1,056 matches
-
Poate doar s-o găsi cineva că să știe... Fără ea, la palat, n-a mai fost bucurie. Și când toate păreau, resemnare a sorții Noaptea fu spintecată de răsunetul porții Spre palat se-ndreptau sub sclipirea de lună Un slujbaș zdrențăros cu prințesa de mână O găsise-într-un câmp plin cu iarbă și flori Când sclipește pe cer prima rază din zori Sub răcoarea de lună și arșița din soare A dormit zile-n sir... mirosise o floare. N-am să
ÎMPĂCAT, ÎN PĂCAT ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Impacat_in_pacat_marin_bunget_1331572243.html [Corola-blog/BlogPost/354500_a_355829]
-
Sub răcoarea de lună și arșița din soare A dormit zile-n sir... mirosise o floare. N-am să spun bucuria ce prinsese palatul Din zgârcit cum era s-a schimbat împăratul Și întreaga suflare-a redus la tăcere Când slujbașului slut i-a promis o avere Mâine-n zori, zise-acesta, unde-începe ogorul, Tot pământul pe care ai să-l calci cu picorul, Străbătându-l întruna, fără nicio oprire, Fie-al tău pentru veci... eu ți-l dau moștenire. Ură-avea pe-
ÎMPĂCAT, ÎN PĂCAT ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Impacat_in_pacat_marin_bunget_1331572243.html [Corola-blog/BlogPost/354500_a_355829]
-
sleit de puteri n-avu timp să mai vadă Că și frunza din pom începuse să cadă, Nu simții cum răcoarea urma asfințitul, Doar prin trupu-i simțea cum se scurge sfârșitul. Acum știu c-am greșit, zise-n sine-și slujbașul, Lăcomia mi-a fost și sfârșitul și nașul, Alergând peste văi, peste munți și poteci, Iar acum mi-e de-ajuns doar un loc pentru veci. Referință Bibliografică: Împăcat, în păcat ... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 437
ÎMPĂCAT, ÎN PĂCAT ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Impacat_in_pacat_marin_bunget_1331572243.html [Corola-blog/BlogPost/354500_a_355829]
-
veșmântului cu bastonul din viță-de-vie pe care acesta și-l scosese de la șold și imediat îi văzu semnul de pe braț. -Ba ești și vei rămâne sclav. Te-am recunoscut de îndată cum te-am văzut. Unde alergi așa de grăbit, slujbaș supus al marelui arhiereu? -Duc la îndeplinire porunca măritului arhiereu Caiafa! răspunse lapidar Baraba. -Nu mai spune! Și ce ordine mai dă Caiafa după ce Hristosul iudeilor a înviat? -Ordinele măritului sunt limpezi decurionule! Trebuie găsit trupul care a fost furat
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1432308823.html [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
în Oltenia. Ceilalți constituiau țesătura administrativă și socială pe care se baza Constantin Brâncoveanu în Oltenia, pentru ca viața oamenilor și interesele domniei să se desfășoară normal. Acești boieri mari, mijlocii și mici, în frunte cu marele ban al Craiovei și slujbașii săi, asigurau paza granițelor ( cu supravegherea drumurilor și potecilor de graniță), ordinea internă și activitatea slujitoresc-militară în cele cinci județe ale Olteniei, strângerea birurilor, contribuțiilor și asigurarea transporturilor, livrărilor de materiale, produse și animale cerute de domnie, siguranța târgurilor, ocnelor
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
II de la sfîrșitul lucrării. Paradoxal, în timpul lungii și autoritoarei domnii Constantin Brâncoveanu, boierimea din Oltenia, cu toate treptele, rengurile, slujbele și dregătoriile și toate celelalte ale ei, precum și cei ce-și pregăteau intrarea în rândurile ei(boieri de neam, mazili, slujbași), toți aceștia au conștientizat noua realitate economică-socială de tip funciar- financiar- capitalist în care poziția lor în societate și elita privilegiată a provinciei și a Țării nu mai depindea exclusiv de relația cu Domnitorul de la București, ci de baza și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
