41 matches
-
rece prin fața mea și-mi spune ceva. Eu mă chinui să-l înțeleg, dar cerul se întunecă, apar stelele iar mai târziu zăresc niște semne ca acelea din ceaslovul popii și un glas răsună din adâncuri zicând : „ Fiara a fost slobozită ... ” Mă trezesc îngrozită, iar fiori reci îmi trec prin toate mădularele. Când încerc să-i povestesc bărbatului meu Petru acesta mă ia în râs și mă trimite la preot să-mi citească ceva pentru a-mi alunga duhul nălucirii. RUTH
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Vestitorul_piesa_de_teatru_fragment_de_al_florin_tene_1352877105.html [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
tai cu cuțitul”. Liderul grupului era inginerul Rădulescu care urma să fie directorul unei noi uzine proiectată a se construi cel mai probabil în Gheorghieni. În vreme ce își fila cărțile primite la prima mână, între paharele sorbite și rotocoale de fum slobozite, inginerul reamintea fiecăruia, din grup, postul de conducere în care îl va numi. Abia după un timp anume, Albert va înțelege semnificația expresiei „omul potrivit, la locul potrivit ! ”. * A fost vara lor. Dealtfe, ori de câte ori îi cuprindea dorul unul de celălalt
XXII. ECOU RĂTĂCIT (ANTICAMERA ,,ÎNALTEI SOCIETĂȚI’’) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1479307311.html [Corola-blog/BlogPost/365367_a_366696]
-
miră drumețul. -Cătam un om să-mi taie orătania. Pe-aci vin din sat, în amurg, bărbați s-așeze vârșele peste noapte, dădu ea lămurire... O tai? Și, până să rostească întrebatul ceva, făcu ce făcu scăpând în libertate pasărea. Slobozita nu fu de prins, căci se depărtă mai mult zburând. Speriată de necunoașterea locului, nu de strânsoare, hotărî veneticul. Ce găină frumoasă! Albă ca pasărea-suflet! Și seamănă cu cele zugrăvite pe stâlpii de la mormintele alor mei! rosti în gând Nădejde
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1444544241.html [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
din reeșalonări, din acele bombe logice create dinadins, în tihna și inidentificabilitatea de nivel zero postuniversitar a Dușmaniei, să n-aibă soluție Marea Recuperare decât în domeniul imaginar, adică Mântuirea Neamului să nu se mai inițializeze vreodată, fiind noi românii sloboziți din colonialism direct în globalism, fără infrastructură intelectuală, nici sculărie academică, și cu antrenorii culturali ca niște mâți ogârjiți, mai toți nechezoli sau diplomectuali veseli, de te lupți, ca subcomentator webistic, cu ceva care este și nu este, cu o
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1345628428.html [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
alertă, naturală, autentică printre oameni, locuri și timpuri, un tablou al unei epoci cu valorile ei sociale și culturale, cu obiceiurile pământului și cutumele timpului, o frescă pe care s-au zugrăvit chipuri de demult întrupate din hățișul corzilor timpului slobozite de aducerea aminte. Didina SAVA, mai, 2013, Iași Referință Bibliografică: Opinia unui editor / Dan Petrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2016, Anul VI, 08 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dan Petrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
OPINIA UNUI EDITOR de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1467984208.html [Corola-blog/BlogPost/341043_a_342372]
-
sub sancțiunea de a i se revoca autorizarea și fără drept de despăgubire. El este dator să despăgubească pe riverani de stricăciunile cauzate prin lovirea lemnelor transportate în stare liberă sau în formă de plute, cum și prin revărsarea apelor slobozite. Stricăciunile provenite din cazuri de forță majoră sau care s'ar fi produs și fără instalarea opusturilor nu-l privesc. De două ori pe an, fie-care proprietar de opusturi va face să se constate prin primăria respectivă prevenind și pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
sunt proprietatea statului"”, exista un număr mic de robi care nu erau rromi, îndeosebi printre „"tâmpiți"” (handicapații mintali) și tătari capturați în bătălii, și de rromi care nu erau robi (printre familiile înstărite, care-și răscumpăraseră robia sau printre rromii „"sloboziți"”, adică eliberați, care se regrupau în „"Slobozii"”), dar aceștia nu mai erau denumiți "țigani", cuvânt care devenise sinonim cu "rob". Legile referitoare la țigani erau cam aceleași peste tot. Robii erau proprietatea stăpânului, care dispunea de ei ca de orice
Robia în țările române () [Corola-website/Science/323267_a_324596]
-
s-au mai păstrat. Unii istorici presupun că acest moment ar fi legat de domnia și luptele lui Gheorghe Rákóczi al II-lea (1648-1657) care, în încercarea de a se scutura de jugul otoman, strânge în armata sa toți "nobilii sloboziți și secuii". După moartea acestuia, principii care i-au succedat, în special Mihai Apafi I (1660-1690), declanșează o seria de persecuții dure și expropieri împotriva celor care s-au remarcat în luptele date de Gheorghe Rákóczi al II-lea. În
