770 matches
-
zodie măgarul... (atât de simpatic și de răbdător, ori câinele, mă rog, ca fidelitate...) de Băsescu!... Băsești născuți în Gemeni? Nu se există. Poate, Scorpion. Astfel încât orișice critică adusă oricărui ins, mai cu seamă politician, născut în prima zi de după solstițiul de vară, torid, având în vedere căldura, mare, monșer, beneficiază, vrând-nevrând, de un rabat ocazional, din plecare... Să începem... cu ce? Cu ce au relatat ziarele pe ziua de 20 iunie (vechi, vechi) de ex. Precum că turma de respectivi
Căldură mare, deși veche by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11346_a_12671]
-
în toată splendoarea am ieșit toți patru în grădină să-l salutăm cu multe libații și apoi ne-am dus la culcare, pentru câteva ore numai. Casa veche trosnea din lemnele ei vechi și în ferestre lucea orbitor soarele de solstițiu.
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
alte forme. În timpul liturghiei, există un moment tulburător când preotul clamează: " Ușile, ușile!", invitând la separarea celor chemați de cei nechemați, a lumii sacre de cea profană. Janus din mitologia latină era inițiatorul în mistere și purtătorul cheilor de la poarta solstițiului, precum Sf. Petru, în lumea creștină, deține cheile raiului. Folclorul nostru e plin de referințe consonante. Poarta maramureșeană, somptuoasă, are și o replică modestă, acea ușă strâmtă și scundă prin care se intră numai "lăturiș", silind pe oricine să-și
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
învinețită, maculată, ireversibil distrusă. Din fărîmele ființei ei nu s-ar mai fi putut alcătui nici măcar o ceșcuță din care să-ți bei cafeaua. Nenorocirea însă nu avusese loc fiindcă existase o icoană a Sfintei Fecioare și o zi a solstițiului de iarnă 1989 cînd toți cei care găsiseră încă un drum împotriva răului veniseră la întîlnirea cu norul de lumină ce trecea pe atunci deasupra capetelor lor după ce, înaintea nașterii fiecăruia din cei prezenți acolo, străbătuse pentru o fracțiune pîntecele
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
se sting de-a lungul șoselei de centură. Unul dintre primele trenuri de la periferie lunecă printre luminițe, jos, în vale, spre Austerlitz. O bați ușor cu palma pe ceafă, sub păr. Te gândești că peste câteva zile va fi primul solstițiu din secolul XXI. Și după? După, nimic. Plecăm, nu vă faceți griji. Prezentare și traducere de Elena-Brândușa Steiciuc De vorbă cu autorul - Olivier Rolin, ce v-a determinat să scrieți Tigru de hârtie? A existat un „declic" inițial? - De fapt
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
chipul unor lespezi, de multe ori, pur și simplu niște pietroaie, așa cum în țările civilizate pictorii, sculptorii, artiștii abstracți în general se silesc să desfigureze, ori să nonfigureze realul... Tinerii veniți la Comuniune beți-turtă fiind Ziua maximei lumini, Sf. Johannus, solstițiul de vară, sărbătoare păgână transferată.
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15070_a_16395]
-
la redacție. Adaug totodată mulțumiri pentru florile-soarelui aduse în dar, pentru aura lor de polen scuturat pe birou. Speranța că ne vom revedea, după externare, cu sănătate răsfoind și citind numerele de revistă apărute în răstimp și păstrate pentru autor. Solstițiu mi se pare impecabil: „În cele din urmă am cedat,/ am lăsat resemnarea să-și facă de cap,// Platanul va scurta mereu din priviri gazonul.// Câtă monotonie ar fi îmbrăcat lumea/ de nu și-ar fi schimbat seninul nuanțele.// Toate
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13629_a_14954]
-
cele din urmă am cedat,/ am lăsat resemnarea să-și facă de cap,// Platanul va scurta mereu din priviri gazonul.// Câtă monotonie ar fi îmbrăcat lumea/ de nu și-ar fi schimbat seninul nuanțele.// Toate se bucură de un singur solstițiu.// Am ajuns de unde am plecat. O câmpie”. Valoroasă este, în suita Scrisorilor din cer, secvența a patra, celelalte așteptând revederi cu îmbunătățiri, care uneori, cum spuneam pe la început, s-ar întâmpla doar printr-o schimbare a topicii frazei, a schimbării
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13629_a_14954]
-
-și alinte favoriții. Apoi se îndreptară împreună spre un fost sanctuar dacic, acum abandonat. Hunarus reușise să-i explice lui Tiberius Agillus că locul fusese părăsit pentru că, fiind conceput după calcule astrale, se constatase că muncitorii, beți, plasaseră megaliții geșit. Solstițiile și eclipsele nu mai cădeau în zilele prevăzute. Regele timpului se mîniase îngrozitor, îi trimisese imediat pe meșteri la Zamolxe și interzisese, într-un moment de rătăcire, cultura viței de vie. Relațiile cu vecinii, care importau masiv din vinul dacic
