274 matches
-
Securitate. Voi face câteva referiri la aceste paliere narative în cadrul pasajului care identifică posibilele chei de lectură. Romanul poate suporta o lectură naivă, fără competență; îl citești din cap în coadă să vezi ce se mai întâmplă, exact așa cum suportă sisific o casnică sinuoasele vertebre ale telenovelelor sau ale filmelor de acțiune. Te captivează aventura haiducească a lui Haralambie Niculiță și a fraților săi de cruce, povestea amoroasă dintre Silviu Pintea și Theofila Șipot ori incursiunile fachirice (cu toată gama de
Un roman parabolă by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14457_a_15782]
-
o constituie excluderea absurdului din cîmpul de înțelegere a unei opere care s-a văzut prin excelență legată de absurd: "O concluzie, reiterată succesiv în diversele capitole ale cărții, este aceea că absurdul modern al subiectivității transcendentale, revoltată, în mod sisific, ca la Camus, în fața lumii incomprehensibile, va fi tot mai mult înlocuit la Ionesco prin coliziunea postmodernă, de tip parodic, a tragicului cu comicul, cu fantasticul oniric, cu miraculosul suprarealist, melodramaticul, goticul și sublimul postmodern". Oare are dreptate autoarea noastră
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14138_a_15463]
-
misterul", alcătuiește însăși ținta hermeneuticii lui Nicolae Balotă. Ne aflăm într-o perspectivă a spiritualității pe care d-sa nu ezită a o proclama și ilustra într-o vreme în care feluritele pozitivisme formalizante și chiar erudiția înțeleasă ca o sisifică adiționare de informații în sine urmăresc a decupla creația artistică de atributele sale axiologice (esteticul aflîndu-se cu rol negreșit determinant în centrul lor, dar în conexiune cu celelalte și prosedînd propriile-i transparențe prin care nălucesc tainele ființei). Oricît de
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
ș...ț presupune acum un elan ascensiv ce împreunează teluricul cu uranicul pe fundalul dematerializării. Zenitul celest este înconjurat de epifanii ale formelor terestre lipsite de inerția gravitațională. Pătrunderea prin transparentizarea albastră ar fi contrapondere la ispita reiterării vechii strădanii sisifice. Din moment ce ființa este observată de un obiect subiectivat, înseamnă că ea mai depinde de încă o transcendență, aceea a obiectului. Dacă subiectivul obiectivat abstractizează realul până la a-l deforma, obiectul subiectivat reifică ființa, o atrage spre regnul lui”. Un alt
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
mai aștepte compensarea medicamentelor). Așadar ei, crainicii, sunt cei care ne aduc în case veștile; rele, că bune erau doar pe vremea ceaușismului. Acum nimic nu mai e bine, totul a luat-o pe panta răului, deși Executivul se strofoacă sisific să ne convingă că nu e așa. Ce să facă și el, sărmanul? Dacă e Executiv ( ne)execută, nu? Scuzați-mi derapajul, dar economia noastră de piață e atât de alunecoasă, că, fără să vrei, văzându-l pe Domnul Prim-
Crainici și analiști by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13995_a_15320]
-
Dumitru Hurubă - psihosociolog de palier și familie, licențiat în zoologie parlamentar-guvernamentală - Împreună cu membrii familiilor noastre, ne-am bucurat cu sinceritate și respect că nu suntem salariați ai TVR1-ului, imaginându-ne sisificele și încrâncenatele zbateri ale celor care, cu uriașă dăruire psiho-mentală și consum de energie (și de bani ai contribuabililor!), au pus la cale emisiunea ,Mari români". Însă, altfel, înfrățiți cu gânditorii-realizatori ai show-ului național-interactiv, și stând noi așezat-ardelenește la
"Mari români": Coriolan Haralampy! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10464_a_11789]
-
simte nevoia să se adreseze cititorului decît printr-un discurs codat care-și ignoră posibila funcție estetică sau chiar culturală. Profesorului de medievistică nu-i pasă dacă ceea ce scrie are vreo relevanță pentru cititorul de azi, ocupat cum este cu sisificul travaliu hermeneutic asupra vreunui text multă vreme ignorat. Chiar și profesorul de secolul XX poate ocoli o bibliografie recentă necanonizată și cu destin cît se poate de dubios, pentru a nu-și compromite, crede el, investitura academică a discursului pe
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
și discotecii nu li s-a acordat atenție decât treizeci de ani mai tarziu. Astfel că, de-abia odată cu redeschiderea atelierului din Impasse Ronsin în forma actuală, întreg inventarul sau de la acea dată a fost publicat și comentat. Începea atunci sisifica muncă a cercetătoarei Doina Lemny, ale cărei rezultate - îndeosebi volumele semnate împreună cu Marielle Tabart, L'Atélier Brâncuși. La Collection (Editions du Centre Pompidou, Paris, 1997) și La Dation Brâncuși, dessins et archives (2003) - sunt, din păcate, prea puțin cunoscute în
