284 matches
-
la Serviciul de Asistență Socială Specializată - mai precis, să se prezinte la Primărie, parter - camera 11 cu buletinul sau, după caz, cartea de identitate și ultimul cupon de pensie și să redacteze o cerere. Li se va întocmi o fișă sociometrică, se va efectua o anchetă, iar apoi, prin dispoziția primarului, li se va acorda dreptul de a frecventa centrul. Aici vârstnicii se vor ocupa de grădinărit și de flori, vor practica jocuri de societate, vor urmări emisiuni la televizor, vor
Agenda2005-40-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/284267_a_285596]
-
sunt tehnici de investigație care se utilizează în cazurile în care acest lucru este posibil și necesar, astfel: a) caracterizări: de serviciu, de zbor, psihologică; ... b) observația și analiza directă în cadrul activității; ... c) teste de apreciere interpersonală; ... d) teste sociometrice; ... e) evaluări curente din mediul profesional - note școlare, calificative, aprecieri din carnetele de zbor. ... Recoltarea informațiilor din mediul profesional se face cu respectarea riguroasă a exigențelor științifice și deontologice. ... ... 3. Metodologia de examinare psihologică și regulile decizionale cu privire la
NORME METODOLOGICE din 31 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273796]
-
Gruparea elevilor după capacitate intelectuală și distribuirea sarcinilor diferențiat este o practică nocivă și perimată pentru că determină mutății negative ale personalității. Pentru rezolvarea problemelor legate de formarea grupurilor s-a constituit sociometria fundamentată sociologic și psihologic. Aplicarea psihopedagogică a metodei sociometrice este legată de numele lui Moreno. Cercetând capacitatea elevilor de a fi sociabili, sociometria identifică: * Autonomia membrilor grupului; * Intensitatea controlului exercitat de conducerea grupului; * Flexibilitatea la deciziile grupului; * Tonul hedonic; * Omogenitatea grupului; * Nivelul încrederii între membrii echipei; * Participarea la acțiunile
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
I.7 Eșantionul de subiecți al etapei constatative Lotul de subiecți din în etapa constatativă a cuprins: Ø un număr de 63 de profesori, antrenori și coregrafi de la cluburile de gimnastică din toată țara, care au fost chestionați prin intermediul anchetei sociometrice; Ø un număr de 35 de gimnaste de 9-10 ani de la șase cluburi de gimnastică din România, care au fost testate in vederea verificării nivelului de pregătire artistică.
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
H., Calkings, S., Nolin, T., Baumberger, T., Anderson, M., & Chadwick-Dias, A., (1990), „A longitudinal study of language acquisition in autistic and Down syndrome children”, Journal of Autism and Developmental Disorders, 20, pp. 1-20. Taylor, A., (1986), „Loneliness, goal orientation, and sociometric status: Mildly retarded children's adaptation to the mainstream classroom”, Paper presented at the annual meeting of the American Educational Research Association, San Francisco. Taylor, D.C., Szatmari, P., Boyle, M.H., & Offord, D., (1996), „Somatization and the vocabulary of everyday bodily
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
b. Caracteristici socio-morale. Acum, copiii devin mai selectivi în alegerea prietenilor. Prezintă o tendință de a avea „cel mai bun prieten” mai mult sau mai puțin stabil și pot de asemenea să își fixeze un „inamic” semistabil. Puteți folosi tehnicile sociometrice (Nicola, I., 1980) pentru a urmări relațiile de prietenie și să acordați asistență copiilor care au probleme de relaționare. Atenție la apariția și evoluția grupurilor ostile. De multe ori ele se constituie pe baza rivalității fete-băieți. Dacă o încurajați, sau
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
respingere din clasă și să modelelze pattern-urile de atracție, pentru a-i sprijini pe izolați să reintre în grup și să evolueze mulțumitor în cadrul lui. Pentru aceasta, el are la dispoziție un set de tehnici specifice, derivate din concepția sociometrică a lui Jacob Moreno. Tehnicile sociometrice izbutesc să pună în evidență relațiile de simpatie, de antipatie și raporturile de indiferență din clasă, oferind o radiografie afectivă a colectivului. Testul sociometric, principalul instrument aflat la îndemâna profesorului, conține întrebări care le cer
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pattern-urile de atracție, pentru a-i sprijini pe izolați să reintre în grup și să evolueze mulțumitor în cadrul lui. Pentru aceasta, el are la dispoziție un set de tehnici specifice, derivate din concepția sociometrică a lui Jacob Moreno. Tehnicile sociometrice izbutesc să pună în evidență relațiile de simpatie, de antipatie și raporturile de indiferență din clasă, oferind o radiografie afectivă a colectivului. Testul sociometric, principalul instrument aflat la îndemâna profesorului, conține întrebări care le cer elevilor să precizeze în ordine pe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la dispoziție un set de tehnici specifice, derivate din concepția sociometrică a lui Jacob Moreno. Tehnicile sociometrice izbutesc să pună în evidență relațiile de simpatie, de antipatie și raporturile de indiferență din clasă, oferind o radiografie afectivă a colectivului. Testul sociometric, principalul instrument aflat la îndemâna profesorului, conține întrebări care le cer elevilor să precizeze în ordine pe câțiva (de regulă, trei) din colegii lor împreună cu care ar face sau nu o anumită activitate, pe care i-ar accepta sau nu ca
