38 matches
-
FĂRÂME DIN PULBERI DE STELE ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1724 din 20 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Fărâme din pulberi de stele Se-amestecă-n iazuri și cerbii Beau timpul, iar verdele ierbii Se trece în colb și smicele. Pierdută, sau neantului dată Iubirea, prelinsă-n clepsidră De piatră, cunună la hidră, Ajunge pe fruntea-i ridată. E secetă, moarte, pe maluri, Arinii se-adapă din cruste, Pe plajele mute și-nguste Nisipul cerșește azi valuri. Pârâu părăsit de
FĂRÂME DIN PULBERI DE STELE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1442734287.html [Corola-blog/BlogPost/366180_a_367509]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DESCÂNTEC Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 784 din 22 februarie 2013 Toate Articolele Autorului descântec Trei smicele, rămurele, trei flori surori, cu nume de zori cu ochi lucitori, cu zâmbet de soare, cu dulce licoare luată din vânt, din miez de cuvânt, veniți peste munți, treceți pe frunți prin inimi cu dor de vis călător... Și-n
DESCÂNTEC de LEONID IACOB în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Descantec_leonid_iacob_1361521943.html [Corola-blog/BlogPost/341303_a_342632]
-
călător... Și-n gând poposiți să mi-l învârtiți, să mi-l răsuciți, ca trup de visare, petală de floare și raza de lună în inimi să pună iubire și șoapte și cântec de noapte... Voi trei rămurele, trei fire smicele, suflet purtați, suflet cântați, ca dorul de dor să vină ușor, în piept de bărbați în ochi de femeie cu trup azalee.. De la ei să nu plece din inimi nu sece niciunde, nicicând aici pe pământ. Trei flori, trei smicele
DESCÂNTEC de LEONID IACOB în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Descantec_leonid_iacob_1361521943.html [Corola-blog/BlogPost/341303_a_342632]
-
smicele, suflet purtați, suflet cântați, ca dorul de dor să vină ușor, în piept de bărbați în ochi de femeie cu trup azalee.. De la ei să nu plece din inimi nu sece niciunde, nicicând aici pe pământ. Trei flori, trei smicele, voi, dragele mele, cu trup de viori cu ochii de zori prin lume porniți, doru-mi găsiți și mi-l alinați și mi-l alintați cu strune de-argint mereu să îl simt din suflet cu-alint Leonid IACOB Referință Bibliografică
DESCÂNTEC de LEONID IACOB în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Descantec_leonid_iacob_1361521943.html [Corola-blog/BlogPost/341303_a_342632]
-
rugăciune specială și apoi împărțite credincioșilor, pe care le țin în mână în timpul slujbei și apoi le iau cu ei acasă, de binecuvântarea praznicului si le păstrează, folosindu-le pentru nevoile duhovnicești ale familiei și gospodăriei lor (Simeon Florea Marian) Smicelele, ramurile de salcie aduse în Duminica Floriilor, sunt în stare de vegetație înaintată, cu acei "mâțișori" care sunt, din punct de vedere botanic, florile lor deci salcia este înflorită, semn sigur al venirii primăverii, când întreaga fire amorțită în timpul iernii
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CINE SUNT EU? Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1739 din 05 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Eu sunt ce pot nu sunt ce-aș vrea nu sunt un brad sunt o smicea ... Nu sunt un munte plin de piscuri sunt doar un om pe drum de riscuri *** de n-aș fi eu, cine-ar purta prin lume greu povara mea? de ce în mine pus-au toate doar reci lumine de păcate? nu
