198 matches
-
mă întorc de la Bordeaux la Paris cu T.G.V.-ul, trenul de mare viteză. Incomodat de un tânăr american care șade pe un fotoliu alăturat și doarme pe el de oboseală, prăbușindu-se din când în când peste mine la vreo smucitură mai mare a vagonului, mă hotărăsc să mă mut pe un fotoliu liber ceva mai departe, să scap de individ... În scurtele sale treziri somnoroase, printre mormăieli cu greu deslușite, intru în vorbă cu el. Așa aflu că vine de la
Reflexe pariziene VI by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14800_a_16125]
-
salveze tot ceea ce mai era de salvat. Elvira Platon Rîmbu și Doru Fârte au imaginat un cuplu regal istericoid, caraghios, animat de sarcasm și ură. Șerban Borda (Principele Filip) și-a dat silința de a evidenția excentricitățile și contrastele studiate, smuciturile din care îi e făcut personajul. Mariana Neagu și Ileana Iurciuc (în rolurile Mătușilor și ale Doamnelor) au apariții intens colorate, de păpuși mecanice, parcă de esență ghelderodiană. În interpretarea lui Petre Ghimbășan, Inocențiu, pretinsul logodnic al Ivonei, dobândește o
Premiere orădene by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15136_a_16461]
-
va distruge ce-i al meu, acel ceva dădăcit și îngrijit de toată viața mea, care-i mai mult decît eul. Ne-a oprit un milițian. În întuneric, am simțit că m-a înșfăcat cineva de umăr și, dintr-o smucitură, m-a răsucit cu fața. Imediat am încetat să mă clatin, mi-am îndreptat trupul, nedorind să mă pomenesc la miliție. Nu mai eram beat tare și mă clătinam doar așa, din flască obișnuință nocturnă (și în parte pentru Ciubik
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
mă va apăsa mai ușor. Dar soțul meu se întorsese spre mine și începuse să-mi caute trupul sub plapumă. M-am retras ușor, el a insistat, m-am retras din nou împotrivindu-mă revărsării lui de tandrețe. Cu o smucitură se retrase și el, rigid - aprinse lumina, luă Biblia franceză dăruită de tatăl lui și o răsfoi distrat. Eu am oftat și atunci el s-a întors cu fața la mine spunând răspicat: - Cred că nu mă mai iubești! Am luat telegrama
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
era timp și nimeni și nimic nu-l mai stânjenea. Și nici nu avea dorințe pe care să nu și le poată îndeplini. Timpul nu mai exista, dar el totuși trăia. Fără timp, fără pedeapsa capitală. Pe urmă, simți niște smucituri teribile și o lumină orbitoare și fără contururi îl izbi în față. O senzație de frig îl lovi din toate părțile. Urlă și avu impresia că vuietul încorporează și țipătul său. Când fu spălat și înfășat, simți cum toată liniștea
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
comentează prietenul. O, dar tocmai ne aflam în seara de 21 august, când Robert Turcescu l-a avut ca invitat la emisiunea sa de "100%" pe domnul Prim-ministru Călin...! Popescu-Tăriceanu ? Nu! Mai degrabă o valsare sprintenă, doar cu ceva smucituri de rock, printre întrebările moderatorului. Nevasta lui Haralampy, Claustrina, chiar a zis la un moment dat atrâgându-și oprobiul publicului din sufrageria noastră: -Nu-știu de ce, da' domnu' Prim-ministru îmi amintește de "Călin - file de poveste"... -Și mie, s-a solidarizat
Mari nostalgii de toamnă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10321_a_11646]
-
umplut într-o vreme centrele de colectare a fierului vechi de tot soiul de bombe și proiectile găsite pe coclauri. Oameni și utilaje la marginea cimitirului catolic care mărginește balta. Acolo-i „teatrul de operațiuni“. „Începeți să trageți. Lin, fără smucituri“, cere Mărgineanu. Un vehicul cu cupă frontală trage, cu niște cabluri, bomba aflată sub 70 cm de apă, la vreo 80 de metri de mal, ancorată în prealabil de Cozmei și câțiva colegi. După ce a fost aruncată din avion, bomba
Agenda2004-34-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282777_a_284106]
-
subite. Într-un interviu a spus: "Nu o să termin niciodată cartea, pentru că simt că o să mi se termine viața împreună cu ea". Romanul începe cu aceste cuvinte: "Încuie ușa. Traversează holul. Pătrunde în liftul fără lumină. Bîjbîie după butonul parterului. O smucitură brutală. Coborîrea în întuneric induce spaima. Acesta este un roman de profunzime. Cel puțin partea aceasta, destul de voluminoasă, este scrisă sub o mare presiune, este scrisă sub ape. Desigur, cînd veți citi, dumneavoastră veți fi în aer, la suprafață adică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
