1,118 matches
-
enormă la nivelul tonalității. "Da, Domnule Prim-Ministru" slujește starea de spirit a națiunii, e drept, la altă scară, cam ca gluma de pe vremea lui Ceaușescu. Tot umorul e nespus, sugerat prin pauzele dintre conversații și prin mimică. Zero umor situațional, totul e verbal, zero nuditate sau limbaj vulgar, se vorbește încă în RP (received pronounciation, cea mai curată și mai literară variantă a englezei vorbite), nici urmă de accent cockney. Cu câțiva ani înainte, serialul comic TV trecea printr-o
Mai comic decât Python nu se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11261_a_12586]
-
mare interes pentru lingviști. În ultimele decenii, pragmatica și analiza conversației au atras tot mai multe cercetări, în lume și la noi. Se știe însă că, dincolo de teoretizări, în aceste domenii e importantă cunoașterea comunicării reale, integrate în contextul ei situațional, a fenomenelor autentice de oralitate. Or, pentru limba română cercetătorii dispuneau pînă acum doar de culegeri dialectale: nu tocmai de folos pentru analiza conversației, în măsura în care erau înregistrări ale unor fragmente monologice, direcționate ( " Ce-a făcut subiectul ieri", "Cum preparați porcul
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
de transcriere încearcă să furnizeze informații cît mai utile despre intonație, tempo, intensitatea și durata rostirii; semnalînd marcarea ( pronunțarea rară și apăsată), imitarea altui mesaj, citarea, citirea, rîsul concomitent vorbirii și mai ales numeroasele suprapuneri ale replicilor. În absența contextului situațional, a datelor despre universul comun de discurs și în imposibilitatea de a nota toate mijloacele paralingvistice gest, mimică , aceste dialoguri pun în evidență diferența profundă dintre oralitate și scris: odată scrise, decontextualizate, replicile orale par incoerente, dezarticulate, aproape lipsite de
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
închiz dă la vacă, nu știu ce, și suge pînă ne-om duce noi” (ib.). În recentele corpusuri de română vorbită se observă și mai bine rolul acestui nu știu ce : în secvențe care par adesea absurde, dezlînate, agramaticale, dar care în contextul lor situațional erau înțelese fără probleme. Formula apare de pildă ca termen final al unei enumerații suspendate, considerate suficiente pentru descrierea situației: „îi botezau, îi cununau, nu știu ce, mergeau la...” (CORV = Laurenția Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită, 2002, p. 104); „că freonu
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
excesului. Păcatele capitale ale realității sunt superficialitatea și indiferența, impersonalitatea dureroasă a unei lumi în care nimeni nu (se) comunică. Bobe, Stoica, Bădescu, Florian, Teodorovici, Lungu, Bleoca, Mihuleac scriu o proză a criticii sociale implicite, subtile, a hazului de necaz situațional, a observației fine de psihologie a maselor și individului dus de valul colectiv împotriva curenților propriei voințe. Subiecții experimentului sunt mult mai diversificați, acesta limitându-se doar arareori la simpla explorare a intimității persoanei întîi. Generații, educații și clase sociale
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
altor repere care îi vor da subiectului câștig în siguranța manifestării motrice. Depinde așadar, de măiestria pedagogică a fiecărui specialist în a găsi cele mai pertinente repere motrice și de a le gestiona corect (din punct de vedere temporal și situațional), astfel încât acțiunea de învățare a elevului să se poată continua într-un mod interactiv. Identificarea reperelor și dezvăluirea lor se raportează la cerințele de execuție care converg către răspunsul motric așteptat, în condițiile în care evident, acest răspuns este în
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
pe seama discursului său 'colorat' și 'percutant', care l-a deosebit în percepția electoratului de toți ceilalți candidați la președinție. În aprecierea comentatoarei, discursul acestora, cantonat în formulări seci și stereotipe, nu a reușit să-și transmită mesajul alegătorului. În contextul situațional în care a fost folosită, formula limbaj lemnos - trimițînd fără echivoc la sintagma limbă de lemn, larg încetățenită în uzul lingvistic al ultimului deceniu - presupune o 'alunecare' semantică, circumscrisă situațional și favorizată de structura sa originar metaforică. Deși evoluția semantică
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
nu a reușit să-și transmită mesajul alegătorului. În contextul situațional în care a fost folosită, formula limbaj lemnos - trimițînd fără echivoc la sintagma limbă de lemn, larg încetățenită în uzul lingvistic al ultimului deceniu - presupune o 'alunecare' semantică, circumscrisă situațional și favorizată de structura sa originar metaforică. Deși evoluția semantică - schimbarea sensului, ca și îmbogățirea semnificațiilor unui cuvînt sau ale unei grupări lexicale mai mult sau mai puțin fixate - reprezintă un fenomen lingvistic general și firesc, mutațiile înregistrate de sintagma
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