dregători mici sau ocupanți de slujbe ostășești echivalente micilor ranguri boierești. Se adaugă un număr de elemente grecești și sud-dunărene întreprinzătoare care reușeau să acceadă la dregătorii și ranguri și în Oltenia( anexele I-II). Tuturor acestora li se adaugă slujbașii și dregători domnești originari din Muntenia, trimiși în Oltenia pentru perioade mai lungi și care se împământeneau aici prin căsătorii cu fiice de boieri, dobândire de moșii ș.a.(anexele I-II). Dar cea mai importantă preocupare, ambiție și tentație pentru
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
privilegiu la care acum un secol nici nu putea visa: să hălăduiască în voie prin toate grădinile și palatele puternicilor împărați chinezi, cei care impuneau teamă și respect în jumătatea de răsărit a continentului asiatic. În acest palat, chiar și slujbașii cei mai de seamă ai împărăției purtau anevoie capetele pe umeri. Dar și azi, numai după doua ore de umblat prin Palat, vizitatorul iese cu capul greu, adânca istorie încă apasă greu asupra conștiinței oricărui om, amintirile încă sunt vii
NUMIT ŞI PALATUL INTERZIS de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1415604349.html [Corola-blog/BlogPost/376843_a_378172]
-
complex imperial are și acum construcții anexe, în care trebuia să fi locuit, în vechime, ostașii împăratului, cei care-l păzeau cu sabia și sulița. Azi nu mai poți intui măcar ordinea și supunerea seculară care domnea în rândul acestor slujbași ai împăratului. Când un biet supus al împărăției reușea să treacă de aceste ziduri de soldați păzitori, intra într-o curte feerică, uriașă ca întindere, pietruită cu măiestrie, în marmură, pe hectare întregi. La marginea acestei curți se vedeau grajduri
NUMIT ŞI PALATUL INTERZIS de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1415604349.html [Corola-blog/BlogPost/376843_a_378172]
-
din bucate, Sfânta bucurie nu mi se destrame Până nu le termin „de citit” pe toate... Nu știu ce voi scrie, tu mă-ndemni mereu, Pururea-s deschise brațele spre viață, Voia ta să fie și-a lui Dumnezeu, Eu sunt doar slujbașul până dimineață, Eu sunt slujitorul până spre amurg Între cele patru puncte cardinale, Nu știu ce voi scrie cât o să mai curg Până mă voi duce împăcat pe vale... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Nu știu ce voi scrie... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN
NU ȘTIU CE VOI SCRIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1471933787.html [Corola-blog/BlogPost/370969_a_372298]
-
a cititorului, cum ar fi, de pildă, explicarea etimologiei numelui „Alexandru”, relevarea istoricului bisericii în care a fost botezat poetul, descrierea unor obiecte de artă populară folosite de acesta (de pildă „prosopul țesut din cânepă topită cu motive oltenești”), activitățile slujbașilor de pe moșiile familiei Macedonski, arborele genealogic al familiei, biserica Obedeanu din Craiova (unde poetul a urmat clasele primare), foarte scurte biografii și bibliografii ale lui La Fontaine și Edgar Quinet, teoria chibritului (la propriu!), istoricul celebrei reviste Familia, istoria Poștei
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1493623697.html [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
larga deschidere a timpului Eminescu este o efigie a spiritualității românești în milenara ei devenire. Harul eminescian a avut de străbătut un drum anevoios, până la tragic, între anii acumulărilor și formației filozofice și științifice, apoi chinuiții și amenințații ani de slujbaș, în sfârșit, neînduplecații ani care i-au măcinat existența fizică, în ultima parte a vieții, prăbușindu-l definitiv. Pe timpul vieții lui s-a vorbit că ar fi luat un sifilis de la Veronica, care și ea la rândul ei l-ar
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1420451141.html [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