CINE SUNT EU? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1444025404.html [Corola-blog/BlogPost/347164_a_348493]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DESCÂNTEC Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 620 din 11 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului descântec Trei smicele, rămurele, trei flori surori, cu nume de zori, cu ochi lucitori, cu zâmbet de soare, cu dulce licoare luată din vânt, din miez de cuvânt, veniți peste munți, treceți pe frunți prin inimi cu dor de vis călător... Și-n
DESCÂNTEC de LEONID IACOB în ediţia nr. 620 din 11 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Descantec_leonid_iacob_1347392461.html [Corola-blog/BlogPost/343804_a_345133]
-
călător... Și-n gând poposiți să mi-l învârtiți, să mi-l răsuciți, ca trup de visare, petală de floare și raza de lună în inimi să pună iubire și șoapte și cântec de noapte... Voi trei rămurele, trei fire smicele, suflet purtați, suflet cântați, ca dorul de dor să vină ușor, în piept de bărbați în ochi de femeie cu trup azalee.. De la ei nu plece, din inimi nu sece niciunde, nicicând aici pe pământ ! Trei flori, trei smicele, voi
DESCÂNTEC de LEONID IACOB în ediţia nr. 620 din 11 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Descantec_leonid_iacob_1347392461.html [Corola-blog/BlogPost/343804_a_345133]
-
fire smicele, suflet purtați, suflet cântați, ca dorul de dor să vină ușor, în piept de bărbați în ochi de femeie cu trup azalee.. De la ei nu plece, din inimi nu sece niciunde, nicicând aici pe pământ ! Trei flori, trei smicele, voi, dragele mele, cu trup de viori, cu ochii de zori prin lume porniți, doru-mi găsiți și mi-l alinați și mi-l alintați cu strune de-argint mereu să îl simt din suflet cu-alint Leonid IACOB Referință Bibliografică
DESCÂNTEC de LEONID IACOB în ediţia nr. 620 din 11 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Descantec_leonid_iacob_1347392461.html [Corola-blog/BlogPost/343804_a_345133]
-
sunt doar eu ... Eu sunt doar eu același eu cum Dumnezeu m-a vrut mereu, același eu pe drumul meu și Dumnezeu. *** eu sunt ce pot eu sunt ce pot nu sunt ce-aș vrea nu sunt un brad sunt o smicea nu sunt un munte plin de piscuri sunt doar un om pe drum de riscuri *** noroc amar orb amar mă pui pe jar strâmb noroc mă pui pe foc amar orb târâi prin colb noroc strâmb cu rost tălâmb alb
EU ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1426231648.html [Corola-blog/BlogPost/348693_a_350022]
-
în apropiere erau atrași de cântecul lor fermecător, făcându-i să se lovească cu navele de stânci și să se înece. Fărâme din pulberi de stele Se-amestecă-n iazuri și cerbii Beau timpul, iar verdele ierbii Se trece în colb și smicele. Pierdută, sau neantului dată Iubirea, prelinsă-n clepsidră De piatră, cunună la hidră Ajunge pe fruntea-i ridată. E secetă, moarte pe maluri, Arinii se-adapă din cruste, Pe plajele mute și-nguste Nisipul cerșește azi valuri. Pârâu părăsit de
NAIADELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1416551830.html [Corola-blog/BlogPost/384605_a_385934]
-
care să gust. în mitosul sofic acel pomișor cu frunze rotunde și mărunte Este adorat ca plantă funerară a crezurilor ce ne-au ținut cu fața spre munte. M-am aplecat fără vorbă, nici cu vreun semn Am rupt o smicea din poala ei și-am trezit pe geniul Sacrului Lemn. Ca-n poveste a vuit Dumbrava, paznicii au mormăit mânioși Spunându-ne la cei zece Zei Salii - Zalmosis, strămoși; Constată mai marele lor magistrat eponim: s-au întâlnit, Ajunseră, o să
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
rugăciune specială și apoi împărțite credincioșilor, pe care le țin în mână în timpul slujbei și apoi le iau cu ei acasă, de binecuvântarea praznicului si le păstrează, folosindu-le pentru nevoile duhovnicești ale familiei și gospodăriei lor (Simeon Florea Marian) Smicelele, ramurile de salcie aduse în Duminica Floriilor, sunt în stare de vegetație înaintată, cu acei "mâțișori" care sunt, din punct de vedere botanic, florile lor deci salcia este înflorită, semn sigur al venirii primăverii, când întreaga fire amorțită în timpul iernii
