92 matches
-
bine scris, nu expresivitatea involuntară (un concept foarte frumos și foarte citat, dar nesuferit, pentru că ne condamnă la o pasivitate auctorială nătîngă), ci chiar o specie nouă. Tia Șerbănescu scrie despre familia ei obișnuită, despre bărbații bețivi care o traversează somnambulic, despre mătușile fantastice, despre fiul iubit cu disperare, despre fetele nerușinate din biroul de corectură. Și întotdeauna îi e oarecum jenă de procedeul literar, de tot ce ar însemna punere în literatură: "Rîndurile acestea care par a curge acum de la
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
-s aplecați/ așa cum eu sunt distrat/ și-mi trimit umbra pe alte străzi/ prin uruitul tramvaielor silențioase." În relația aceasta melancolică, întreținută de aparența spectrală a obiectelor, subiectul este și el supus unui proces de choseificare. În cursul deambulărilor sale somnambulice, străbătut de fluxul hipnotic al lucrurilor, poetul pare el însuși un obiect: "Tăria de a nu face nimic/ de a sta pur și simplu într-o odaie/ așteptînd soarele ca să-ți împarți cu el umbra umană/ așteptînd primul ciocănit în
Geometria visătoare by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15365_a_16690]
-
Cartea atestă faptul că inocența pierdută în materie de credință și certitudini absolute nu presupune neapărat acceptarea anarhică a unei multiplicități axiologice ireductibile. Lipsa unor valori „tari", universale, nu face altceva decât să accentueze și mai mult nevoia menținerii, chiar „somnambulice", a unor puncte de reper, a unor adevăruri locale, „slabe," limitate. Perspectiva lui Andrei Cornea îmi aduce aminte de o remarcă făcută de Robert Solow, citat de Clifford Geertz în Thick Description, în legătură cu opțiunea relativiștilor pentru o subiectivitate generalizată: este
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]
-
silabisind, priviri și făpturi pe trotuarele obosite ale orașelor, cînd spaima și mila lor la vederea mea se preschimba în mine într-o disperată înțelegere a golului ce-i bîntuie... și era o duioșie hărțuită... o tandrețe crudă...ei continuînd somnambulic a-și cumpăni vina prin ahtiere... uitarea, prin neastîmpăr și năvală... toate dosite pînă la înnăbușire în cotloane abia bănuite... încît pupila părea vînătă de-o beznă de cavernă... oare ce spaimă aleasă ne-njugă mereu la vorba altora de
Mîna by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12951_a_14276]
-
visați la lucruri pe care n-o să le aveți niciodată“. Frédéric Beigbeder: 199 000 lei. Editura Pandora-M, Târgoviște, 2004. Preț: 199 000 lei. Biografia unui destin „Biografia mea nu are nimic spectaculos. Poate, doar faptul că am trăit ușor somnambulic“, își începe Octavian Paler „Autoportretul într-o oglindă spartă“. „Nu pot să scriu dacă nu mă descriu“, ne mărturisește cărturarul. Prin urmare, biografia se transformă în destin. Cartea conține 135 de episoade importante din viața lui Paler. Octavian Paler: Autoportret
Agenda2004-27-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282617_a_283946]
-
străbate continentul pe care Zeus însuși a fost nevoit să-l mintă pentru a-l subjuga și, în cele din urmă, a-l diviza și diviniza. Așadar, scriind despre Erasm, Zweig e cu ochii pe Hitler și Mussolini, dictatorii Europei, somnambulici și perfizi, visînd să joace, fie ce-o fi, rolul taurului alb: "în fond, fanatismului îi este întotdeauna indiferent care este substanță inflamabila ce dezlănțuie focul; fanatismul nu dorește decît să ardă și să mistuie, să-și descarce forță de
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
al Birgittei Trotzig din 1961, tradus la noi în 1992 (O poveste de la țărmul mării, Ed. Univers, trad. Florina Jianu-Verona), aduce în fața cititorului o lume sever construită din personaje schematice, dar memorabile. Merete cocoșata, mama ei, bătrână oarbă se mișcă somnambulic într-o ambianța dominată de prejudecăți și presimțiri ale sfârșitului, la cumpăna anului 1500. Lumea românului e alcătuită fără risipă, cu o economie de gesturi aproape crudă. Aceeași atitudine o regăsim și în poeziile antologate aici. De fapt granița dintre
Birgitta Trotzig în româneste by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18016_a_19341]
-
o hoinara de sfîrșit de secol XX - care, firește, se prezintă altfel decît hoinara anilor ^60 și chiar decît hoinara anilor ^80 (de pildă cea din filmul lui Agnès Varda, Fără acoperiș și fără lege, în care o fată hălăduia somnambulic, minata de un spleen devorator, si murea, ca un animal părăsit, pe un cîmp). Hoinara de acum are un aer jovial, activ, aparent pragmatic, si isi exersează supraviețuirile prin tot felul de "mici munci" (regizorul Erick Zonca știe, din proprie
Rezistenta fetelor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18074_a_19399]
-