cu caracter ceva mai general, inițiative ca la curtea domnească sau pe lângă instituțiile monahale să existe oameni care să știe să scrie și să citească documente, să întocmeacă scrisorile diplomatice, să conceapă diferite hrisoave, să alcătuiască corespondența comercială, să pregătească slujbași pentru punctele vamale ale țării, pentru diferitele dregătorii, etc. Biserica avea de asemenea nevoie de elemente bine pregătite spre a ține piept, a contracara campaniile propagandei catolice, care începuse să se infiltreze și la noi, mai ales prin călugării franciscani
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
mare ierarh, să întemeieze lăcașuri de răspândire a învățăturii creștin ortodoxe, să se preocupe de răspândirea personalului ecleziastic necesar a conduce bisericile. Toate acestea cereau ca pe lângă curtea domnească și cea mitropolitană să existe oameni care să instruiască pe diferiții slujbași și clerici, să-i învețe în primul rând să scrie și să citescă. Situat în apropierea Curții domnești de la Câmpulung, el însuși fiind o vreme, sub Vlad Tepeș, chiar reședință domnească, Rucărul a cunoscut de timpuriu aceste frământări, a fost
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
XV-lea. Între cele 527 documente istorice slavo-române, editate de Gr.Toccilescu, sunt câteva care ne interesează și din punct de vedere al învățăturuii de carte. Din primele decenii ale secolului al XV-lea avem dovezi că în Rucăr existau slujbași ai domniei care aveau sarcina să păzească vama din sat, așezată o vreme chiar în imediata apropiere a fostei Prmării și pe locul căminului lui Niță al Cosmii. De asemenea erau păzite diferitele ieșiri din sat (pe Râușor, spe Piscul
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
ele, falsifică cruda realitate despre condiția românilor. Cele câteva firave voci care sunt monitorizate și ale căror calești sunt unse cu praf de tobă și leișori din bugetul statului român, sunt niște parveniți, niște șmecherași pe care i-ați făcut slujbași ai României, nu ,,ambasadori” și care vă înșală manifestând, chipurile, preocupări pentru soarta românilor. Toate acestea, contracost! Nu înțeleg ce convenție poate exista între entitățile antiromânești din spațiile menționate mai sus și ,,aleșii poporului” din România. Fondurile bănești, în loc să ajungă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/a-fi-sau-a-nu-fi-roman/ [Corola-blog/BlogPost/94348_a_95640]
-
chibzuința și iscusința Măritului nostru Domn. - Cinstiți secretari, se auzi vocea unui al treilea bărbat, care până atunci stătuse retras spre una dintre ferestrele salonului, privind indiferent când curtea cu ronduri mari, pline cu flori multicolore, când spre cei doi slujbași slugarnici, care gândeau și vorbeau în numele celui ce trebuia de fapt să hotărască. Timbrul vocii, prezența și felul intonației cuvintelor îl mișcară pe ispravnic, ridicându-și privirea spre cel care vorbea: eu nu fac alceva decât să scriu istoria acestei
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
de la ruși, că de la ruși vin toate relelepreoții binecuvântau că sunt trimișii lui Dumnezeucă nu-i așa, numai Domnul știe ce-i trebuie unui popor neascultătorcare nu respectă legile lui Moisedegeaba merge la biserică, dacă abia așteaptă să se termine slujbași să intre în cârciumăca să răsune apoi ulițele satului de dumnezeii mamei lor de boieriși peste câteva zile să nu se mai poată urni din pat de oasele rupte de jandarmiși au venit feseniștiila fel, nimeni nu știa de unde, deși
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
întâmplă în viața noastră de zi cu zi. Dar să revin la discuția începută. Partidele își numesc la vârf o conducere politică, însă la bază, cei ce pun în practică dispozițiile sosite cu scop de reformare, sunt tot acei vechi slujbași cu mentalitățile și legăturile lor. Aleg manualele după cum dă editura mai mult celor care le aprobă. Hm, auzi dumneata, domnule Condurache, manuale alternative! Parca istoria ar fi alternativă: dacă nu-i albă, atunci poate fi și neagră. Eu nu prea
