412 matches
-
presente: îl Verbo di Dio e la sua Creazione. L'evento temporale și traduce, perciò, în un'unità di misura continuă di quanto può essere discreto: infatti così come l'entropia rivela uno stato di crisi all'interno di un sistema termodinamico (mă non solo), allo stesso modo l'evento, in-sé sempre entropico, evidenzia elemenți discreți del mondo e della natură, cioè proprio le temporalizzazioni che tuttavia permettono le continue trasformazioni della formă del mondo. Îl significato temporale del mondo indică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
camere di tortură o șui luoghi di esecuzione non rappresentava una contraddizione, piuttosto una conferma del loro idealismo e purezza ideologică. Per loro îl terrore era la componente essenziale nell'esercizio del potere. Era parte integrante non solo di quel sistema coercitivo, mă dell'ordine morale șu cui și fondava îl regime; una parte la cui migliore descrizione resta ancor oggi în quel verso che Büchner, îl più preveggente degli autori di teatro, mette în bocca a Robespierre (eroe prediletto di
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
anima della censura: "la censura - dice Kiš - intende sottolineare la propria legittimità e al contempo dissimularsi attraverso la propria negazione. Per quanto la censura și consideri una necessità storica e un'istituzione dedița a proteggere l'ordine pubblico e îl sistema, essa palesa malvolentieri la propria esistenza...[essa] rappresenta una misura temporanea che verrà revocată nel momento în cui tutti coloro che scrivono, non importă se lettere o libri, diventeranno maggiorenni e politicamente maturi, quando la tutela dello Stato e l
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
muri sono stați edificați lungo altre frontiere, peraltro da Paesi che ufficialmente și battevano (per le ragioni sommariamente descritte) contro îl Muro più celebre del XX secolo. Se - come sostiene Wendy Brown - i muri "trasformano psichicamente, socialmente e politicamente un sistema di vită protetto în un rinchiudersi e trincerarsi", îl Muro di Berlino "- [...] che i paladini della politică delle fortificazioni prendono a riferimento con le sue funzioni di imprigionamento per sottolineare le più edificanti funzioni dei muri odierni votați a proteggere
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
i muri în definitivă "plasmano îl contenuto delle nazioni barricate"5, trasformano i modi di vită, îl discorso pubblico, le aspettative dei singoli e dei gruppi, l'agenda politică. Essi "non possono dare sicurezza senza fare dell'ossessione securitaria un sistema di vită, non possono definire un "loro" esterno senza produrre un "noi" reazionario, per quanto minino îl fondamento stesso di questa distinzione"6. I muri attuali sono - come și accennava - îl risultato tangibile di una incoerenza, o meglio di una
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
protezione e i legami di appartenenza [...]. Crea (o annulla) le condizioni di vită di tutti gli esseri senzienti mă non risponde a nessuna sovranità politică. Vanifica e irride i tentativi che comunità nazionali e subnazionali compiono per costruire un proprio sistema di vită o per decidere del proprio destino, rendendoli simili a quelli delle comunità di sudditi în epoca feudale, all'alba dell'età modernă"10. Gli Stați, nonostante i loro attributi di sovranità, non possono determinare îl proprio destino, perché
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
conjurațiuni anarhiste, din Barcelona sau Paterson, din Honolulu - mai știm de unde? Nu mai vede nicăieri decît instigatori - fenomen și ridicul și deplorabil, ca totdeauna așanumitul delirium persecutionis. Nu le vine politicienilor noștri să crează că dezastrul este urmarea fatală a sistemei lor politice..." (I.L. Caragiale) Regimurile totalitare n-au mai buni aliați decît oboseala și uitarea. Cuvintele noastre de ordine sînt deci limpezi: amintirea și încăpățînarea". Aceste rînduri ale lui Albert Camus, din 1957, figurează ca moto al cărții lui Mihai
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
scrie, în nostalgia primei tinereți, Coșbuc, Slavici, Rebreanu, Bacovia, Camil, N.D. Cocea, Barbu Lăzăreanu, Ion Gorun, Duiliu Zamfirescu, Macedonski, Panait Istrati, Bassarabescu, Gherea, Al. Sahia, Jean Bart, Topârceanu. Mozaic de nume și orientări. Nu e, firește, locul și cazul de sistema unei istorii literare, fiindcă - aflăm din prefață, foarte "pe linie", terminologic, cel puțin, chiar abuzînd de clișee - Peltz compune recuperări subiective, simple fototeci cu prieteni, în stare să umanizeze o literatură. Luați, de pildă, o veche întîmplare nouă, despre venirea
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
îmbracă-mă-n eonul de rouă acum fratele de dincolo, din vechiul legământ, scrie din urmă la shir hashirim transparența himerei înot prin formula chimică a apei, pentru muzeul armelor las la o parte din orice structură timpul devorator numai sistema subtilă a oaselor ridică o barieră în fața timpului; a ceea ce va fi în această fereastră veche pe a cărei întindere de gheață gravezi Alegoria, de suprafața ei timpul să se spargă în țăndări lasă-mă-ntinsă pe unul din țărmuri