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
nu ești înclinat să le pui alături. Conferința sună modest: "Despre scris, ascultare și imaginație", dar în ea cititorul va găsi, comentată într-un mod aparte, o scenă ce i se va întipări definitiv în memorie: la capătul unor cursuri sisifice în care se chinuia pe sine și, deopotrivă, își chinuia studenții, Wittgenstein, dezgustat de el însuși și de o intimitate suferindă pe care nu o mai putea îndura, avea obiceiul deconcertant de a intra într-un cinematograf, de a se
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
mai ales că văzusem la Pro Tv... Adică, n-ați văzut emisiunea "Duminică de duminică", de la Pro Tv, unde Florin Călinescu, a fost din nou expert în ghiveciuri făcute după o rețetă scrijelită pe-o ciupercă de mucegai și în sisificele sale zbateri de a fi spiritual ? Înseamnă că vorbesc în Sahara! Înseamnă că ați pierdut gustul unei mediocrități delicios-excepțională. Așa ceva doar la Ciao Darwin și la Folclorul contraatacă, mai poți întâlni! Pe domnul Călinescu n-a reușit să-l salveze
Alegeri, hărmalaie și Florin Călinescu... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12247_a_13572]
-
situația de-a ne aminti mereu impactul cu factorii săi de care ființa nu s-ar putea lipsi. Cu cît e mai întins cîmpul de referințe și cel lexical, cu atît efortul metaforizării e mai amplu, ca într-o probă sisifică. Precum într-un ghioc, în sofisticatele imagini plînge melosul vieții îmbrățișate de un elan insațiabil. Pasionalitatea livresc-caligrafică are drept obiect evocarea acesteia în complexitatea sa misterioasă, care, oricît ar încerca poeta a o pune în pagină, iese în decor: "alergai
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
ochi. Declar din acest motiv că Antoaneta Ralian este actrița română care a nimerit în breasla traducătorilor mai degrabă din neatenție sau dintr-un accident organizatoric. Am văzut-o jucînd roluri grele, compuse din sudori, frustrări, bombăneli, mustăceli excedate, trasee sisifice și chibzuințe nocturne. Am văzut-o ieșind în fața publicului fără repetiții generale și supunîn-du-l. Am văzut-o deslușind nedeslușibilul. Am văzut-o culegînd apoi aplauzele cu gesturi de căpșunar rutinat, care își știe valoarea și se încumetă să angajeze toate
LAUDATIO - Antoaneta Darian by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/12861_a_14186]
-
o sinceră admitație. M-am întrebat de nenumărate ori cum de reușește un om la vârsta a treia să scrie și să publice câte două, trei cărți de peste 200 pagini, unori și peste 400, într-un an. E o muncă sisifică, o grabă justificată fără dor și poate, de a dărui lumii tot ce a adunat în ani mulți de trudă prin biblioteci, ori aplecat deasupra hârtiei, a tastaturii calculatorului. Autor a zeci de cărți, a publicat în zeci de reviste
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
o sinceră admitație. M-am întrebat de nenumărate ori cum de reușește un om la vârsta a treia să scrie și să publice câte două, trei cărți de peste 200 pagini, unori și peste 400, într-un an. E o muncă sisifică, o grabă justificată fără dor și poate, de a dărui lumii tot ce a adunat în ani mulți de trudă prin biblioteci, ori aplecat deasupra hârtiei, a tastaturii calculatorului.Autor a zeci de cărți, a publicat în zeci de reviste
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
că vorba sub semnul căreia stă întreg volumul este "astăzi". Cuvântul se regăsește în mai toate titlurile poemelor și, mai mult decât atât, se autoproiectează obsedant în fiecare vers. Toată poezia Marinei Dumitrescu stă sub semnul prezentului și a încercării sisifice de a-l prinde cumva, de a-l opri în loc și de a surprinde mici instantanee. Fie descrieri, fie gânduri, fie trăiri. Toate trebuie să fie prinse între paginile cărții, imobilizate ferm cu acul versurilor: Umilitor plictisul,/ înțepătoare spaima/ când
Prezentul de ieri by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10235_a_11560]
-
extrem de îndelungată și anevoioasă, imposibil de realizat, mai ales în lipsa unor mijloace moderne de copiere. Ne exprimăm speranța că, în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat, se va găsi un tânăr cercetător dispus să se dedice unei astfel de munci sisifice, pe care noi am depus-o ca niște adevărați copiști din mânăstirile noastre din îndepărtatele veacuri" (p. 9). Tânărul cercetător așteptat nu a venit, dar Teodor Vârgolici a căpătat noi puteri, astfel încât a putut continua ediția, în ciuda pesimismului demobilizator. În
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
și să le integreze într-un puzzle nesfîrșit, adunînd adevăr după adevăr, certitudine după certitudine. Absorbit în efortul de a se conforma lumii date, omul nostru nici n-a observat că jocul de puzzle s-a transformat într-un munte sisific. După fiecare înțeles găsit bolovanul lui se rostogolește la vale și efortul reîncepe. Dacă ar ridica o clipă privirea și ar vedea întinderea infinită a jocului în care s-a prins, poate ar înțelege. Dar realistul, crede Noica, nu se
