283 matches
-
educatoare-educator, invatator-educator, institutor-educator, profesor-educator și pedagog social la 25 de ore pe săptămână, în care pot fi incluse: a) activități de învățare, de educație și de evaluare curentă, cu o grupa de 10-15 copii; ... b) activități de instruire practică, testări sociometrice, realizate de către două cadre didactice, cu o grupa de 10-15 copii: 2-3 ore pe săptămână; ... c) ore de consiliere și de orientare: 1-2 ore pe săptămână. ... Art. 3^2 . - Normă didactica pentru educatoare-educator, invatator-educator, institutor-educator, profesor-educator, maistru-instructor și pedagog social
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124505_a_125834]
-
acest lucru este posibil și necesar, proceduri de "recoltare a informațiilor din mediul real" al subiecților astfel: a) caracterizarea de zbor sau de serviciu; ... b) ancheta de teren; ... c) observația directă în cadrul activității; ... d) teste de apreciere interpersonală; ... e) teste sociometrice; ... f) evaluări curente din mediul profesional - note școlare, calificative, aprecieri din carnetele de zbor. ... Recoltarea informațiilor din mediul profesional se face cu respectarea riguroasă a exigențelor științifice și deontologice. Decizia psihologică se întemeiază pe probe anterior experimentate, validate și etalonate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253264_a_254593]
-
industrii, fapt care arată că teritoriul comunității sătești furnizează atât mijloace de muncă, precum și locul de așezare a colectivității în baza ei economică. Rămânând fundamental agricolă, colectivitatea tărănească locală, înregistrează o foarte importantă mutație în ceea ce privește distribuirea rolurilor și circumscrierii expensivității sociometrice a acestora, fapt pe care l-am putea reprezenta grafic prin următorul environement relațional din figura numărul 2. ET - structura de producție țărănească tradițională, ciclică exclusiv agrară EA1 + EA2 - structurile simbiotice rezultate din confluența proxiologică a elementelor artizanale cu elementele
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
luni sau chiar ani de zile. În cursul cercetărilor sale, Jacob Levy-Moreno, psihiatru de origine română, naturalizat american În 1935, a avut ideea de a reprezenta sub formă grafică clivajele sau afinitățile care se manifestă În cadrul unor asemenea grupuri. Testul sociometric constă astfel În a-i cere fiecăruia dintre protagoniști să-i numească, dintre colegii săi, pe cei pe care-i preferă, pe cei pe care-i respinge și pe cei care-i sunt indiferenți. Aceste date se grupează apoi Într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
iar pe de altă parte, să prezinte aria de semnificații ale analizei rețelelor sociale. Prima secțiune a capitolului este destinată prezentării originilor analizei rețelelor sociale, cu accent pe impactul pe care trei școli mai vechi de cercetare socială (Școala studiilor sociometrice, Școala de cercetare de la Harvard și Școala antropologică de la Manchester) l-au avut asupra dezvoltării domeniului. În a doua secțiune a capitolului, ofer o introducere în orizontul multiplu de semnificații și înțelesuri asociate ideii de analiză a rețelelor sociale. În
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
posibilă clarificare a conținutului conceptului de rețele sociale se poate realiza printr-o retrospectivă istorică. Astfel, originea analizei rețelelor sociale este plasată temporal la sfârșitul deceniului al doilea al secolului XX, în contextul a trei școli de cercetare: Școala studiilor sociometrice, Școala antropologică de la Manchester și Școala de cercetare de la Harvard (Borgatti și Lopez-Kidwell, 2012; Carrington, Scott și Wasserman, 2005; Degenne și Forse, 1999; Freeman, 2004, 2012; Prell, 2011; Scott, 2000, 2012; Wellman, 1988). Școala studiilor sociometrice a fost preocupată de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de cercetare: Școala studiilor sociometrice, Școala antropologică de la Manchester și Școala de cercetare de la Harvard (Borgatti și Lopez-Kidwell, 2012; Carrington, Scott și Wasserman, 2005; Degenne și Forse, 1999; Freeman, 2004, 2012; Prell, 2011; Scott, 2000, 2012; Wellman, 1988). Școala studiilor sociometrice a fost preocupată de studiul grupurilor mici, pornind de la fundamentul teoretic oferit de psihologia socială și cognitivă. Principala direcție de cercetare a fost reprezentată de relația dintre structura grupului și fluxul de informații. O altă caracteristică importantă a acestei școli
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
cele patru atribute), Freeman consideră că analiza rețelelor sociale, în forma sa modernă, apare odată cu studiile realizate în anii ’30 de Jacob L. Moreno, Hellen Jennings, W. Lloyd Warner și Kurt Lewin (aceștia fiind, de altfel, reprezentanți ai Școlii studiilor sociometrice). Publicațiile anterioare apariției analizei moderne a rețelelor sociale sunt considerate demersuri care s au centrat doar pe unul dintre cele patru atribute esențiale. Din acest motiv, se poate considera că ele aparțin unei faze protoistorice de coagulare a analizei moderne
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
