117 matches
-
mai multe personaje. El acordă importanță statutului social, vârstei și sexului personajului însuși sau personajelor cu care acesta intră în relație, situației de comunicare în care acestea se află, reușind să ofere un material amplu de studiu pentru lucrările de sociolingvistică și pragmatică, chiar dacă în timpul său acestea erau discipline de care nici măcar nu se auzise. În cele ce urmează ne-am propus să prezentăm câteva particularități diafazice ale vorbirii personajelor din următoarele opere literare caragialiene: nuvela „Două loturi”, comedia „O noapte
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
și Științe ale Comunicării 16. Dinamica limbilor și plurilingvism (nivel lexical/morfo-sintactic/discursiv) 17. Creativitate lingvistică în comunicarea cotidiană (limbaj media/al tinerilor/profesional/al periferiei) 18. Influența contactelor lingvistice în evoluția limbilor 19. Noi valențe ale vechilor concepte în sociolingvistică (bilingvism, limba maternă, limbi în contact, diglosie) 20. Povestea populară și cea cultă - teme și motive comune în spațiul francofon 21. Imaginarul feeric în basmul miraculos din spațiul francofon 22. Problematica dimensiunii culturale în literatura francofonă 23. Identitatea feminină în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254615_a_255944]
-
și Științe ale Comunicării 16. Dinamica limbilor și plurilingvism (nivel lexical/morfo-sintactic/discursiv) 17. Creativitate lingvistică în comunicarea cotidiană (limbaj media/al tinerilor/profesional/al periferiei) 18. Influența contactelor lingvistice în evoluția limbilor 19. Noi valențe ale vechilor concepte în sociolingvistică (bilingvism, limba maternă, limbi în contact, diglosie) 20. Povestea populară și cea cultă - teme și motive comune în spațiul francofon 21. Imaginarul feeric în basmul miraculos din spațiul francofon 22. Problematica dimensiunii culturale în literatura francofonă 23. Identitatea feminină în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254616_a_255945]
-
limbilor și plurilingvism (nivel lexical/morfo-sintactic/discursiv) - prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu 2. Creativitate lingvistică în comunicarea cotidiană (limbaj media/al tinerilor/profesional/al periferiei) 3. Influența contactelor lingvistice în evoluția limbilor 4. Noi valențe ale vechilor concepte în sociolingvistică (bilingvism, limba maternă, limbi în contact, diglosie) - prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu 5. Povestea populară și cea cultă - teme și motive comune în spațiul francofon 6. Imaginarul feeric în basmul miraculos din spațiul francofon 7. Problematica dimensiunii culturale în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244397_a_245726]
-
anul 2002), Radio Antena C (până în 2007), Radio Vocea Basarabiei, Radio România Actualități, Radio România Internațional, BBC; TV Moldova, Euro TV etc. Se impune ca autor de articole pe teme culturale (literatură, artă, învățământ, starea limbii române în R. Moldova, sociolingvistică, etnologie ș.a.), prin articole și emisiuni radiofonice de cultivarea limbii. Cultivă cu succes interviul, cronica literară, eseul, semnând numeroase materiale (inclusiv prefețe și postfețe) consacrate unor personalități marcante ale spiritualității naționale (M. Eminescu, N. Iorga, M. Sadoveanu, Mircea Vulcănescu, Marin
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
("hrvatski jezik") este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați. Din punctul de vedere al sociolingvisticii, este în același timp una din variantele limbii "abstand" comune sârbilor, croaților, bosniacilor și muntenegrenilor, denumită tradițional prin termenul „limba sârbocroată”, și o limbă "ausbau" cu propriul său standard. Croata este limba maternă a 5-6 milioane de vorbitori, fiind limbă
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
("crnogorski jezik", "црногорски језик ") este o limbă indo-europeană din ramură limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de muntenegreni. Din punctul de vedere al sociolingvisticii, este in acelasi timp una din variantele limbii "abstand" comune sârbilor, croaților, bosniacilor și muntenegrenilor, denumită tradițional prin termenul „limba sârbocroata”, si o limbă "ausbau" cu propriul său standard. Este limba oficială în Muntenegru. La recensământul populației din 2011, din
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
lingvistic propriu-zis. De exemplu Paul-Louis Thomas, profesor la Universitatea Paris-Sorbona (Paris IV), unde are oficial specialitățile numite „limba și literaturi bosniace, croate, muntenegrene și sârbe (BCMS)”, admitea în 2001 noțiunea de limbă muntenegreană, precizând că aceasta ține numai de domeniul sociolingvisticii și că din punctul de vedere al lingvisticii optează pentru noțiunea de limbă sârbo-croată, uzuală în slavistica. Acțiunea de standardizare a limbii începe încă din 1997, când apare prima ortografie, apoi prima gramatică. În 2003 se înființează la Cetinje Institutul
