27 matches
-
tot aici și-a susținut, în 1974, doctoratul în filosofie. În 1985 a emigrat în Olanda, iar din 2007 trăiește în Grecia, la Atena. În ultimii 20 de ani, a lucrat ca sociolog în centre europene de cercetare specializate în sociopsihologia imigrației. Monica scrie poezie, proza, eseu, cronică de teatru, studii de sociologie. De asemenea, traduce din literatura olandeză. A publicat în România, Olanda, Grecia, Anglia, Peru etc. A luat câteva premii literare în România și în Olanda. În ultimii ani
PODURI LIRICE- POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de MONICA SĂVULESCU VOUDOURI în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/monica_savulescu_voudouri_1493722055.html [Corola-blog/BlogPost/373985_a_375314]
-
de o datorie. Mi-a mai cerut o bucată de pîne ș-a hrănit el cu mîna lui un cîne pe care-l avea. Mi-a plăcut și asta”. Trecerea numelui în renume are la bază un proces complex de sociopsihologie folclorică, trimițînd direct în domeniul formelor simbolice. Deocamdată, să reținem că interlocutorul Vitoriei se dovedește a fi un bun semiotician, specialist în „cetirea” semnelor nonlingvistice, ca și prozatorul. Căci, după o serie de elemente de comunicare strict referențiale și nominamizabile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sociabilității; b) factorii psihici ai structurii sociale; c) factorii psihici ai evoluției sociale; d) factorii individuali în viața socială; e) rolul stărilor psihice în viața socială; f) consecințele sociale ale diferiților factori psihici (ibidem). Spre deosebire de psihosociologie (psihologia socială a sociologilor), sociopsihologia, ca ramură a psihologiei, „urmărește toate transformările funcțiilor sufletești sub înrâurirea societății și toate fenomenele sufletești ivite din pricină că individul trăiește în societate” (Traian Herseni, 1940/2007, 200). Făcînd trimitere la sociologul german H.L. Stoltenberg (1914, 1922), Traian Herseni enumeră câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
toate transformările funcțiilor sufletești sub înrâurirea societății și toate fenomenele sufletești ivite din pricină că individul trăiește în societate” (Traian Herseni, 1940/2007, 200). Făcînd trimitere la sociologul german H.L. Stoltenberg (1914, 1922), Traian Herseni enumeră câteva dintre problemele de studiu ale sociopsihologiei: originea socială a conștiinței, a limbajului, a sentimentelor morale, a sentimentelor religioase, a sentimentelor de justiție, a unora din expresiile emoționale (de exemplu: doliul, sărutul etc.); determinările sociale ale personalității; cadrele sociale ale memoriei, ale inteligenței și voinței etc. consecințele
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
intoleranță, perfidie), ale vieții economice (egoism, interes), ale vieții naționale (specificul național etc.); rolul tradiției și al imitației în dezvoltarea vieții psihice individuale (ibidem). După Traian Herseni, repezentanții psihosociologiei sunt: Gabriel Tarde, Petre Andrei și Pitirim Sorokin), iar cei ai sociopsihologiei: Gustave Le Bon, Émile Durkheim și Constantin Rădulescu-Motru. Mi se pare demn de observat că Traian Herseni indica studenților, ca puncte de reper, și psihosociologi români, nu numai străini. Fac această remarcă pentru că multe lucrări de psihosociologie publicate după decembrie
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
devină o apariție ține de vrăjitorie. În al patrulea rând, nu mai ține de apariție, ci se transformă în simulație". Această pendulare între diferitele înțelesuri ale imaginii sugerează complexitatea termenului și, în același timp, obligativitatea menționării unui alt concept din sociopsihologie, si anume cel de imagologie, care "cercetează sistematic reprezentările pe care le au popoarele sau clasele sociale despre ele însele" (DEX, 1996: 475). I.3.b. Imagologie socioculturala (auto)percepția românilor Am menționat în "Spre o semiotica socială" că atât
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
marca mai bine aglutinarea dintre perspectiva psihologică și cea socială, preferă să utilizeze termenul „psihosociologie”, dacă nu ca substitut, atunci cel puțin ca expresie complementară celei de „psihologie socială”. Oricum, dincolo de posibilele nuanțe semantice, să reținem că „psihosociologia grupurilor” și „sociopsihologia grupurilor” pot fi folosite ca cvasiechivalente, problema fiind de accent; prin ultima sintagmă ne situăm totuși mai în centrul intersecției dintre abordările psihologiei sociale și cele ale sociologiei. Faptul că grupurile constituie obiect de studiu atât pentru psihologia socială (psihosociologie
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Journal of Information Science, 35(3), 2009, pp. 279-298. Cox, H., Religion in the Secular City: Toward a Postmodern Theology, Simon și Schuster, New York, 1985. Cuciuc, C., Religiozitatea populației din România la Începutul Mileniului 3, Gnosis, București, 2005. Cuciuc, C., Sociopsihologia Religiei, Constiință și Libertate, București, 2006. Cuciuc, C., Dupu, C., Introducere în sociologia religiilor 2. Sociologia Comunităților religioase, Gnosis, București, 1998. Culic, I., Metode avansate în cercetarea socială, Polirom, Iași, 2004. Cummings, J., Kiesler, S. B., și Sproull, L., "Beyond