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
conferințe și ele au adesea un pronunțat caracter instructiv-educativ, colecția ,Pagini alese" urmărind în primul rând scopuri didactice. De aceea ele comunică nu o dată generalități, lucruri bine cunoscute și nu numai specialiștilor. Dar au meritul că puneau la îndemâna elevilor, cu sistemă, texte clasice selectate din aproape întreaga literatură română: de la Miron Costin la I. Budai-Deleanu, apoi la I. Heliade Rădulescu, C. Negruzzi, V. Alecsandri; de la Hasdeu și Odobescu la Eminescu, Creangă, Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Octavian Goga. Uneori, doarme și bunul Homer
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
-i până-n depărtare". Desigur, tot o Lună plină, ca la Maiorescu. Dacă poezia Lunii nu are trecere la cinicul Caragiale, nici vocabularul științific nu-l convinge: "Puțin le pasă la doi ochi iubitori de lumină, puțin le pasă de dimensiunile, sistema de rotațiune și revoluțiune, în genere de legile cosmice care stăpânesc existența ș?ț. Căci lumina nu o judec, ci o văz, și bucuria mea e potrivită cu intensitatea cu care ea a ajuns la mine, iar nu cu judecata
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
ea fiind o deșteaptă ŤGaițăť olteancă, eu transcriu părerea ei despre mine: ŤAi fi, îmi spune Lizi, un fel de scriitor nenorocit ce debutezi mereu (fără succes), un socialist fără ideologie și program, un creștin fără confesiune, un filosof fără �sistemă' și memorie, un semicetățean tolerat, transilvan refuzat la Cluj, dar neasimilat în Oltenia, un biet român austro-ungar, un filorus antistalinist, un biet comunist contemporan cu fluturii și cu Iosif din Arimatheia, un estetician est-ethic, un liberal îndrăgostit de lanțuri, un
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
lui să nu rămână obtuz: operele pe care le citește sunt atât de diferite, încât, în percepția și înțelegerea lor, un "liberalism al conștiinței" (cu formula lui Thibaudet) devine imperios necesar. Adesea, nu este valoros ceea ce ne confirmă presupozițiile, teoria, sistema, ci tocmai ceea ce ni le răstoarnă. O evoluție inversă are C. Rogozanu, cronicar la "România literară", la puțin timp după absolvirea Literelor bucureștene, și "prelins" apoi, în alte publicații deloc obscure: "Observator cultural", "Evenimentul zilei", "Suplimentul de cultură". Chiar dacă textele
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
evidentă că toate motivele sînt tutelate de cîteva cărți, sau sînt de găsit în cărțile mari, duce, așa cum o formulează Radu Petrescu, mai repede la victorie decît la ratare. Loc al prieteniilor sans rivages, biblioteca lui în dezordine, dar cu sistemă de cititor erudit e, dincolo de dificultățile pe care le poate pune lectura unui eseu în opt părți, fiecare jonglînd natural cu două-trei limbi și tot atîtea arte, agreabilă ca o plimbare, fie și cu privirea, pe cer. La ora cînd
Ceasul innorarii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10125_a_11450]
-
Schatten). Enumerarea lor explicită denotă, în opinia noastră, un efort hermeneutic la poetul român, care a corelat aici textul cu o imagine ce relua și stiliza toată tema „visului sultanului Osman”. Este vorba despre gravura de pe frontispiciul cărții lui Cantemir, Sistema religiei muhamedane (Kniga sistema, ili Sostoianie muhammedanskiia religii ..., Sanktpiterburgskaia Tipografiia, 1722), carte pe care Eminescu e posibil să o fi cunoscut (C. Negruzzi încercase traducerea ei, în 1838). Necunoscând însă limba rusă, Eminescu a așteptat întâlnirea cu explicațiile lui von
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
denotă, în opinia noastră, un efort hermeneutic la poetul român, care a corelat aici textul cu o imagine ce relua și stiliza toată tema „visului sultanului Osman”. Este vorba despre gravura de pe frontispiciul cărții lui Cantemir, Sistema religiei muhamedane (Kniga sistema, ili Sostoianie muhammedanskiia religii ..., Sanktpiterburgskaia Tipografiia, 1722), carte pe care Eminescu e posibil să o fi cunoscut (C. Negruzzi încercase traducerea ei, în 1838). Necunoscând însă limba rusă, Eminescu a așteptat întâlnirea cu explicațiile lui von Hammer pentru a fixa
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
se pot solicita la tel. 490766, 490 769 - interior 122, sau la e-mail: cfpp@cciat. ro. Înscrieri on-line se pot face la http: //www. cciat. ro/romana/cfpp/fb ae. htm. DUȘAN BAISKI Afinități și dezvoltare l Conferință italiano-română Fundația Sistema Italia Romania și universitățile din Udine, Timișoara și Arad au organizat pentru 26 și 27 noiembrie a.c., la Facultatea de Economie din Timișoara, str. Pestalozzi nr. 16, o conferință internațională cu tema „Italia-România: afinități culturale și dezvoltare integrată“. Această manifestare