a primit premiul S.Fl. Marian al Academiei Române; acesteia, ediția nouă îi adaugă o substanțială prefață. Un loc important îl ocupă aici teoretizarea problemei contextului faptului de folclor, autorul distingând două tipuri de context: unul cultural, mai larg, și unul situațional sau comunicațional. Interesant e faptul că studiul "pățește" ceea ce teoretizează. Prefața de la noua ediție a cărții aduce o serie de "lămuriri", imposibile înainte de '90, creează, deci, un context comunicațional diferit, pentru că studiul se citește altfel atunci când gândurile autorului devin explicite
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
și nu ocupă o poziție importantă nici în analizele noastre din 2014/2015. Personalitatea este considerată ca una pozitivă, cu umor, compensând comportamentele mai negative (ex. indisciplina), pe care le contextualizam, definindu-le nu ca o caracteristică stabilă, ci una situaționala. Ne vedem astăzi că alternând între (a) individualism (mai egoist) vs. colectivism, (b) perseverența (mai ales din interes și/sau încăpățânare) vs. neperseverenta/autodisciplina scăzută și (c) autonomie vs. gregarism. Această imagine dominant pozitivă este absolut necesară din punct de
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
solidă pe care acesta o are. Ca s-o spunem drept, Andreea e cam gâsculiță, nu atât pentru că se confesează unei agende Hello Kitty despre „iubi 1” (fostul, Laurențiu) și „iubi 2” (Vlad), nici pentru că recurge la tehnici de management situațional pentru a-și recupera iubitul, cu analize SWOT și brainstorming printre colegi, deși nici acestea nu-s de colea. Pentru Andreea, muzica „gotică” (adică „Gothic rock”, pentru cei nefamiliarizați) este tot una cu cea simfonică, despre stilul gotic în arhitectură
Muzical by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4467_a_5792]
-
să se dovedească „falimentar” în altul. Soluția optimă de obținere a performanței trebuie adaptată deci la contextul organizației, grupului de lucru, mediului extern organizației. Teoria lui Fiedler a contingenței stilurilor de conducere, consideră stilul de conducere ca determinant al controlului situațional și al performanței. El consideră că managerii trebuie să-și adapteze stilurile de conducere și comportamentul la context, adică la membrii grupului și la situație. Aceasta este o condiție esențială pentru eficiență. O bună combinație (potrivire) între membrii grupului (cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
la context, cu deosebirea că se raportează la angajați în special prin prisma motivației acestora de a îndeplini scopurile organizației și a posibilităților de a face acest lucru presupunând mai multe stiluri de conducere de referință și mai multe elemente situaționale. Rolul managerului este considerat acela de a sprijini/motiva angajații să găsească modalitatea corectă de atingere a obiectivelor. Stilurile de conducere specifice teoriei „cale-obiective” sunt: directiv, suportiv, participativ, orientat spre performanță și ele trebuie utilizate în funcție de caracteristicile grupului și de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
acela de a sprijini/motiva angajații să găsească modalitatea corectă de atingere a obiectivelor. Stilurile de conducere specifice teoriei „cale-obiective” sunt: directiv, suportiv, participativ, orientat spre performanță și ele trebuie utilizate în funcție de caracteristicile grupului și de tipul de sarcină. Factorii situaționali sunt: pentru subordonați: gradul de supunere, locul controlului (intern sau extern) și abilitățile de a realiza sarcina dată; pentru mediu: tipul sarcinii (repetitivă sau nu), autoritatea formală a liderului (poziția sa de putere) și atmosfera grupului de lucru (Luissier și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
care lucrați. 4.3. Stiluri de conducere Am discutat în capitolele anterioare despre presupozițiile de la care pornesc managerii și despre felul cum se adaptează la context în exercitarea puterii potrivit teoriilor contingenței. Rezultatele presupozițiilor lor sau ale adaptării la contextul situațional sunt stilurile sau modelele de conducere, adică modalitățile prin care managerii abordează problemele în organizații. Zlate, de exemplu, prezintă definiții ale unor specialiști care consideră că stilul de conducere poate fi definit, pe de-o parte, în manieră behavioristă drept
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Ele au încercat să elucideze relația dintre acțiunea liderului și reacția angajaților din dublă perspectivă emoțională și comportamentală. Etapa următoare a completat tabloul cu factorul situație (caracterul nu poate explica de unul singur un astfel de fenomen). Ca atare, teoriile situaționale sau contingente au cercetat leadership-ul în funcție de context. O definiție completă a leadership-ului este riscantă. Însă există câteva coordonate esențiale în abordarea conceptului: aspectul interpersonal, influența și obiectivul. Componenta interpersonală se referă la faptul că un lider are în subordine un
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
beneficiari constrânge consilierii la abordarea unor intervenții individuale mai puțin comprehensive, care includ doar elemente din cele enumerate mai sus. În cazul elevilor interesați de serviciile cabinetului de asistență psihopedagogică este recomandată explorarea în profunzime a complexităților variabilelor personale și situaționale în cadrul mai multor ședințe de consiliere de tip față-înfață. Majoritatea activităților vor fi însă acoperite de activitățile de grup, al căror specific îl vom detalia în cele ce urmează și ale căror conținuturi și metode sunt accesibile și nespecialiștilor, fiind