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
corsicane. De fapt, limba corsicană este recunoscută ca o limbă cu standardul internațional ISO 639. Cele două poziții pot fi considerate reconciliabile: prima este o perspectivă tipologică (structurală), în timp ce a doua este punctul de vedere al reprezentării și dezvoltarii. În sociolingvistică, tipologia lui Heinz Kloss a rezolvat problema definirii unei limbi: limba corsicană este o limbă Ausbau sau de dezvoltare (separată de italiană); dar corsicana si italiana, prin afinitatea structurilor lor, formează împreună un diasistem (sau limbă de la distanță sau limbă
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
fost interpretată ca un diasistem având printre componente latina vorbită și, în cadrul acesteia, latina vorbită cultă și latina vorbită populară. De asemenea, lingvistul belgian Jean-Marie Klinkenberg, studiind limbile romanice vestice, vorbește despre o limbă-diasistem "oïl" și o limbă-diasistem "oc". În sociolingvistică există ideea că diasistemul unei limbi este ansamblul tuturor varietăților sale, în funcție de cinci dimensiuni: timp (varietăți diacronice, adică etapele istoriei sale), spațiu (varietăți regionale), grup social (varietăți sociale, sociolecte), context (varietăți situaționale sau stilistice) și sex (varietăți diagenice). În dialectologia
Diasistem () [Corola-website/Science/304983_a_306312]
-
muntenegreni. În fosta Iugoslavie era și denumirea uneia dintre limbile oficiale, pe lângă limba slovenă și limba macedoneană. Variante oficiale ale acestei denumiri mai erau „limba croatosârbă”, „limba sârbă sau croată” și „limba croată sau sârbă”. Din punctul de vedere al sociolingvisticii, termenul „limba sârbocroată” denumește o limbă "abstand", adică dialectele și graiurile sale prezintă suficiente trăsături structurale comune obiectiv stabilite pentru a constitui o limbă unitară. În același timp, această entitate lingvistică constă din patru limbi standard aparte, care formează tot
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
În lingvistica istorică și în sociolingvistică, termenul „substrat” denumește totalitatea elementelor lingvistice pătrunse din limba unei populații autohtone în altă limbă, în urma adoptării acesteia din urmă, care poate deveni sau nu o limbă nouă față de primele două. Noțiunea de substrat este importantă în formarea unei limbi
Substrat (lingvistică) () [Corola-website/Science/331188_a_332517]
-
În sociolingvistică, un registru de limbă sau un nivel de limbă este o variantă a unei limbi folosită în funcție de caracteristicile vorbitorului și ale situației de comunicare. De vorbitor sunt legate educația primită în familie, nivelul său de instruire, vârsta, dispoziția de moment
Registru de limbă () [Corola-website/Science/331279_a_332608]
-
Noțiunea de limbă secundă are două interpretări principale. Una dintre ele provine din sociolingvistica anglo-saxonă, conform căreia o limbă secundă este pur și simplu o limbă însușită cronologic imediat după prima, adică după limba maternă. Conform altei interpretări, noțiunea de limbă secundă se înglobează în cea de limbă străină în sensul că este alta
Limbă secundă () [Corola-website/Science/335396_a_336725]
-
În sociolingvistică, limba standard este o varietate a unei limbi elaborată prin activități conștiente de normare, cu scopul de a servi drept mijloc de comunicare comun utilizatorilor acelei limbi, care folosesc eventual și alte varietăți ale acesteia. În mod tradițional se numește
Limbă standard () [Corola-website/Science/304982_a_306311]
-
Noțiunile limbă "abstand", limbă "ausbau" și limbă-acoperiș (din limba germană de la: "Abstandsprache, Ausbausprache, Dachsprache") sunt folosite în sociolingvistică pentru analizarea și clasificarea idiomurilor ca limbi autonome, pe de o parte, și dialecte, pe de altă parte. Primele două noțiuni au fost propuse de lingvistul german Heinz Kloss în 1952, iar al treilea de către lingvistul austriac Hans Goebl în
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
înglobează. Totodată are rezerve serioase față de valoarea înțelegerii reciproce în clasificarea idiomurilor, dat fiind că nu există instrumente fiabile pentru măsurarea gradului de înțelegere. După părerea lui Goebl (1989), distanța dintre limbi nu este numai intralingvistică, ci și extralingvistică, anume sociolingvistică, adică sociopsihologică, metalingvistică etc. Din acest punct de vedere ar trebui observat și pe cât posibil măsurat sentimentul de distanțare pe care îl au vorbitorii unui idiom față de altul, și atitudinile lor metalingvistice față de limba lor maternă sau față de alte idiomuri
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