aici nimic așa spectaculos, doar că în față, pe locul mortului, era un bebe de vreun an jumate maximum. În brațe la maică-sa, pe care o durea undeva de felul în care era condusă mașina. Se bălăngănea copilul, în funcție de smucituri, de mi s-a ridicat părul în cap de nervi. Zadarnic. Ce puteam să fac? Să-mi fi notat numărul să sun la poliție? Cred că așa ar fi trebuit, dar pur și simplu nu mi-a venit ideea. Și
Oare ce ar fi trebuit să fac? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20068_a_21393]
-
povestea morții băiatului domnului cu roșiile. Îl “tamponase” o mașină chiar aproape de stația în care urma să ajungă tramvaiul. În timpul ăsta, se mai chinuia câte cineva să treacă, pășind pe poante, pe lângă Bobi, scaunul pe care stăteam dădea, la fiecare smucitură a tramvaiului, să se dezmembreze și să mă arunce peste papornițele cu roșii, iar un miros acru de ceapă, usturoi, alcool și transpirație mă înconjura din toate părțile. De ce nu m-am ridicat să merg mai în spate, în căutarea
Doamna cu Bobi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21087_a_22412]
-
și de-a berbeleacul.pe altceva. Dar, din a lui cădere a auzit un țipăt, S-a întors și locul acela a tot pipăit, Când să-și dea seama ce-i, o lovitură Primi în cap ca de ciocan o smucitură! 'De nesimțit, după ce în cap tu m-ai lovit, M-ai vi măi la pipăit de te faci și istovit, De parcă n-ai înțelege că aș fi o ființă, Om sunt și eu ca tine o fată finuță!" Glăsui un
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384130_a_385459]
-
cu direcția mai sus menționată. Hățurile celor 170 de căluți ciocolatii și nărăvași sunt la mine. Soțul meu ocupă locul copilotului, de unde face rapid cunoștință cu ceea ce înseamnă o pedală de frână ultrasensibilă sub talpa unei doamne. După primele 10 smucituri, învăț să o calc ca o zână, după încă vreo cinci, talpa-mi devine de-a dreptul aripă de fluture. Nu mai trece mult și comunic deja prin telepatie cu pedala, așa că smucelile iau sfârșit. Începe haosul. E sâmbătă și
Cum am cărat murături cu Mini Myfair by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18207_a_19532]
-
a spus rar și apăsat că, dacă mai fac o singură mișcare, mă taie. Mi-am desfăcut mâinile larg, am apucat câte-un un smoc de iarbă, l-am strâns tare în palme și m-am abandonat lui. Dintr-o smucitură, mi-a dat jos pantalonii scurți cu tot cu chiloți, apoi s-a ridicat in picioare, atât cât să se dezbrace. Cheile de la mașină i-au căzut din buzunarul pantalonilor. S-a aplecat să le culeagă din iarbă. În clipa aceea aș
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Dintr-un salt, cei doi, mamă și fiu, fură alături. Lacrimi grele, de fericire, de astă dată, le înecară gîtlejurile. În sfîrșit, împreună! Puiul de om scînci ușor. Încercînd să-și ascundă emoția, Arus se îndreptă înspre el. Dintr-o smucitură, lupoaica se întoarse la căpătîiul copilului, de unde îi aruncă șefului haitei priviri amenințătoare. Era descumpănită. Întoarse iarăși capul spre Lupino, îmbrățișîndu-l cu privirea ei caldă, care i se înăsprise pentru o clipă: aștepta lămuriri. Venise timpul ca Arus să vorbească
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
În multe privințe sindromului Tourette, pe care neurologul american Oliver Sacks l-a descris astfel În The Man Who Mistook His Wife for a Hat: „un exces de energie nervoasă și o mare bogăție de mișcări și comportamente bizare - ticuri, smucituri, afectări, strîmbături, zgomote, Înjurături, imitații involuntare și tot felul de gesturi forțate...“ Mai mult, În cazul anumitor indivizi, tulburările de percepție au evoluat spre faze delirante, Încît, pentru a-i readuce În simțiri, forțele de ordine s-au văzut nevoite
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
prin preajma ghetoului și Antoniu Îl menajează, și nu-i impune norme ,,de lucru,,, dimpotrivă Îl cruță pe cât poate cerșind și pentru el. Se gândește la pensionarul palid, la scuipatul lui și la cupele buldozerelor ce amenință să radă ghetoul cu smuciturile lor cumplite. Trece de Bulevardul Eroilor, aproape pustiu astăzi și simte cum foamea cumplită Îi arde stomacul. Vâră mâna În sacoșa neagră de cârpă de care nu se desparte niciodată când cerșește și ciupește coaja lucioasă a unei felii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ușa și așteptă ca sunetul pașilor lor să treacă. Aveau destul de mult de mers până la capătul culoarului, așa că acum, dacă se grăbea, ar avea destul timp. Se strecură afară. Înainte să fi putut Închide ușa, trenul se porni cu o smucitură și ușa se trânti, dar nici Coral Musker, nici doctorul Czinner