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
1994, „Structura și dinamica personalității”, in Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iași. • Davitz, J.R., Ball, S., 1987, Psihologia procesului educațional, EDP, București. • Debesse, M., 1970, Psihologia copilului, EDP, București. • Debesse, M., 1981, Etapele educației, EDP, București. • Deutsch, M., Hornstein, H.A., 1978, „Sociopsihologia educației”, in J.R. Davitz și S. Ball (eds.), Psihologia procesului educațional, EDP, București. • Dias, B., 1991, De l’évaluation psychométrique à l’évaluation du potentiel d’apprentissage, Cousset (Fribourg) Suisse, Delval. • Dimitriu, Cornelia, 1973, Constelația familială și deformările ei, EDP
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
and World Politics, Oxford University Press, Oxford, 1999. Iliescu, Adrian-Paul, Conservatorismul anglo-saxon, Editura ALL, București, 1994. Iliescu, Adrian-Paul, Liberalismul între succese și iluzii, Editura ALL, București, 1998. Iliescu, Adrian-Paul; Solcan, Mihail-Radu (coord.), Limitele puterii, Editura ALL, București, 1994. Iluț, Petru, Sociopsihologia și antropologia familiei, Editura Polirom, Iași, 2005. Jaggar, Allison, Feminist Politics and Human Nature, Harvester, Brighton, 1983. Kant, Immanuel, Bazele metafizicii moravurilor, Editura Antet, București, 1994. Klein, Melanie, Iubire, vinovăție, reparație și alte lucrări: 1921-1945, Editura Sigmund Freud, Binghamton și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
televizor, că ai urmat cursuri de "imagologie" și că aceasta este "știința administrării imaginii publice!" Rapida consultare a DEX-ului ar fi putut să-i arate fostului purtător de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale că imagologia este o "ramură a sociopsihologiei care cercetează sistematic reprezentările pe care le au popoarele sau clasele sociale despre ele însele"). O alta, din cea mai joasă rea-credință: teza îmbrățișată în unanimitate că românii n-au știut să profite de întâietățile lor. O, să nu vă
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
schimbat prea mult. Dragă M., Am început să scriu , jumătate din titlu e împrumutat de la scriitoarea ta preferată pe care eu nu pot s-o sufăr. E între noi o adevărată prăpastie și am să-ți explic de ce. După părerea sociopsihologiei recente, există doar două mari diferențe în cadrul speciei umane: diferența sexuală și diferența generațională. (Dacă vrei amănunte citește-l, printre alții, pe Dany-Robert Dufour ...) Moartea lărgește și mai mult prăpastia; căci, deși cele două diferențe se cumulează coexistând, cât timp
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
un Ombudsman, ca-pabil să negocieze până în momentul în care reușește să obțină o înțelegere a ambelor părți implicate. 6. PR sunt dependente într-o mare măsură de sondajele de opinie. 7. Practicantul PR folosește științele sociale: psihologia, științele comunicării, sociologia, sociopsihologia, studiul opiniei publice, semantica. 8. Practicantul PR va prelua informații și rezultate ale studiilor din alte domenii de activitate. 9. Practicantul PR are datoria de a informa opinia publică în legătură cu diferite probleme înainte ca acestea să se transforme în crize
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
diferire etc.) Într-o zonă de interferență a metodelor. Pentru cartea noastră o asemenea abordare s-ar dovedi, pentru moment, mult prea amplă și relativ inoperantă. În schimb, de reală eficiență Într-o analiză a dandysmului e perspectiva sugerată de sociopsihologi, antropologi, de istoricii mentalităților. Hiperinflația eului exersată de Narcișii-dandy nu are cum să nu genereze o mișcare de separare ostentativă În raport cu orice ar sugera egalitarism, nediferențiere, unificare. Nimic mai ostil acestor bărbați care cred În steaua superiorității și unicității lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
a fi Napoleon”, s-a afirmat cu maliție de atâtea ori despre grațiosul elegant. Dar de ce să nu dăm credit și altor două puncte de vedere, care denunță cele de mai sus drept o prejudecată? De ce să considerăm (pe urmele sociopsihologilor) egolatria pusă În scenă În numele unui „misticism estetic” doar ca o formă de neputință? Cei mai mulți dintre dandy-i pe care i-am pomenit În această carte aleg să trăiască astfel nu neapărat dintr-un resort compensator. „Un general, un savant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
SOCIOPSIHOLOGIA ȘI ANTROPOLOGIA FAMILIEI Cuprins Introducere - De ce sociopsihologia și antropologia familiei? 11 Capitolul 1 Abordarea complexă a familiei 1.1. Conexiuni și interferențe disciplinare 15 1.2. Sociologia familiei și antropologia culturală 17 1.3. Tendințe actuale în studierea familiei 20
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
SOCIOPSIHOLOGIA ȘI ANTROPOLOGIA FAMILIEI Cuprins Introducere - De ce sociopsihologia și antropologia familiei? 11 Capitolul 1 Abordarea complexă a familiei 1.1. Conexiuni și interferențe disciplinare 15 1.2. Sociologia familiei și antropologia culturală 17 1.3. Tendințe actuale în studierea familiei 20 1.3.1. Actualități tematice de investigație