Institutului de Lingvistică de pe lîngă Academia de Științe a Moldovei. Este fondator al școlii moldovenești de lexicologie și semantică lingvistică. A studiat gramatica, lexicologia, lexicografia, stilistica, istoria limbii, cultura vorbirii limbii române, semantica generală, lingvistica teoretică, romanistica, slavistica, lingvistica comparată, sociolingvistica. Președinte al Consiliului științific specializat pentru conferirea gradelor științifice de doctor și doctor habilitat în filologie (1988-1991), președinte al Comisiei de Expertiză a Consiliului Național de Acreditare și Atestare al Republicii Moldova (din 1992). A pregătit 16 doctori și 5 doctori
Silviu Berejan () [Corola-website/Science/309494_a_310823]
-
În sociolingvistică, un sociolect sau un dialect social este o varietate a limbii utilizată de un individ în procesul comunicării (scrise sau orale) într-un anumit grup social sau context sociolingvistic, cum ar fi o clasă socioeconomică, un grup economic (în acest
Sociolect () [Corola-website/Science/328063_a_329392]
-
(cu alfabetul chirilic "српски jeзик", cu alfabetul latin "srpski jezik") este o limbă indo-europeană din ramură limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi. Din punctul de vedere al sociolingvisticii, este in acelasi timp una din variantele limbii "abstand" comune sârbilor, croaților, bosniacilor și muntenegrenilor, denumită tradițional prin termenul „limba sârbocroata” și, printr-un termen neutru, diasistemul slav de centru-sud, dar și o limbă "ausbau" cu propriul său standard. Este
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
frazeologice sunt studiate din mai multe puncte de vedere: lexical, sintactic, stilistic, semantic, având legătură și cu etimologia. Necesitatea tratării unităților frazeologice în dicționare face ca și lexicografia să se ocupe de acestea. Frazeologia mai are legătură și cu pragmatica, sociolingvistica, psiholingvistica, ba chiar și cu cultura în general. Delimitarea obiectului de studiu al frazeologiei este de asemenea controversat, în sensul că nu există acord total privitor la ce grupuri de cuvinte pot fi considerate unități frazeologice. Limitele neclare ale acestui
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
nemulțumirea unor profesori de limba engleză din România (susținători ai subtitrărilor), în ideea că astfel copiii pierd o sursă de aprofundare a limbilor străine. Cu toate acestea, un studiu publicat în 2009 de Holger Mitterer (de la Institutul Max Planck pentru Sociolingvistică din Nijmegen) și James M McQueen (de la Universitatea Radboud) arată că urmărirea programelor într-o limbă străină și cu subtitrare în limba maternă dăunează la învățărea limbajului străin (alofon). Odată cu lansarea canalelor Disney și Nickelodeon în România, a căror public
Dublaj () [Corola-website/Science/322069_a_323398]
-
Cernăuți (1981-1986), urmând apoi aspirantura (1989-1991) și obținând în anul 1993 titlul științific de doctor în filologie și în filozofie cu teza "" Situația bilingvismului româno-rus în sudul arealului regiunii Cernăuți"" (în ). Este Magistru de onoare în drept și specialist în sociolingvistică. Ion Popescu este autor a peste 100 articole științifice în domeniul sociolingvisticii, dreptului internațional, drepturilor omului și minorităților naționale, demografiei etc. publicate în limbile engleză, franceză, rusă, ucraineană și română. Este coautorul studiului academic "Românii din Ucraina: între trecut și
Ion Popescu (Ucraina) () [Corola-website/Science/311743_a_313072]
-
științific de doctor în filologie și în filozofie cu teza "" Situația bilingvismului româno-rus în sudul arealului regiunii Cernăuți"" (în ). Este Magistru de onoare în drept și specialist în sociolingvistică. Ion Popescu este autor a peste 100 articole științifice în domeniul sociolingvisticii, dreptului internațional, drepturilor omului și minorităților naționale, demografiei etc. publicate în limbile engleză, franceză, rusă, ucraineană și română. Este coautorul studiului academic "Românii din Ucraina: între trecut și viitor" (2010, 572 pag.). A lucrat ca profesor de limba și literatura
Ion Popescu (Ucraina) () [Corola-website/Science/311743_a_313072]
-
funcția limbii literare din punctul de vedere al comunicării prin limbă în cadrul unei comunități lingvistice, există două concepții principale. Prima este tradițională, conform căreia normele stabilite pentru limba literară se aplică folosirii limbii în general, adică, cu un termen din sociolingvistică, limba literară este limbă standard. A doua, relativ recentă, distinge limba standard de limba literară, reducând-o pe aceasta la limba literaturii artistice și, eventual, la cea a scrierilor din sfera culturală în general. De regulă, standardizarea limbilor a pornit
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]