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
ce drumuri am pierdut și care-i esența în care să-mi înfig asemeni unui vultur rănit ghearele esențiale. Topirea zăpezii ai plecat, ai venit dar o singură călătorie nu ai făcut: aceea spre seară, aceea spre tine metareal la solstițiul de iarnă cu apa zăpezii, a intrat în pământ singurul lucru ce l-am avut: secolul XX grădina cu arbori arhetipali de pe muntele analog cărarea ca o boare spre Dumnezeu și iarăși chipul tău iubit: însuși secolul XX #ți văd
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/8230_a_9555]
-
în limba polonă a creației lui Mircea Eliade, din care, cu excepția Tratatului de istorie a religiilor, care apăruse deja în polonă încă din 1966, va traduce în ordine, printre altele: Secretul doctorului Honigberger, Anunțul echinoxului, Tinerețe fără de tinerețe, Dayan, Recolta solstițiului, Ocultism, vrăji și mode culturale, Alchimia asiatică, Cosmologie și alchimie babiloniană, Jurnal indian, Roman indirect, Contribuții la filosofia Renașterii, Fragmente din Jurnal, Patanjali și Yoga etc. Din Cioran a tradus, printre altele, Pe culmile disperării, Convorbiri cu Cioran, Lacrimi și
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
și eliberarea actelor de deces), un pariu al autorului însuși. Ambiția de constructor epic a lui George Bălăiță reiese cu limpezime din modul în care este structurat romanul: în două mari părți, aproape egale ca întindere, corespunzând celor două zile (solstițiul de iarnă și solstițiul de vară) prin care se definește lumea lui. Două zile diferite de toate celelalte și un erou pe măsură, care le parcurge cu simțurile încordate, cu vigilență mentală și senzitivă, pentru a le epuiza, parcă, întregul
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
deces), un pariu al autorului însuși. Ambiția de constructor epic a lui George Bălăiță reiese cu limpezime din modul în care este structurat romanul: în două mari părți, aproape egale ca întindere, corespunzând celor două zile (solstițiul de iarnă și solstițiul de vară) prin care se definește lumea lui. Două zile diferite de toate celelalte și un erou pe măsură, care le parcurge cu simțurile încordate, cu vigilență mentală și senzitivă, pentru a le epuiza, parcă, întregul semantism. Personaj singular, cu
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
cu surprindere că toată această pulbere fină s-a aranjat, parcă de la sine, de-a lungul liniilor simbolice trasate de Autorul omniscient. Prima dintre cele două părți ale romanului face una cu prima zi a lumii lui. Ea se suprapune solstițiului de iarnă, adică acelei date (21 decembrie) la care "culmea" hibernală, a nopții celei mai lungi, a întunericului celui mai dens, trece înspre creșterea insesizabilă a zilei. Comutând persoana a III-a (a descripției neutre, detașate) cu a II-a
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
în iunie: nimeni nu înțelege nimic - cu excepția înțeleptului August pălărierul și a veritabilului său ucenic, Antipa. Acesta împodobește bradul de Crăciun cu trei zile mai devreme decât restul lumii (stârnind mirări, iritări, ironii) anume pentru a suprapune sărbătoarea creștină cu solstițiul și a da, astfel, o mai mare coerență vieții din amărâtul orășel de provincie, vechiul târg de vamă industrializat cu forța... Se poate spune că Antipa trăiește cu adevărat nu în prezent, ci sub o stea care luminează și modelează
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
apocaliptic al mustăciosului Salvador Dali... Iată-le, considerând că ele izvoresc din Gârla scânteietoare la suprafață de jocul gratuit al chimicalelor revărsate dintr-un Baril de țiței scufundat în ea: Iubite Maestre, V-am citit memoriile între două fenomene astronomice: solstițiul de iarnă și echinocțiul de primăvară. Sunteți un mare, un fascinant scriitor. O forță de creație uriașă... trezește în viață personaje neașteptate. Oameni obișnuiți devin personaje în Marea poveste a lumii... I-ați smuls din neant și le-ați dăruit
O promisiune ținută by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11817_a_13142]
-
și-au cioplit case în ele să facă isprăvi de seamă. Strașnică amăgire. II Așa au început să se miște mîini călăuzitoare (și eu nu știam că mă voi prăbuși pînă la urmă) că de-atunci în fiecare noapte a solstițiului de vară cînd focul verde ardea-n piața urbei spartani inocenți cu zîmbete de morți furau neveste tinere din orașul vecin iar frustrații veneau la noi înarmați pînă-n dinți. Căutîndu-și răpitele prin hrube subterane spărgeau geamurile ferestrelor și-ncepea molima