referirile la indivizii izolați, diade, triade și relațiile sociale (Frisby, 2002; Giuffre, 2013; Marin și Wellman, 2011), au contribuit radical la dezvoltarea fundamentului teoretic pe care a fost construită ulterior analiza modernă a rețelelor sociale. 1.1.2. Școala studiilor sociometrice În contextul clivajului temporal produs între analiza premodernă și cea modernă a rețelelor sociale, prin aplicarea criteriului de demarcație propus de Freeman, devine evident că apariția celor trei școli de cercetare nu s-a produs în lipsa unui bagaj teoretic preexistent
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
evident că apariția celor trei școli de cercetare nu s-a produs în lipsa unui bagaj teoretic preexistent. Astfel, sub influența ideilor lui Durkheim, Simmel, Tönnies, Weber și Kohler, s-a conturat (în anii ’30, în Statele Unite ale Americii) Școala studiilor sociometrice, ai cărei principali reprezentanți au fost Kurt Lewin, Jacob L. Moreno și Fritz Heider (Scott, 2000; Freeman, 2012). Principalele contribuții ale Școlii studiilor sociometrice la corpul comun al cunoașterii științifice a analizei moderne a rețelelor sociale vin din zona de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Tönnies, Weber și Kohler, s-a conturat (în anii ’30, în Statele Unite ale Americii) Școala studiilor sociometrice, ai cărei principali reprezentanți au fost Kurt Lewin, Jacob L. Moreno și Fritz Heider (Scott, 2000; Freeman, 2012). Principalele contribuții ale Școlii studiilor sociometrice la corpul comun al cunoașterii științifice a analizei moderne a rețelelor sociale vin din zona de studiu psihologic al grupurilor mici (Mihu, 1967). Moreno este, poate, primul promotor al ideii conform căreia rezolvarea problemelor psihologice ale indivizilor se poate realiza
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Moreno pot fi consultate în lucrarea Who Shall Survive? Sociogramele au fost utilizate de Moreno, în studiile sale empirice, drept modalități de identificare a liderilor, a actorilor izolați, a legăturilor asimetrice și reciproce, a conexiunilor dintre indivizi. Unul dintre conceptele sociometrice de bază promovat de Moreno și, ulterior, intens folosit în analiza modernă a rețelelor sociale a fost cel de stea (figura 1.1). Pentru a defini conceptul de rețea socială de tip stea, într-un sens foarte apropiat de cel
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
unul dintre primii autori care au promovat vizualizările grafice de tipul rețelelor stea. În plus, aș sublinia și faptul că, odată cu studiile sale empirice, acesta a introdus legăturile uniși bidirecționale în studiul relațiilor interpersonale. Un alt reprezentant al Școlii studiilor sociometrice este Kurt Lewin, a cărui perspectivă cu privire la comportamentul de grup este dezvoltată în lucrarea de referință Principles of Topological Psychology (1936). În această lucrare, Lewin realizează un mix între tehnicile matematice specifice topologiei și elementele teoretice ce țin de psihologie
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
în starea lui C conduce la o schimbare în starea lui D, și invers. Nu dezvolt modelul spațiului social avansat de Lewin deoarece acest lucru implică introducerea și definirea unui număr considerabil de concepte. Un alt reprezentant al Școlii studiilor sociometrice este Fritz Heider, a cărui contribuție la dezvoltarea teoriilor cu privire la dinamica grupurilor este cunoscută ca teoria echilibrului (balance theory) (Heider, 1958). Heider a fost preocupat de studierea modalității în care atitudinile unui individ cu privire la ceilalți pot fi aduse într-o
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
rețea de interrelaționări care integrează aproape întreaga populație a unei comunități într-un singur sistem vast de relații de clică. (Warner și Lunt, 1941, apud Scott, 2000: 21) 1.1.4. Școala antropologică de la Manchester La fel ca Școala studiilor sociometrice sau Școala de cercetare de la Harvard, și Școala antropologică de la Manchester a influențat analiza modernă a rețelelor sociale. Principala direcție de cercetare a reprezentanților acestei școli a fost legată de emergența, menținerea și transformarea diferitelor configurații de relații și structuri
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
posibile teoretic) ca modalitate de estimare a gradului de apropiere a indivizilor dintr-o comunitate (Carrington și Scott, 2012: 2). În figura 1.7 sunt prezentați cei mai semnificativi reprezentanți ai celor trei școli (* - Școala antropologică de la Manchester, * - Școala studiilor sociometrice și * - Școala de cercetare de la Harvard). De asemenea, sunt precizați cercetătorii ale căror idei au influențat munca de cercetare de la nivelul fiecărei școli. 1.2. Ce este analiza rețelelor sociale? Cele trei școli care au contribuit la dezvoltarea analizei rețelelor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