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
399) Structura ambițioasă a epopeii nu lasă prea mult spațiu intonării lirice. Pe neașteptate, o mișcare se impune, de tip vizionar, precum ( la pagina 19) traversarea piezișă de către Satana a globului terestru: Iară Sătana, iute ca vântul Sau din arc slobozita săgeată, Pătrunzând în curmeziș pământul, Eși la lumea de sus, afară, În chip de fum cu vânătă pară. Începutul cântului IV exprimă o nostalgie aproape argheziană după un illo tempore când sfinții mai coborau din cer să-i pedepsească pe
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
cu un cunoscut al meu, ce se afla acolo în slujbă, anume Alecu Stavăr, carele au și spus bărbierului de unde sunt, și la a căruia dugheană, după eșirea mea de acolo, s-au găsit o pascvilă lepădată. Îndată, după poruncile slobozite, s-au făcut înștiințare de aceasta hatmanului, agăi și polițmaistrului rosienesc ce era atuncea în Eși, s-au chemat pe bărbier la dopros (interogatoriu), ca să arate cine a fost într-ace sară la dânsul și el au spus că între
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și 173.502 cântare producte, au adus în totul un venit de 307.819 fiorini sau 1.923.928 lei de ai noștri; din care, după scăderea cheltuielilor pentru proprietarii acțiilor, rămase o dividendă de 3,5 proțente a capitalului slobozit și aceste pentru un an întreg. După care, statul plăti îndărăpt antreprenorilor depunerea capitalului întrebuințat, luând în conta sa drumul de fer. c) Drumul de fer care împreuna Berlinul de asemenea cu o politie însămnată de negoț, Frankfurtul de pe Oder
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în chemarea pe care o avea când a fost chemat. 21. Ai fost chemat când erai rob? Să nu te neliniștești de lucrul acesta; dar, dacă poți să ajungi slobod, folosește-te. 22. Căci robul chemat în Domnul este un slobozit al Domnului. Tot așa, cel slobod care a fost chemat este un rob al lui Hristos. 23. Voi ați fost cumpărați cu un preț. Nu vă faceți, dar, robi oamenilor. 24. Fiecare, fraților, să rămână cu Dumnezeu în starea în
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
apare o singură dată în Biblie, anume în Malachia, 3, 20: "Și pentru voi, care vă temeți de numele Meu, va răsări soarele dreptății și vindecare pe razele-i înaripate. Și veți ieși și veți zburda ca vițelușii cei abia sloboziți din legături." Cf. Malachia, traducere din limba greacă de Cristian Gașpar, introducere de Ontiel Vereș, în vol. Septuaginta, V, volum coordonat de Cristian Bădiliță, Francisca Băltăceanu, Monica Broșteanu și îngrijit de Smaranda Bădiliță, Colegiul Noua Europă și Editura Polirom, București
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
apare o singură dată în Biblie, anume în Malachia, 3, 20: "Și pentru voi, care vă temeți de numele Meu, va răsări soarele dreptății și vindecare pe razele-i înaripate. Și veți ieși și veți zburda ca vițelușii cei abia sloboziți din legături." Cf. Malachia, traducere din limba greacă de Cristian Gașpar, introducere de Ontiel Vereș, în vol. Septuaginta, V, volum coordonat de Cristian Bădiliță, Francisca Băltăceanu, Monica Broșteanu și îngrijit de Smaranda Bădiliță, Colegiul Noua Europă și Editura Polirom, București
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lui spurcat cu tot! Isaia cade pe gânduri... Entuziasmul i se moaie. Nu, nu-i bine. Dacă-ți întoarce lovitura?.. Aista-i dracu' gol", îl străfulgeră un gând. O săgeată rătăcită în bătălie din spate. Nu se știe de cine slobozită, nu se știe de unde, propune Alexa. Nu... nu... Și-aiasta-i încă cu primejdie. Sângele mânjește, lasă urme. Lovitura trebuie să vină pe furiș, tăcută, nevăzută, neștiută, fulgerătoare, ca mușcătura de năpârcă mortală. Un praf, un prăfuleț cât o buburuză, o înghițitură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
colină, ca nu cumva mirosul de bucate să-i supere. Sus, pe colină, tânăra doamnă a casei dădea viață unei ființe micuțe, negricioase și vinete. Mitrana, agentul de legătură dintre casa boierilor și bucătărie, își dădea importanță. Baba Ioana - roabă slobozită, care după eliberare se întorsese la matcă și era socotită un bun al familiei, care se mândrea cu acest lucru și, cu aere de aristocrată, își bătea joc de țăranii cu «călcâie crăpate», pe când ea era «țigăncușe crescută pe cărămida
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