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
mîneci suflecate,/ Și cu vînjoase brațe de spițe încleștate/ Puteri în pieptu-ți zdravăn de mii ai întîlnit/ Ș-a roții fugă oarbă în loc o ai oprit!". E greu să ți-l imaginezi pe rezervatul și plinul de morgă Maiorescu opintind sisific la această mirobolantă Roată închipuită de poet". În legătură cu Ioan S. Nenițescu, propus, la un moment dat, nu mai puțin decît pentru premiul Academiei, cu "poema epică", intitulată redundant Șoimii de la Războieni, ni se oferă meritate aprecieri caustice: Deși uitat de
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
o peliculă de celuloid ce se învîrtește etern în măruntaiele unui aparat gigantic" (Oglindă). Pe planul expresionismului, Gabriel Chifu are puncte de inserție evidente în discursul saizecist: puștiul, solitudinea, spaimă, disperarea, duritatea materială, de rocă, a peisajului universal, drumul trudnic, sisific, în fine Neantul ruralizat sînt elementele de reper ale unei tradiții mai recente a liricii noastre, reluate aci. Notă sa personală consista într-o mai atentă lucrătura imagistică, în densificarea texturii. Grandilocventa nu se extinde, ci se comprima, nu se
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
ar mai citi cineva (în afara doar a vreunui recenzent chinuit de curiozitate) un roman cum este Dezastrul sau, apărut - impardonabil - la Editură Eminescu. Pe asemenea cărți, cititorii își pot aplica singuri teste: daca, în ipoteza că pot ajunge, cu răbdare sisifica, pînă pe la pagina 50, să zicem, stupoarea persistă, atunci e semn de sănătate mintală. Dacă lectorul trece însă și de pagina 100 și încă mai caută, cu disperare, un cît de mic semn de ironie din partea autorului, dacă încă mai
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
fond, de o singură realitate cu adevărat insuportabilă: boala lui Virgil Ierunca, un soț ce „tace, devine absent, se însingurează în nefericirea lui. Eu sunt aceea care trebuie să-i ridice moralul, ceea ce, cu pesimismul lui activ, e un travaliu sisific”. Despre ea, mai nimic. Pariul decenței e câștigat, deși are, apropo de crizele agnostice, o revelație tulburătoare citind Agendele tatălui (îngrijite de Gabriela Omăt): „mă întreb brusc, de parcă aș avea o iluminare, ce boală a lovit «dinastia» asta a Lovineștilor
O casă curată by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2453_a_3778]
-
greu propoziția simplă, căutînd ca-n niște cioburi un subiect, urmat imediat, în sintaxă, nu în timp, de un predicat scormonit, și răsturnînd o grămadă de spărturi și o saltea aruncată, pînă să o reușească". Și, încă, despre vorbirea cu sisific efort a insului cu pricina: "parcă ducînd scînduri lungi în spinare, cu care nu putea să intre de-a curmezișul". N-am voie să închei fără să spun că pe apele mîloase ale caricaturii, disprețului și scîrbei plutesc mari lotuși
Inutile silogisme de morală practică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17032_a_18357]
-
banului. Plăcerea adevărată pe care și-o poate procura e o povară de care preferă să scape. Spre a reînvăța să trăiască, și spre a câștiga bani reali, românul trebuie să se exerseze în permanență, asimptotic și pe anumite secvențe sisific, în conștientizarea nevoilor sale. Iată rațiunea economică a psihologiei, iată cum psihologia este chair rațiunea economică a economiei. 4. De la psihologia ca monopol al Securității în uniforma psihotehnicilor de propagandă, anchetă și investigații, s-a trecut mai nou, aproape la fel de
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
cîtorva litere oarecare?/ Și acum să o iau de la capăt,/ Să caut un alt grind/ Roditor/ Să îngrop semințele/ Și să mă aștept apoi răbdătoare/ Pe mine însămi răsărind?" (De la capăt). Pericolul maxim este mortificarea, pericolul minim e repetiția mecanică, sisifică: Dar cine mai știe/ Cum eram/ Ca să mă identifice ca pe un cadavru/ Privit cu repulsie de-aproape?/ Și, dacă nu, la ce bun/ Să mă tot nasc,/ Să mă tot scriu/ Și citesc/ Din mereu aceleași silabe?" (ibidem). Confruntarea
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
ales de distanțarea față de "prezent ", dar și implicarea în acesta. Scriitorii europeni și-au dorit și își doresc să descopere în lume și altceva decât "repetabila povară", un fel de "elice" a "morilor de vânt", ce se învârtește inutil și sisific, își doresc să descopere priveliștea unui om care călătorește cu gândul pentru a se cunoaște mai întâi pe sine, apoi pe ceilalți, și pentru a se iubi mai puțin pe sine și mai mult pe ceilalți. Acelaș erou care învinge
"CAVALERUL NEBUNIEI" STRĂBATE LITERATURA EUROPEI. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/90_a_416]