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1. Considerații generale 270 10.5.2. Terapie și autoterapie 274 10.5.3. Mentalități și comportamente culturale. Nevoia de restructurare socială 275 10.6. Posibile evoluții în asistență și terapie familială în România 277 Bibliografie 281 Introduceretc "Introducere" De ce sociopsihologia și antropologia familiei?tc "De ce sociopsihologia și antropologia familiei?" Astfel formulată, întrebarea de mai sus conține mai multe răspunsuri posibile, desfăcându-se ea însăși într-un evantai bogat de subîntrebări, între care se evidențiază următoarea: de ce și de unde asocierea în
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
2. Terapie și autoterapie 274 10.5.3. Mentalități și comportamente culturale. Nevoia de restructurare socială 275 10.6. Posibile evoluții în asistență și terapie familială în România 277 Bibliografie 281 Introduceretc "Introducere" De ce sociopsihologia și antropologia familiei?tc "De ce sociopsihologia și antropologia familiei?" Astfel formulată, întrebarea de mai sus conține mai multe răspunsuri posibile, desfăcându-se ea însăși într-un evantai bogat de subîntrebări, între care se evidențiază următoarea: de ce și de unde asocierea în același text practic a trei discipline
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai mult experimentală și ocupându-se de reacțiile subiecților în prezența altor oameni), dezvoltată de psihologi, și una a sociologilor, ce vizează legătura dintre psihic și social la nivel de colectivități în contexte de viață naturale. Față de aceasta din urmă, „sociopsihologia” determină un accent suplimentar pe social și deci pe ponderea datelor (teoretice și empirice) ale sociologiei. Așa se întâmplă și în lucrarea de față. Ea este în primul rând una de sociologie a familiei, dar am încercat corelarea ei cât
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cum vom vedea în evoluția actuală a lui Katz, ar fi naiv să deviem astfel întrebarea. Căci, insistînd atît pe simbolurile cu care sînt de acord liderii și cei care îi ascultă sfîrșim prin a dezvolta analize din ce în ce mai fine ale sociopsihologiei destinatarului. Important este aici numai să notăm acest two-step flow ca o etapă, ca o fisură în vechiul sistem funcționalist, informativ, reprezentativ, al sociologiei americane. În aceste modele, lucrurile rămîn distincte: stimuli, efecte, chiar dacă există uneori interacțiune între cele două
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Educația în învățământul primar român din Transilvania (1850-1870), Teză de doctorat, Cluj-Napoca: Universitatea Babeș-Bolyai. Illich, I. (1971). Deschooling Society. New York: Harper & Row. Iluț, P. (1997). Abordarea calitativă a socioumanului: concepte și metode. Iași: Polirom. Iluț, P. (2009). Psihologie socială și sociopsihologie. Iași: Polirom. Ingrao, C. (2009). Weapons of Mass Instruction: Schoolbooks and Democratization in Multiethnic Central Europe. Journal of Educational Media, Memory, and Society, 1(1), 180-189. Jack, F. și Hayne, H. (2007). Eliciting adults' earliest memories: does it matter how
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la cunoștință. De unde și necesitatea unor ample și animate dezbateri publice. Contează la fel de mult ceea ce face dar și ceea ce nu face cercetătorul. E foarte greu să reziști tentației de a explica posibilele și imposibilele oamenilor, să faci adică sociologie, psihologie, sociopsihologie, economie. A vrea să explici posibilele și imposibilele unei persoane, ale unei familii, unei întreprinderi, națiuni sau civilizații, nu înseamnă a vrea să explici libertatea? POSIBILUL: O VECHE TEMĂ FILOSOFICĂ ȘI POETICĂ Aceste reflecții trimit la cîteva mari dezbateri filosofice
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Colecția UNIVERSITARIA 110 Seria Științele comunicării Mircea Agabrian este profesor de sociologie la Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia. Preocupările sale științifice vizează: cercetarea calitativă a socialului, metodologia integrativă a cercetării calitative și cantitative, sociopsihologia comunicării, analiza de conținut a mesajelor comunicării, sociologie politică, sociologia educației. A desfășurat o bogată activitate de cercetare științifică. A publicat numeroase articole în reviste științifice din țară și străinătate, unele dintre ele indexate în baze de date internaționale. A
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
poate scruta și anormalitatea existențială (mai ales aceasta!) pentru a scăpa de ea, a o ocoli, a ieși de sub puterea ei Încorsetantă, poate chiar distrugătoare. Un astfel de demers reflexiv aflăm În recenta apariție editorială datorată unui reprezentant remarcabil al sociopsihologiei românești, profesorul Adrian Neculau, În care ni se propune o radiografiere a identităților de tot felul, generate, Întreținute, perturbate În contextul evoluției comunismului În România. Meritul este cu atât mai mare cu cât „chinul facerii” s-a prelungit mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]