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
brici, Abdominabil !. Adică de la un timp al percepției la unul al ironiei, de la referința limitată la ficțiunea fără nici un fel de frontiere. Așa se construiește, de când lumea, umorul, veți putea spune, de pe o poziție doctă. Cu devieri lexicale și exagerări situaționale, cu antifraze subversive și invenții gogonate. Iar - în linii mari, foarte mari - voi fi de acord. Numai că nu putem omite din discuție termeni ca personalitate, atitudine și sistemă. Întâi pentru că Radu Paraschivescu a tradus, în timp, din engleză autori
Cronică anacronică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9267_a_10592]
-
în mod activ în alegerea și planificarea carierei, a oportunităților de formare și dezvoltare în cadru formal sau non-formal. Opțiune profesională - proces decizional care se referă la alegerea unei profesii care se realizează în funcție de un complex de factori personali și situaționali, pornind de la propriile trăsături, interese și valori la care aderă individul, modele de viață dar și în funcție de perspectivele existente pe piața muncii. Personalitate - ansamblul caracteristicilor emoționale, cognitive motivaționale, comportamentale care manifestă un caracter relativ stabil și care se reflectă în
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
de film de la Cannes, reușește să dea filmului românesc nu doar savoarea enigmatică a paradoxelor specificului nostru național, ci și o măsură de profesionalism. Alături de filmul lui Cristian Mungiu, prezentat în ultima seară, filmul reprezintă nu doar istoria unui accident situațional, o întîmplare cu rîsu'-plînsu', ci un rapel asupra unei identități rănite cum ar spune Michael Pollak, dovadă că există o serie de traume pe care timpul nu le-a consumat și care scot la suprafață vechi cutume și răfuieli
IPIFF 2007 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9456_a_10781]
-
și de-i cunoaște poporu' îi respectă și-i apără." (pp. 151-152). Plimbările pe Bulevard și întâlnirile cu câte un fost profesor mort de beat care te bagă în bucluc (tu fiind numai amețit) au riscurile, dar și șarmul lor situațional și lingvistic. Dacă din realitate te mai poți abstrage, din ficțiune evadarea e imposibilă. Îndrăgostit de un București crepuscular, Ioan Lăcustă alunecă de la Caragiale-tatăl la Caragiale-fiul (și înapoi), purtat, cum însuși spune, de "cadența textului" care se scrie.
Pe Bulevard by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9607_a_10932]
-
de reîntărire atitudinală / 59 4.5. Campanii de schimbare a atitudinilor / 60 4.6. Campania de modificare a comportamentului / 63 4.7. Alte tipuri de campanii / 65 Capitolul 5 Campania de PR caracteristici generale / 79 Capitolul 6 Etapa I • Analiza situațională contextuală complexă evaluarea primară de amănunt / 89 Capitolul 7 Etapa II • Cristalizarea și definirea clară a problemei, respectiv a temei abordate de campania de PR / 99 Capitolul 8 Etapa III • Analiza situațională referitoare la problema în cauză și la toate
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
caracteristici generale / 79 Capitolul 6 Etapa I • Analiza situațională contextuală complexă evaluarea primară de amănunt / 89 Capitolul 7 Etapa II • Cristalizarea și definirea clară a problemei, respectiv a temei abordate de campania de PR / 99 Capitolul 8 Etapa III • Analiza situațională referitoare la problema în cauză și la toate implicațiile care ar putea rezulta atât din rezolvarea, cât și din nerezolvarea acesteia / 121 8.1. Instrumente și metode de analiză de ordin informal / 127 8.2. Instrumente și metode de analiză
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
unor factori influenți, informații din partea unor grupuri de interese, opinia generală despre sistem, monitorizări externe ale sistemului, declarații publice ale unor factori politici, economici sau legislativi care au legătură cu sistemul, analize sociologice externe referitoare la realitățile sistemului etc. Analiza situațională trebuie să includă și informații din următoarele surse: contacte personale, zvonuri (mai mult sau mai puțin verificate), focus-grupuri, board-ul sistemului, diferite grupuri de consiliere din cadrul mai multor branșe, analize ale mail-urilor primite sau ale mesajelor telefonice, analize ale rapoartelor
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
amănunțite despre fiecare etapă în parte, în conformitate cu cele două modele prezentate anterior. În cele ce urmează vom prezenta un model de campanie care cuprinde mai multe etape și vom descrie caracteristicile fiecărei etape în parte. Capitolul 6 Etapa I • Analiză situațională contextuală complexă evaluarea primară de amănunt Considerăm că prima etapă în realizarea unui plan de campanie de PR este reprezentată de analiza și evaluarea sitemică pe toate planurile. Astfel, credem că definirea unei posibile probleme trebuie făcută doar după o
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]