nu priviră În urmă. Alergă dizgrațios, lovindu-se când de un perete al culoarului, când de celălalt, În mișcarea trenului, zdrelindu-și chiar o Încheietură a mâinii și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cap: — E prea frumos ca să fie adevărat. Dar expresia ei de neîncredere se pierdu În șuierul aburului și scrâșnetul roților ce se puseră În mișcare. În timp ce cuplajele dintre vagoane se Întinseră și semnalul, având acum o lumină verde, trecu În smucituri lente prin fața lor, Josef Grünlich spunea „Sunt președintele Republicii“. Se trezi tocmai când un gentleman În frac se pregătea să-i Înmâneze o cheie aurie, ca să deschidă noul seif bancar al orașului. Se trezi complet conștient de locul unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Vreți să spuneți că sunteți un ucigaș? Josef Grünlich se gândi: Mi-ar plăcea să le-o spun. E ceva prea grozav ca să nu afle nimeni despre el. Iute de mână? Păi cum? „Ia uitați-vă acolo, Herr Kolber!“, o smucitură bruscă a sforii, ochit, două focuri, o zvârcolire și omul mort, totul În două secunde. Dar mai bine nu. Se Încurajă singur cu prudentul motto al celor de profesia lui, spiritul de pocherist menit să țină mândria În frâu: — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
sus, și mai departe de mirosuri, departe de zgomotul motorului diesel. Ne ridicăm către liniște și frig. Mona, care citește din agendă, se face tot mai mică. Țipetele și muzica rock - tot mai mici. În vârf ne oprim, cu o smucitură. Scaunul nostru se leagănă din ce în ce mai încet, până când se oprește de tot. La înălțimea asta, briza ciufulește, tapează și piaptănă în răspăr balonul de bucle roz al lui Helen. Neonul, unsoarea și noroiul - de la distanța asta, totul e fără cusur. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
auzea pentru prima dată toată tărășenia. — Suspectul? A, da, îmi cer scuze. Visam cu ochii deschiși. Mi se întâmplă uneori, așa, dintr-odată. Exact ca adineaori, chiar când sunt în mijlocul... Și se opri iar; trenul pornise din nou cu o smucitură, astfel că profesorul și cu mine eram absolut singuri, ca pe o insulă gălbuie de lumină electrică într-o mare agitată de întuneric. — Nu știu exact ce e, continuă el. Își proptise mâinile micuțe de o parte și de cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
noi dinspre asfințit silueta modernă a gării Reading. Profesorul își repetă întrebarea: — Crezi în oroare? Mi-am adunat puterile: — Te referi la ocultism? Fiare, demoni, spirite, spiritism, chestii de genul ăsta? — Nu, nu la astea. Trenul se oprise cu o smucitură. Oameni purtând haine de vânt din nailon și îmbrăcăminte de-a gata urcau și coborau. Dar nici măcar aerul de zi de muncă nu a reușit să afecteze atmosfera din ce în ce mai apăsătoare din compartiment. — A, nu, nu mă refer la orori din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
din fața noastră, cei patru ocupanți ai ei stând rigizi, cu spatele drept, porniți parcă spre o reuniune parohială. Vaughan îmi aruncă o privire peste umăr, cu fața dură și încinsă, ca pentru a se asigura de atenția mea. Cu o smucitură zgomotoasă, motocicleta se lansă de-a lungul pistei, cablurile ei zăngănind între șinele de metal. Manechinul care o conducea, așezat mult în spate, avea bărbia ridicată din pricina curentului puternic. Mâinile sale erau legate de ghidon ca ale unui pilot kamikaze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
douăzeci de metri în fața mea sclipeau stopuri de frână. Dinspre șirul de mașini din spate se auzeau claxoane. Când începu să pulseze lumina farurilor, am trecut în viteză și-am apăsat pedala de accelerație, punând mașina în mișcare cu o smucitură. Vaughan și fata căzură pe bancheta din spate. Interiorul mașinii era luminat numai de cadranele de bord, și de farurile și luminile din spate ale mașinilor ce aglomerau benzile din jurul nostru. Vaughan eliberase ambii sâni ai fetei și-i mângâia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
dată, mut Încă de groază, iar Iguana, cu mișcări precise, Îi legă mîinile cu lanțul, petrecîndu-i-l apoi, În așa fel Încît să formeze un fel de laț, pe după gît. Ascunse În tufișuri butoiașul, ibricul și pîlnia și, dintr-o singură smucitură bruscă, aproape că Îl azvîrli la pămînt pe omulețul speriat, despre care nu se putea spune cu siguranță dacă se simțea mai Înfricoșat de insolitul asaltului și al capturării decît de monstruoasa urîțenie a răpitorului său. - Haide! porunci acesta. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]