golit. Cât era la ora zece, Budac se gătea să plece Ca să treacă peste vale la mândruța-n șezătoare. Când era să treacă valea, cinci jendari îi ținea calea. Iar Andrei Budac îndată își luă pușca să tragă. Când cocoșu-a slobozit, pușca lui nu a troznit Și la văr-so a gândit. Lăcomia vărului l-a trădat jendarului. Jendarii nu-l cunoștea pân-ce vărul nu-l striga... Cînd era la cap de punte gloanțele l străpung în frunte, Prin inimă și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lipsită de interes este descrierea Constanței Dunca (realizată din amintirile copilăriei) referitoare la interiorul locuinței Eminoviceștilor de la Dumbrăveni: o odaie mică, joasă, sclipitoare de curățenie, apoi o alta mai mare. Aici iarăși pereți albi, văruiți, dar și perdele albe, dese, slobozite. Miros mare de sulcină, podele uscate, gălbii, proaspăt unse cu lutișor galben. La dreapta două divanuri cu macaturi și saltele de lână roșii și verzi, țesătură de casă. Între ferestre o masă de cărți închisă. Pe dânsa o lampă mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
să fi fost interiorul dependinței, văzută cu ochii copilăriei, din moment ce o găsim descrisă aievea, în amintirile unei sătence: o odaie mică, joasă, sclipitoare de curățenie, apoi o alta mai mare. Aici iarăși pereți albi, văruiți, dar și perdele albe, dese, slobozite. Miros mare de sulfină, podele uscate, gălbii, proaspăt unse cu lutișor galben 50. Atmosfera de interior generează o intensă stare poetică: Îmi place-atuncea-n scaun să stau în drept de vatră,/ S-aud cânii sub garduri că schiaună și latră,/ Jăraticul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sînt: Sînt clătinate tronurile Regilor, pierdutu-și-au vesminte și coroane, Și cei săraci dau lovituri de moarte-obiditorilor, ei se trezesc la vremea secerișului, 20 Războinicii cei goi în goană se adúnă jos la malul mării Tremurînd în fața vălmilor de sclavi acuma sloboziți: Au devenit ca niște turme-n timp de iarnă, ca niște codri despuiați de frunze: Cei obidiți că vîntu-aleargă după ei; nu-i nici un loc pentru scăpare. Năluca lui Enitharmon, lăsată sloboda pe afunzimea tulburata, 25 Se tîngui asurzitor în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
atunci, Dean Rusk îl avertizează telefonic pe ambasadorul Anatoli Dobrânin să nu atace România, fiindcă "ar fi fost prea mult", convocându-l urgent la o întrunire, la ora 21. Lyndon Johnson însuși va atenționa pe Alexei Kosâghin că nu trebuie sloboziți "câinii războiului". Apoi, a venit și avertismentul Chinei. Campania militară nu s-a produs, însă a fost înlocuită cu una de dezinformare. Susținerea cauzei pragheze ar fi fost un simplu foc de paie, repede stins, Ceaușescu redevenind ceea ce era: pionul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
simte legat de patria strămoșilor, descrisă odinioară de Dimitrie Cantemir, reînviată și sortită unui nou viitor. Așa stau de multe ori singur și visez pe paginile voievodului Cantemir. Sufletul meu din trecut se înalță în viitor, vede poporul cel cinstit slobozit din cătușe, ridicându-se în depline drepturi cu fruntea iarăși în lumină ca strămoșii cei tari. Dacă după atâta zbucium, după atâtea jertfe, am răzbit la limanul unde ne aflăm și ne-am înfrățit cei despărțiți și ne-am găsit
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
nu le menționeze. Ulterior s-a răzgîndit, căutînd un nume mai vechi al comunei, pe care nu l-a putut descoperi, sau cel puțin o altă explicație pentru numele ei, "Domnu Ilie, cum să fie localitatea noastră sat de țigani sloboziți?" Păi dacă o fi fost..." "Și unde sînt, domnu Ilie, țiganii ăia sloboziți?" Învățătorul i-a enumerat cîteva nume. Nu erau prea mulți: "S-or mai fi amestecat cu românii, S-or mai fi dus și prin alte părți" Și
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
comunei, pe care nu l-a putut descoperi, sau cel puțin o altă explicație pentru numele ei, "Domnu Ilie, cum să fie localitatea noastră sat de țigani sloboziți?" Păi dacă o fi fost..." "Și unde sînt, domnu Ilie, țiganii ăia sloboziți?" Învățătorul i-a enumerat cîteva nume. Nu erau prea mulți: "S-or mai fi amestecat cu românii, S-or mai fi dus și prin alte părți" Și noi, ăștilalți, tot sloboziți sîntem?" Bunicul meu, mai închis la piele, ținea brutăria
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
fi fost..." "Și unde sînt, domnu Ilie, țiganii ăia sloboziți?" Învățătorul i-a enumerat cîteva nume. Nu erau prea mulți: "S-or mai fi amestecat cu românii, S-or mai fi dus și prin alte părți" Și noi, ăștilalți, tot sloboziți sîntem?" Bunicul meu, mai închis la piele, ținea brutăria comunei, dar se cam săturase de ea. De aceea se apucase de poze. El auzise că "înainte", la țară, fierarii, brutarii, de lăutari nu mai vorbim, erau țigani. Dacă n-aveau
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]