nu sunt nici măcar ele de ajuns pentru completitudinea imagistică. Iubirea este adusă la rangul de lege a firii, după ce este întocmită o hartă a riscului existențial inevitabil. Își are loc de asemenea numerologia intrinsecă vitalității, incertului-imprevizibilului și gratitudinii. Iar jocul
DANIEL MARIAN DESPRE ANGELA CRISTEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373671_a_375000]
-
mediocritatea sub-metaforică Banderole cu inspirație maximă”). ...Frisoanele curg peste umeri/ Zguduie umbra paiaței/ Ascunde intimitatea momentului/Prelungită de lumânarea aprinsă/În eroarea torentului/Creației... - cf. Inspirație. Chiar și eroarea torentului apare ca o forțare jenantă, în registru metaforic - după banalitatea sintagmatică Ascunde intimitatea momentului...! .... Unde nuanțe de stihuri/ Împing precum taifunul/ Pupa epavei cu propoziții/ Aduse din indiile gramaticii - cf. Nesomn. Indiile gramaticii este frumos spus (de-a dreptul mirific!) și mistico-magic, metafizic sugerat - dar, când indiile gramaticii succed unei formulări
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
în antiteză cu titlul volumului, făcându-ne să percepem că lacrimile sunt îngeri ce domolesc durerea. Hermeneutica celor două volume are ca finalitate figurarea unui sens integrator, unitar, rotund, și supra (trans ) hermeneutică, ducând la transfigurarea poetică și la reconsiderarea sintagmaticului pe axa paradicmaticului, și invers, dedesuptul și deasupra lecturii noastre își corespund, își răspund pe vertical (axis mundi ).” Este-o noapte de-nceput de lume,/ Ape trec cu fâșâit de șarpe,/ Ard departe stele fără nume,/ La-nceput de viață
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369384_a_370713]
-
aceste două ipostaze, de asemenea, ireconciliabile, „remiza” ca pacificare, latență, echilibru, chiar inactivitate și „magma zilei” ca activitate incandescentă se situează, modernist, eul liric. Într-o astfel de cheie de lectură poate fi perceput întreg poemul. Tranzitivarea respectiv metamorfoza conținuturilor sintagmatice, golirea cuvintelor de sensurile curente și asignarea acestora a noi sensuri și halouri de sensuri reprezintă, de asemenea, procedee moderniste supuse a ceea ce am putea denumi, în poezia modernă, drept fantezia dictatorială auctorială. Câteva exemple: „ubicuitate în si bemol” eul
MODERNISM ŞI UBICUITATE POETICĂ ARTICOL DE ELENA STEFAN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353042_a_354371]
-
11 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Îi vom considera, ca un lector cu liberă trecere, recentul volum al poetului și eseistului Ion Pachia-Tatomirescu, intitulat „Urzici prin verze de Paris“ (Waldpress, Timișoara, 2013), nu epigrammatic, cum și e, ci - mai degrabă - sintagmatic, încorporându-l pe autor între Alphonse Daudet, al cărui Tartarin „nu minte, ci se minte“ (condescendent) și „Ulise“-le lui James Joyce, cu „umorile dumitale fantastice“ (p. 197). Între „textier“ ? (v. Mallarme) și „textologic“ (Valéry) e mică distanță. Epigrama crispata
PLUMIERA – DESPRE URZICILE LUI ION PACHIA-TATOMIRESCU de MARCEL TURCU în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354716_a_356045]
-
noi preluate din informatică au depășit granițele domeniului respectiv, tinzând să pătrundă în limba comună, datorită popularizării lor prin intermediul mass-mediei și procesului de informatizare a societății românești la care deocamdată sunt receptivi mai ales tinerii. 2) Elipsa din denumirea oficială sintagmatică a unor partide politice contribuie la atribuirea de sensuri noi, denotative unor substantive comune. Irina Preda (1992, p.585) exemplifică acest procedeu prin cuvintele front și convenție, care sunt folosite în domeniul politic în locul substantivelor proprii compuse, nume de formațiuni
ASPECTE ALE POLISEMIEI ÎN LIMBAJUL PUBLICISTIC ACTUAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342588_a_343917]
-
tonului lacrimogen. Și atunci, unde e textul poetic cu valența unicității și a expresivității lirice peste media comună ? Prim planul lamentației obturează ecoul unei violențe ce impregnează la modul straniu textul poetic. Liniște spânzuratâ , timpul ucigaș, spânzuratul viu, sunt repere sintagmatice peste care nu putem trece ușor, ca și cum nu ar exista sau ca și cum ar fi niște simple fante ale violenței, cu încărcătura ei de fermitate distructivă, în planul vârstei obosite și vlăguite, niște simpli pigmenți de culoare. Să poposim asupra unui
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]