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR by http://confluente.ro/Cateva_invataturi_despre_praznicul_stelian_gombos_1332505836.html [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
rugăciune specială și apoi împărțite credincioșilor, pe care le țin în mână în timpul slujbei și apoi le iau cu ei acasă, de binecuvântarea praznicului si le păstrează, folosindu-le pentru nevoile duhovnicești ale familiei și gospodăriei lor (Simeon Florea Marian) Smicelele, ramurile de salcie aduse în Duminica Floriilor, sunt în stare de vegetație înaintată, cu acei "mâțișori" care sunt, din punct de vedere botanic, florile lor deci salcia este înflorită, semn sigur al venirii primăverii, când întreaga fire amorțită în timpul iernii
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461309331.html [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
prin nașteri Și ați întors-o-ndeajuns. Azi cei din obște vă sunt mașteri Părinți, pe căi de nepătruns. În loc să vă închidă-n suflet, V-au pus pe porți lacăte grele. Săraci de-ai spiritului umblet, Ei schimbă brazii în smicele. Vă sună clopotul a moarte Căci v-au pierdut de două ori. Case-cavou un râu desparte Pe două ulițe surori. *** Rășinarii după Goga Pășteau deasupra casei tale Turme de nori și-n urma lor, Luceafărul doinea agale Rășinărenilor, de dor
RĂŞINARII DUPĂ CIORAN ŞI GOGA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1415262247.html [Corola-blog/BlogPost/384280_a_385609]
-
achimesciene, liricul Eu / Erou, surprinzător, știe și a doini „microcosmic-desăvârșit“, acompaniat cu foc de fluierele de soc / os ale Daciei (nu dintre „gasteropodele din Râpa Uvedenrode“): «jos în vale sub vâlcele / cuante reci / din rouă curg / (s-au desprins de pe smicele) / bem din ele / eu și-un murg // [...] / verde crud / verde sălbatic / drumul soarelui prin crâng / s-a zburlit coama pe murgu / fornăie pe nas prelung // ochi căprui și coamă deasă / brav îi murgul / nu mă plâng / eu nu-l las
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1401921972.html [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
prin nașteri Și ați întors-o-ndeajuns. Azi cei din obște vă sunt mașteri Părinți pe căi de nepătruns. În loc să vă închidă-n suflet, V-au pus pe porți lacăte grele. Săraci de-ai spiritului umblet, Ei schimbă brazii în smicele. Vă sună clopotul a moarte Căci v-au pierdut de două ori. Case-cavou un râu desparte Pe două ulițe surori. *** Referință Bibliografică: Rășinari / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1692, Anul V, 19 august 2015. Drepturi de
RĂŞINARI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1439966732.html [Corola-blog/BlogPost/373536_a_374865]
-
de cele bune ale tale și să te salveze”. De care „bune” să-și aducă aminte Dumnezeu, dacă tu n-ai depozitat nimic în cămară? Un pustnic, însoțit de ucenicul său, venind în cetate, și-a vândut rucodelia, împletituri din smicele de finic. Cu banii care erau la el, Bătrânul urma să cumpere șapte posmagi, hrana pentru o săptămână. La colț de stradă îi întâmpină un cerșetor, cerând milostenie. Bătrânul i-a întins un ban (prețul unui posmag). Ucenicul se gândea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