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
face sau nu o anumită activitate, pe care i-ar accepta sau nu ca ocupanți ai unui anume status în clasă etc. Aplicat elevilor din clasele mici, acest chestionar se transformă într-un interviu. Testul permite profesorului să stabilească statutul sociometric al fiecărui elev, adică să identifice elevii lideri, cei preferați de majoritatea membrilor grupului, dar și izolații. Astfel de date se dovedesc deosebit de utile pentru proiectarea unei intervenții care să vizeze reamenajarea interacțiunilor dintre elevi și, implicit, ameliorarea participării lor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
din sectorul sănătății. Astfel, a putut fi alcătuită o listă a instituțiilor și a organizațiilor-cheie, iar conducătorii lor au fost supuși chestionarului. Cadrul de referință parsonian permitea astfel confruntarea reprezentanților diferitelor elite sectoriale și „punerea la punct a unor matrice sociometrice care descriu relațiile dintre elitele locale”. Actorii „cei mai centrali” s-au demonstrat a fi și „cei mai influenți în afacerile locale” (Degenne și Forsé, p. 171). Acest tip de analiză dezvăluie existența a „trei subsisteme funcționale” ce pun în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
H. Fayol) și teoria birocrației (M. Weber); 2. neoclasice, apărute ca răspuns la noile probleme și dificultăți ce s-au ridicat în fața organizațiilor, introducând studiul comportamentului, al relațiilor psihosociale; în cadrul acestei grupe, se analizează: teoria relațiilor umane (G.E. Mayo), teoria sociometrică (J.L. Moreno), teoria dinamistă (K. Lewin); 3. moderne, care tind să depășească abordările unilaterale proprii teoriilor clasice și neoclasice, avansând o viziune integrativ-sistemică asupra organizațiilor, acestea din urmă fiind definite rând pe rând ca: „sisteme complexe”, „sisteme de grupări parțial
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
I. (1973), „Scări de atitudini”, în Revista de psihologie, 4. Radu, I. (1974), Psihologie școlară, Editura Științifică, București. Radu, I. (coord.) (1993), Metodologie psihologică și analiza datelor, Editura Sincron, Cluj-Napoca. Radu, I. (1994a), „Atracția interpersonală, relații de afiliere și ancheta sociometrică”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura Exe, Cluj-Napoca. Radu, I. (1994b), „Metode de cercetare în psihologia socială”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura Exe, Cluj-Napoca. Radu-Geng, L. (2003), „Profeție autorealizatoare”, în S. Chelcea, P. Iluț (coord.), Enciclopedie de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
grupurilor, ci se înscrie într-un corp teoretic destul de bine articulat, în centrul căreia stă conceptul de spontaneitate, atributul esențial al ființelor umane de a simți și a se comporta interpersonal preferențial, potrivit unor resorturi greu deductibile din exterior. Opțiunile sociometrice au caracter spontan în sensul că vin din interior, nefiind impuse. Ceea ce nu înseamnă că sunt iraționale și arbitrare în raport cu principiile și valorile umane. Dimpotrivă, sunt strâns determinate axiologic, dar tocmai de aceea resimțite de indivizi ca porniri lăuntrice. Deși
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atitudini ostile, există șanse să-și schimbe anumite habitusuri de gândire și comportament. Intrarea lor în situații și roluri concrete - fie ele improvizate ca scene teatrale -, plasarea „în interiorul” problematicii au șanse mari să schimbe optica și conduita indivizilor. Sintetic, metoda sociometrică poate fi descrisă astfel (vezi și Radu, coord., 1994; Postelnicu, 2003b): într-un grup mic sau mijlociu, în care oamenii se cunosc reciproc, unde există deci relații „față în față”, se aplică un chestionar sociometric (i se spune și test
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și conduita indivizilor. Sintetic, metoda sociometrică poate fi descrisă astfel (vezi și Radu, coord., 1994; Postelnicu, 2003b): într-un grup mic sau mijlociu, în care oamenii se cunosc reciproc, unde există deci relații „față în față”, se aplică un chestionar sociometric (i se spune și test sociometric, denumire din nou cam pretențioasă, întrucât cel puțin una dintre condițiile testului psihologic propriu-zis, anume etalonarea, nu este îndeplinită). Chestionarul cuprinde întrebări ce privesc preferințele interindividuale după diferite criterii. De exemplu: „Dacă ar trebui
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
poate fi descrisă astfel (vezi și Radu, coord., 1994; Postelnicu, 2003b): într-un grup mic sau mijlociu, în care oamenii se cunosc reciproc, unde există deci relații „față în față”, se aplică un chestionar sociometric (i se spune și test sociometric, denumire din nou cam pretențioasă, întrucât cel puțin una dintre condițiile testului psihologic propriu-zis, anume etalonarea, nu este îndeplinită). Chestionarul cuprinde întrebări ce privesc preferințele interindividuale după diferite criterii. De exemplu: „Dacă ar trebui să reprezinți anul tău de studiu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