să discut câteva dintre aspectele legate de măsurare în analiza rețelelor sociale. În acest sens, voi aborda problemele implicate de construcția rețelelor sociale, dar și diferitele modalități de colectare a datelor relaționale, făcând referiri directe și la instrumente precum chestionarele sociometrice. De asemenea, îmi propun să evidențiez problemele metodologice cu care analiza rețelelor sociale se confruntă atunci când este aplicată în domeniul organizațiilor private. Acord o atenție specială atât aspectelor legate de erorile de măsurare, cât și problemelor pe care datele lipsă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Generatoarele implică administrarea de întrebări deschise unui actor de referință (ego) cu privire la relațiile sale cu toți alterii sau cu anumiți alteri, precum și cu privire la legăturile dintre acești alteri. Spuneam la începutul acestui subcapitol că datele relaționale pot fi colectate prin anchete sociometrice, interviuri, experimente sau prin observație. În cadrul anchetelor se pot administra chestionare ce pot fi aplicate atât prin tehnica convențională față în față, cât și prin alte tehnici precum cea online sau prin telefon. Chestionarele utilizate în culegerea de date relaționale
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
1983, 1989, 1996). De asemenea, dacă două femei, C și D, participă la aceeași petrecere, atunci se presupune că între acestea ar (putea) exista o legătură socială (Davis et al., 1941, apud Field et al., 2006). 2.3.3. Chestionarele sociometrice Cele mai cunoscute instrumente de culegere a datelor relaționale sunt chestionarele sociometrice. Acestea sunt cel mai frecvent administrate direct sau online și pot fi compuse din întrebări deschise (rosters sau aided), închise (open-ends sau unaided) sau semiînchise. Întrebările închise presupun
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
la aceeași petrecere, atunci se presupune că între acestea ar (putea) exista o legătură socială (Davis et al., 1941, apud Field et al., 2006). 2.3.3. Chestionarele sociometrice Cele mai cunoscute instrumente de culegere a datelor relaționale sunt chestionarele sociometrice. Acestea sunt cel mai frecvent administrate direct sau online și pot fi compuse din întrebări deschise (rosters sau aided), închise (open-ends sau unaided) sau semiînchise. Întrebările închise presupun listarea numelor tuturor actorilor (roster of names, tabelul 2.10). Administrarea unor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
numele unor persoane (alteri) cu care are anumite tipuri de legături. Aceste întrebări fac apel la memoria respondentului și, în unele situații, din această cauză, pot impune un număr limitat de alegeri (tabelul 2.11). Lin (2011) sugerează utilizarea chestionarelor sociometrice cu întrebări deschise în situațiile în care sunt folosite ca tehnici de măsurare generatoarele de nume sau generatoarele de poziții. În cazul generatoarelor de nume, ego-ului i se solicită o listă de alteri cu care are anumite relații. Această abordare
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sunt transferate direct în baza de date în urma completării, fiind eliminată eroarea de introducere a analistului. Pe de altă parte, rata de răspuns este mai scăzută decât în cazul chestionarelor aplicate direct, față în față. În ceea ce privește construcția propriu-zisă a chestionarelor sociometrice, folosirea unor întrebări similare poate fi plictisitoare și deranjantă pentru participanți. În acest sens, cercetătorii trebuie să se asigure că în chestionare vor fi selectați doar acei itemi care produc o informație necesară pentru îndeplinirea obiectivelor cercetării. Aplicarea chestionarelor care
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
că în chestionare vor fi selectați doar acei itemi care produc o informație necesară pentru îndeplinirea obiectivelor cercetării. Aplicarea chestionarelor care conțin liste foarte lungi de itemi similari trebuie evitată. În tabelul 2.12 este prezentat un fragment de chestionar sociometric în care sunt folosite, pentru construirea unei rețele de consultare, întrebări relaționale similare și, în consecință, redundante. 2.3.4. Domenii în care sunt utilizate studiile despre rețele Înainte de a discuta pe marginea modalităților de culegere a datelor relaționale, voi
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
deoarece este importantă pentru analiză. În ciuda excepțiilor, din punct de vedere metodologic, studiile de rețele sociale nu pot opera cu date relaționale confidențiale sau anonime. În consecință, atunci când datele sunt colectate din surse primare, de la respondenți (de exemplu, prin chestionare sociometrice), avertismentele cu privire la confi dențialitatea sau anonimitatea datelor sunt o condiție sine qua non. Altfel spus, înainte de colectarea datelor, respondenții trebuie să fie informați atât cu privire la faptul că identitatea lor nu va fi confidențială în procesul de prelucrare și de analiză
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
participe. De exemplu, decizia lui A de a nu participa la un studiu de rețea socială nu îi împiedică pe cei care au decis să participe să îl nominalizeze pe A drept prieten, dușman, sursă de bârfă etc. în chestionarele sociometrice aplicate în cadrul cercetării. O altă soluție de gestionare a datelor lipsă este eliminarea completă din studiu a tuturor actorilor care au refuzat să ofere date (implicația fiind că aceștia nu vor apărea în rețea, chiar dacă ceilalți îi vor nominaliza). Această
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]