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
Bud, Mihail Gălățanu, Victor Sterom, Mihai Antonescu, Daniel Vorona, Gabriel Stănescu, Darie Ducan și alții. O, iată-te În prag! Femeie-iarnă cu degete amorțite de Cântec! Asmute spre mine arc săgetat În centaurul Chiron, Învățătorul de zei, prieten cu Herakles! Solstițiu divin, tropic al Capricornului, taci! Austrul privește zănatica mână cum scrie, cum scrie pe foi de opal și nimeni, dar nimeni nu Îndrăznește neiosul să-l facă să tacă-n undrea. Crăiasă a Zăpezilor, vino mai aproape! Furtuni. Copaci smeriți
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
Ta bouche aux lèvres d'or n'est pas en moi pour rire”... (P. Éluard) Cu buze de argint sărut potirul, În mine nimeni nu cutează râsul. Vorbele tale rămân pictate pe tavanul cerului, stalactite fumegând În noapte. În amintirea solstițiului se aud cum tresar chiparoșii. Dincolo de bolboroseala mării, un vers eșuat În această lume arsă de chin și alean... Știi ceva? e otrava din gând! Și cristelnița plânge... JURNAL MATINAL Cum să Întind funia de mătase a frigului când desfrâul
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
lumea satului este vorba - a fost și este bogată în obiceiuri și tradiții. Multe din aceste obiceiuri își trag obârșia din perioada precreștină. Pentru a demonstra acest lucru voi face o incursiune în istoria antică privind Cultul soarelui - legat de solstițiul de iarnă - în primul rând la geto-daci, apoi la alte popoare. Doveditor în acest sens este „Soarele de andezit” (cu un diametru de 7,1 m) de la Sarmisegetusa. Trasul cu săgeți în nori, practicarea incinerației, obiceiul - încă păstrat la lăsata
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
dzio). Acest cult a dominat străvechile mari civilizații, prin figurile zeilor - eroi care erau întrupări ale forțelor creatoare, ale izvorului vital de lumină și căldură (Cultul zeului Ra - la egipteni, Apollo - la greci, Mithra - la iranieni). Sărbătorile începeau în jurul datei solstițiului de iarnă (17 - 25 decembrie). Mitraismul a fost o religie centrată pe zeul iranian solar Mithras, devenit popular în rândul militarilor din Imperiul Roman, între secolele I-IV DH, care a avut o mare influență asupra creștinismului în formare cu
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
în secolele IV-V, când se fixează definitiv și data Crăciunului. Sărbătoarea Nașterii Sfanțului Ioan Botezătorul, la 24 iunie, se pare că a fost instituită după unii cercetători, spre a înlocui sărbătorile păgâne, cu caracter agricol sau naturist, din epoca solstițiului de vară (22-23 iunie). Drăgaica, Sânzienele în tradiția populară În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica. Deși sunt asociate sărbătorii creștine a Nașterii Sfanțului Ioan Botezătorul și a Aducerii Moaștelor Sfanțului Ioan
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
mai mici de urși (3-6 personaje), care se bucură de multă admirație și contribuie la amplificarea obiceiul. Calul este o altă întruchipare plastică a unor simboluri mitice din tradiția bucovineana. Jocul calului este o reminiscența a cultului căilor practicat la solstițiul de iarnă, la echinocțiul de primăvară precum și la solstițiul de vară. Că joc de Anul Nou, căluții (caiutii) au o largă răspândire în satele din Bucovina, măi vestiți fiind dansatorii - caiuti din Dolhesti, Zvoristea, Zamostea, Hârtop și Fântânele, care impresionează
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
de multă admirație și contribuie la amplificarea obiceiul. Calul este o altă întruchipare plastică a unor simboluri mitice din tradiția bucovineana. Jocul calului este o reminiscența a cultului căilor practicat la solstițiul de iarnă, la echinocțiul de primăvară precum și la solstițiul de vară. Că joc de Anul Nou, căluții (caiutii) au o largă răspândire în satele din Bucovina, măi vestiți fiind dansatorii - caiuti din Dolhesti, Zvoristea, Zamostea, Hârtop și Fântânele, care impresionează prin fast și elegantă, dar caiutii pot fi întâlniți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
Ulmeni, dosar nr 3-1904-1912, nr 4-1917 5. Aspecte ale dezvoltării învățământului din Sălaj, Zalău, 1971, p.84 6. Micaș, Lucia, „Istoria localității Ulmeni”, lucrare pentru obținerea gradului didactic I, 1994, p.64 7. Ulmeanu, Matei, “Pagini memoriale” vol.I, Editura Solstițiu, Satu Mare, 2000, p.59. Prof.Botiș Mircea / Pr.Botiș Radu
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]