Agenda2004-48-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283099_a_284428]
-
-și înființa un partid. Va fi Partidul " Totul pentru Țară" sub conducerea formală a generalului Gh. Cantacuzino-Grănicerul, Codreanu, oficial, rămînînd șeful Legiunii, considerată pe nedrept desființată. Oricum, Legiunea e în fortificare, numărul cuiburilor ajungînd, în decembrie 1935, la 34.000. Sistema taberelor de muncă și întreaga propagandă, masivă, a legionarilor îi fortifică, cîștigînd noi aderenți, încît la Congresul studențesc de la Tîrgu Mureș (1935) s-au organizat, fără teamă, echipe ale morții (botezate "echipe de onoare") care trebuiau, la momentul socotit potrivit
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
justificarea este însăși legea ei de existență. Adică, însăși anormalitatea este o realitate a experienței mele". Ar fi trebuit să notez mai înainte că și în acest curs de metafizică, în care prelegerile sînt denumite "convorbiri" aflăm mostre edificatoare ale sistemei sale maieutice de oralitate apăsată de predare ("Va să zică, vedeți d-voastră, ființa în genere, ființa ca atare, este, ca să zic așa, nu definită, dar, în sfîrșit, încercuită oarecum prin faptul că asupra acestui ceva eu pot să fac afirmații.") Revenind
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
este nespus de interesant. Interesant, mai întîi, pentru că ne dezvăluie preocupările unui tînăr cărturar în vremuri vrăjmașe. Lecturile sale statornice, în cele mai variate - am mai spus-o - domenii ale umanioarelor sînt instructive și pilduitoare. Și e o lectură cu sistema, petrecută în biblioteca (cu precădere la Bibliotecă Relațiilor cu Străinătatea, pe care și eu am frecventat-o prin acei ani și unde îl întîlneam pe Aderca citînd pentru lucrarea să despre Goethe, interzicînd, cu bătaia fermă a unui creion în
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
cu iz de măciuca minereasca a primului, sau parșivenia acoperită în sosuri onctuos-democratice a celui de-al doilea? Pentru țară, însă, perspectiva descrisă de sondajul CURS e catastrofală. Neperformanți, debili la orice capitol înafara de cel al lădăroseniei, păguboși cu sistema și fraieri cu încăpățânare, a-i readuce, eventual, la putere pe pedeseristi ar echivala cu a ne șterge definitiv de pe harta marilor jocuri europene. De bunăvoie și nesiliți de nimeni, am confirmă cele mai defavorabile - ca să nu zic denigratoare- judecați
Sansa democratiei: lovitura de stat?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17961_a_19286]
-
perspectivă dispariției plocoanelor și a pacientului de tip victima. Urmașii săi, poate că bine intenționați, n-au avut și nu au talentul reformator al d-lui Bruckner, care știa cu precizie în ce condiții poate fi lansată la apă nouă sistema de asistență medicală în România, astfel încît ea să poată prelua la timp sarcinile de tot soiul ale plutei avariate care e vechiul mod de organizare al sănătății, în România. Autoritatea doctorului Bruckner și puterea să organizatorică n-ar fi
Viitorul apropiat al reformei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18146_a_19471]
-
Din 1925 a început seria de cercetare monografică a satelor românești, continuată pînă tocmai în 1948, adunînd, pentru aceasta, specialiști din diferite domenii (economiști, folcloriști, statisticieni, geografi, igieniști, învățători, agronomi) dar și studenți, încercînd studiul plurivalent al unui sat, pe sistema teoretică, de el elaborată, a "cadrelor" și "manifestărilor" sociale. Cercetările acestea monografice se organizau, de regulă, vara, în timpul vacanțelor studențești, cînd coechipierii cercetau exhaustiv fizionomia și articulațiile unui sat. Stahl era aici, cum spuneam, vioara întîia, alături de Herseni și Octavian
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
despre o realitate care în secolele premoderne, crede Stahl urmîndu-l pe N. Iorga, a fost o stare generalizată pe teritoriul românesc, atîta vreme cît acceptăm ipoteza (Iorga, Stahl) că la noi n-a existat, în relațiile agrare, feudalism și că sistema acaparării, de către boieri, a satelor cu pămînturile lor cu tot, se petrece de abia în secolul al XIX-lea, ca urmare a tratatului de la Adrianopole (1829), cînd, dispărînd monopolul turcesc asupra comerțului românesc, grînele noastre încep să fie căutate în
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
nimeni la tine în România"). Căutați un început celebru de frază: "Nu știu alții cum sunt, dar eu..." și veți găsi tot felul de anonimi care l-au parafrazat, dar nicăieri indicat autorul - Creangă. Acesta este internetul, o aglomerare "fără sistemă", atât de frumos anticipată de Caragiale în schița Moșii. Prima societate de bazalt" stă în același plan cu "Hop și eu cu țața Lina" sau cu "copilul cu trei picioare", "Deșteaptă-te române" este asociat cu "beigălă" și "Alexe, omul
Cartea și computerul by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6968_a_8293]