trei zile înainte de a muri, mama l-a trimis pe tata să cheme preotul, să se spovedească și să se împărtășească. Apoi l-a rugat pe tata să nu plece în sat. Căci tata avea obiceiul ca primăvara să ia smicele de cireș, de prun, de trandafir și intra prin curțile oamenilor, indiferent dacă erau sau nu acasă și se uita să găsească vreun pomișor pe care să-l altoiască. Aproape că nu există ogradă de gospodar în Ciorani și în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Nedelcu (2002: 112−113). 27 Pentru analiza detaliată a tiparului și a poziției lui slabe în sistem, vezi Pană Dindelegan (2007a). 28 Inventarul bogat, aparținând fondului mai vechi al limbi, include: (a) cuvinte moștenite (bucea, curea, cățea, mărgea, măsea, rândunea, smicea, stea, turturea, ulcea, vâlcea, vergea, vițea); (b) creații românești sufixate (formații ca: albăstrea, cărticea, gălbenea, găurea, lingurea, măzărea, mielușea, minciunea, pielicea, pietricea, scândurea, uscățea, zorea etc.; (c) numeroase împrumuturi turcești și neogrecești (amandea, basma, beizadea, belea, bidinea, cafenea, catifea, cazma
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
dintre două fete cu înfățișarea identică. Îl ajută crăiasa albinelor, care zboară pe obrazul adevăratei fete a împăratului. Acesta nu se mai împotrivește, i-o dă cu dragă inimă. Fata împăratului Roș nu pleacă până când nu ia cu ea trei smicele de măr dulce, apă vie și apă moartă aduse de calul lui Harap-Alb și de turturica ei de unde se bat munții în capete. În drumul de întoarcere Gerilă, Flămânzilă, Ochilă, Setilă și Păsări-Lăți-Lungilă, socotindu și misiunea încheiată își iau rămas-bun
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Calul îl ia pe Spân în dinți, îl ridică în înaltul cerului și-i dă drumul de acolo, de se face Spânul până jos praf și pulbere. Fata împăratului Roș îi pune capul la loc, îl înconjoară cu cele trei smicele de măr dulce, toarnă apă moartă să steie sângele și să se prindă pielea, apoi îl sropește cu apă vie. Se trezește ca din somn, recunoaște ajutorul fetei de împărat, primește binecuvântarea unchiului său și împărăția totodată. Întâlnim în acest
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
germ. Teil „parte, porțiune, bucată“, alb. talë „parte, tain, porție, limită“. Prin dispariția lichidei l au rezultat forme ca rom. a tăia și tain, vgr. daio „a împărți, a distribui“ față de sl. delitĭ „a împărți“, lat. talea „butaș“, vgr. thalos „smicea“. Cuvântul deal este compus, consoanele d și l trimit la componentele lui. Pentru lichida l/r a se vedea rom. a lua și a rumpe, sl. lov „vânătoare, pradă“ și vgr. reo „a tăbărî (furios)“, fr. labour „aratul, brăzdatul, tăierea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lumea de dincolo, promisiunea fericirii veșnice; este o tandrețe naivă, sinceră, prezentă și fără rețineri. Acești țărani au delicateți neașteptate; o inimă de poet vibrează sub mantia de piele, iar dezamăgirile lor au o expresie frumoasă și emoționantă: "Frunzuliță trei smicele, Vai de păcatele mele, Aseară, pe la o vreme, Visai niște visuri grele. Pe deasupra casei mele Trecea stol de rândunele. Nu e stol de rândunele, Ci sunt ahturile mele Și dragostele tinerele, Care mă iubeam cu ele Din tinerețile mele." Întâlnim
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Doamnă Brună Orbecăiesc ușor prin iarba nouă. Pe urmă nu mai știu ce îi cășună, Că fața ei e jilavă de rouă, Cum umblă/ cu picioarele-amândouă Desculțe/ printre foi de mătrăgună. în jurul nostru licărește maiul, Din mădălin ne rupem o smicea, Dar ochii ei lucesc ca jărăgaiul Și, semn că s-a făcut nespus de rea, îmi spune-amenințînd cu evantaiul Că o să merg în rai dar fără ea. 4 Tu-mi spui că-mi zice lumea fluturaș, Zburătăcind mereu din floare
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]