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_cap_ii_stan_virgil_1367506685.html [Corola-blog/BlogPost/354739_a_356068]
-
pățania Mariței lui Gogonete, Elena Valdescu îi zise soțului: - Dragul meu, e cazul să-i spunem preotului că vrăjitoarea ne-a călcat curtea și ne-a făcut farmece. Zis și făcut! Odată cu căderea amurgului cei doi tineri bătură la poarta slujbașului lui Dumnezeu unde îi întâmpină preoteasa: - Poftiți dragii mei în camera de oaspeți. Tocmai am terminat cu treburile gospodărești și vroiam să cinăm. - Nu vrem să vă deranjăm de la masă, se fâstâci tânărul. - Nu vă faceți griji! Suntem doar noi
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
schițele sale umoristice, altele în «zicerile” sale»”. (Zoltan Terner - regizor de film și de televiziune, poet, eseist, critic literar și prozator stabilit în Israel) *** „Dorel Schor, de un sfert de secol doctor în orașul israelian Natanyah, se consideră în continuare slujbaș al literelor române (a debutat la „Junimea” acum 35 de ani) ... Nu se încadrează foarte exact nici în categoria maximelor, nici a aforismelor, nici „stricto senso” în aceea a cugetărilor. Au câte ceva din fiecare. Și dacă tot suntem la acest
LANSARE DE CARTE LA EDITURA NIRAM ART DIN MADRID – DOREL SCHOR „COSTUMUL LUI ADAM – ASCUNS DUPĂ CUVINTE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_lansare_de_carte_la_editur_george_roca_1358492565.html [Corola-blog/BlogPost/348866_a_350195]
-
de cacadâr și de turț, pruni piperniciți și peri pădureți cu fructe mărunte și strepezitoare. În celălalt capăt al orașului, în mahalaua Cutului, gunoaiele se aruncau în râpa pârâului Cacaina. Un octogenar sucevean îmi povestea că, în anii copilăriei sale, slujbașii de la salubrizare își hurducau tomberoanele pe valea pârâului, după ce făceau curățenie pe străzile târgului, ducând gunoiul „la gârlă”. De fapt, acolo a fost primul loc pe care l-a stabilit, încă de la începutul secolului trecut, Primăria pentru acest lucru. „Ștreca
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prin_mahalalele_sucevei_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
timpul însă băbuța deveni din ce în ce mai ciudată. Slujitorii aduseră la cunoștință stăpânului că bătrâna fusese văzută noaptea cum se cațără pe ziduri și gesticulează la cineva nevăzut. Într-o bună zi, prințul Ștefan o chemă la dânsul: - Bătrânico, mi-au spus slujbașii că n-ai somn și umbli noaptea! - Boierule, mă dor mădularele și le mai dezmorțesc din când în când prin ogradă! - Bine, bine, dar pe ziduri ce cauți? Cum reușești să urci acolo unde și cei mai vânjoși flăcăi se
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1423317262.html [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
logică: - Muiere goală... Diavoli!... Împielițați dansând... Iaz... Diavoli... Bătrână... Cei doi soți căzură pe gânduri. Le fusese milă de o cotoroanță care umbla cu necuratul. Se temeau ca nu cumva făcăturile și vrăjile sale să nu aducă năpastă familiei și slujbașilor. Așteptară până se făcu seară și, după ce baba o zbughi călare spre codru, stăpânii pătrunseră în încăperea acesteia. Ce descoperiră acolo îi îngrozi: oase de pește, gheare de păsări, un craniu de om, fel de fel de ierburi și un
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1423317262.html [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
cizelez. Iar dacă lumea asta nu-ți priește, poate te vei integra într-a mea. E posibil ca existența ta să fie undeva la hotarul dintre cele două lumi. În speranța că te vei acomoda și te vei împrieteni cu slujbașii de la castel, vei vedea adevărata față a existenței umane și rolul său în societate. Doresc ca neamul meu să dăinuie pe aceste meleaguri atâta timp cât planeta se va roti în jurul soarelui! - rosti cu convingere Contele. Vlad vru să-i dea o
XXVI. MAGIA NEAGRĂ (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1429680918.html [Corola-blog/BlogPost/353974_a_355303]