frecvent se utilizează formulare cu precizarea numărului, altfel existând riscul, mai ales la respingeri, să avem puține nume indicate. Specificarea numărului de persoane alese sau respinse are importanță și în prelucrarea rezultatelor, având, în principiu, date standard. De asemenea, chestionarele sociometrice pot cuprinde, pe lângă itemii ce vizează preferințele efective („pe cine alegi”, „pe cine respingi”), și pe cele percepute, de tipul „cine crezi că te va alege?”, „cine crezi că te va respinge?”. Introducerea parametrului perceptiv este foarte importantă întrucât, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în consecință, ca itemii să vizeze contexte și activități cât mai realiste, naturale. Nu prea are rost să întrebi, de pildă, „dacă s-ar organiza o experiență pe Lună...”, „dacă ai câștiga premiul Nobel...”. De altfel, multe cercetări de orientare sociometrică folosesc întrebările factuale, chestionând subiectul nu numai cu „cine ar...”, ci și cu „cine a...”. Comparația se poate realiza atunci între trei planuri: al comportamentului efectiv (de fapt, prin chestionar, al celui declarat, dar e posibilă, în unele cazuri, utilizând
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
celui declarat, dar e posibilă, în unele cazuri, utilizând observația sistematică, și surprinderea celui propriu-zis), al preferințelor și al alegerilor percepute. Datele empirice culese cu ajutorul chestionarului se ordonează în tabele și grafice, dintre care mai cunoscute (și eficace) sunt matricea sociometrică și sociograma. Prima este un tabel cu dublă intrare, în căsuțele din interior trecându-se alegerile și respingerile realizate de fiecare individ din grup, iar prin cea de-a doua se marchează grafic, de obicei prin săgeți, configurația preferențială din
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
În aceleași tabele sau structuri grafice se pot consemna și alegerile și respingerile percepute sau chiar alte date, dar nu e indicat ca ele să fie prea aglomerate, devenind astfel greu lizibile. O dată sistematizate în tabele și grafice, datele anchetei sociometrice sunt supuse unei analize statistico-matematice, calculându-se diferiți indici și indicatori, la nivel individual, interpersonal și grupal. Astfel, la nivel individual, cel mai semnificativ este statutul sociometric, adică numărul total de alegeri și respingeri. Dar, tot la acest nivel, o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aglomerate, devenind astfel greu lizibile. O dată sistematizate în tabele și grafice, datele anchetei sociometrice sunt supuse unei analize statistico-matematice, calculându-se diferiți indici și indicatori, la nivel individual, interpersonal și grupal. Astfel, la nivel individual, cel mai semnificativ este statutul sociometric, adică numărul total de alegeri și respingeri. Dar, tot la acest nivel, o serie de indici rezultați din raportul alegeri/respingeri percepute, cum ar fi cel al lacunelor sau iluziilor perceptive, pot fi utilizați în conturarea unui tablou al personalității
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acest nivel, o serie de indici rezultați din raportul alegeri/respingeri percepute, cum ar fi cel al lacunelor sau iluziilor perceptive, pot fi utilizați în conturarea unui tablou al personalității individului. La nivel interindividual, se identifică diferite genuri de diade sociometrice, plasate pe un continuum, începând de la cea perfect armonică - se așteaptă (percep) să se aleagă reciproc și se aleg efectiv -, până la diverse forme de dizarmonii (ca, de pildă, cea în care A îl alege pe B și crede că va
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
afirmație, contraargumentul tare fiind însă că, pe de o parte, cercetările arată la anumite grupuri, inclusiv în colectivitățile școlare, o considerabilă constanță a rețelelor afinitare și, pe de altă parte, că înseși schimbările merită atenție investigațională. De aici importanța anchetelor sociometrice succesive pe același grup (studii longitudinale). 2) Se ridică grava interogație epistemologică dacă prin destul de laborioasa muncă de cercetare implicată în analizele sociometrice nu „forțăm uși deschise”. Oare simpatiile și antipatiile, indiferențele și falsele percepții nu sunt ele vizibile cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
rețelelor afinitare și, pe de altă parte, că înseși schimbările merită atenție investigațională. De aici importanța anchetelor sociometrice succesive pe același grup (studii longitudinale). 2) Se ridică grava interogație epistemologică dacă prin destul de laborioasa muncă de cercetare implicată în analizele sociometrice nu „forțăm uși deschise”. Oare simpatiile și antipatiile, indiferențele și falsele percepții nu sunt ele vizibile cu ochiul liber? N-ar fi suficient să stăm de vorbă cu un membru mai „răsărit” al grupului sau, cel mai bine, cu liderul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]