pe Kusturica, pe scenă, cu chitară, făcând tot un fel de "muzică acrobatica", un balet propriu, ăn baia de decibeli, ămbrăcat ăntr-o bluză de trening roșie, ăn adidași, cu o pălărie jerpelita, dansând și cântând cu un aer fericit, ușor somnambulic - nu se putea să nu-ți sară an ochi un fapt: acest om - indiferent de calitatea orchestrei an sine -, se simte bine și se simte liber. Așa cum unora le place să joace la bursă, lui Kusturica ai place să se
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]
-
tăvălugul unor fapte pe care nu le înțeleg pentru că au altă dimensiune decât cea a omenescului. Cu excepția Sentei, apăsată de lumea reală, ea aspiră către o altă viață; fascinată de chipul eroului legendar, își trăiește aievea fantasmele alături de el înaintând somnambulic către sacrificiul suprem pentru izbăvirea lui. Tânăra soprană Susan Anthony i-a dat Sentei toată candoarea, luminozitatea, exaltarea, amestecul de fragilitate și tumult ce o definesc. Vocea pură, cristalină și totuși densă, rezistentă, frazarea largă susținută de o vibrație interioară
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
un alt Desplechin, adept al rigurosului stil clasic și îndrăznind să abordeze, cale de 2h37', un unic subiect: arta actorului. În Londra secolului trecut, povestea unei tinere de extracție socială modestă, o fată cu un spirit amorf, cu un aer somnambulic, care devine, dintr-o piatră - o actriță adevărată; cum? cu ce preț? Dacă nu ești interesat, în principiu, de subiect, filmul te lasă absolut indiferent; altfel, ți se pare unul dintre cele mai pasionante filme care s-au făcut vreodată
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
speță. Ciuma pedeseristă, uitată prea repede de populația derutată de netrebnicia celor aflați azi la putere, reizbucnește în jerbe înfricoșătoare. Dacă nici acum nu ne dăm seama cu cine am avut de-a face, dacă, infantilizați și lobotomizați, vom păși somnambulic către focurile diavolești ale acestei bande de tâlhari la drumul mare, spre a ne preface în scrum, ne merităm din plin soarta. Cum nu am iluzii în privința inteligenței politicianului român și nici în subtilitatea serviciilor secrete (grosolane până-n pânzele albe
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]
-
AM AȘTERNUT CAPUL PE BRAZDA IMIMII MELE, TOAMNA! Ți-ai așternut capul pe brazda inimi mele, toamna! Mi-ai adus dânsul frunzelor din amintiri, Mi-ai fluturat evantaiu-ți de serenissimă doamna, Străfulgerata de două irepetabile iubiri. La glasul norilor tăi, somnambulic, am ieșit pe terasa Să respir o himera din câmpul meu cu ciulini, Să fiu iar copilul ce întârzie de fiecare dată la masă, Chiar dacă acum, întârzii să mănânc printre străini. De valsul frunzelor tale în ploaia rebela, mi-e
VERSURI (5) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381612_a_382941]
-
AI AȘTERNUT CAPUL PE BRAZDA INIMII MELE, TOAMNĂ ! Ți-ai așternut capul pe brazda inimi mele, toamnă! Mi-ai adus dansul frunzelor din amintiri, Mi-ai fluturat evantaiu-ți de serenissimă doamnă, Străfulgerată de două irepetabile iubiri. La glasul norilor tăi, somnambulic, am ieșit pe terasă Să respir o himeră din câmpul meu cu ciulini, Să fiu iar copilul ce întârzie de fiecare dată la masă, Chiar dacă acum, întârzii să mănânc printre străini. De valsul frunzelor tale în ploaia rebelă, mi-e
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
altă parte, ni se părea absolut normal ca, întorși la casele noastre, să-i auzim pe părinții, pe unchii și mătușile noastre înjurând regimul și comentând emisiunile unor posturi de radio străine. Astfel ne-am petrecut copilăria și adolescența, pendulând somnambulic între Palatul Pionierilor și ŤEuropa liberăť. Mai toți aveam câte o rudă în pușcărie." Nu prea există puritate ideologică și morală în aceste propoziții, dar cât adevăr uman! Noi succese ale prostiei Trec săptămâni, trec luni, și tot nu apare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8594_a_9919]
-
te absoarbe și ce te refuză, ce te atrage, ce te obosește. Și cîți eram vii, ne socoteam morți și umblam amețiți", moto-ul, luat din vorba unui cojocar, al Zenobiei, e calea spre această condiție somnambulic-clarvăzătoare: "se reîncepe plimbarea somnambulică/ pe firul fragil dintre între vis și ape/ între moarte și veghe/ între memorie și asfixie." (Persistența flăcărilor). Un interstițiu straniu, chemînd și viziunile lui Bachelard, și cinul tuturor arheologilor memoriei, pînă la Dali, cu a sa interpretare paranoică a
Ce-am mai putea visa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7051_a_8376]
-
scafandru." (Singură și imobilă). Paradoxala mobilitate a perechii. Iată obiectele, rău-voitoarele obiecte, cotropind spațiul visului, acele obiecte care, în somn, ne rup spinările și ne străpung privirile, desfăcîndu-le în jerbe de viziuni colorate: "Legat de toate aceste insistente fantome/ de somnambulica ta plimbare prin mine/ prin mijlocul crăpat al retinei/ prin rochiile care mușcă cu foamea cea mai grea/ prin geamantanele mele pline cu apă/ prin marginea de aluminiu a gurii// Eram acolo și podurile care se întindeau peste mine/ eram
Ce-am mai putea visa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7051_a_8376]
-
coborîtă egal. Am luat-o în brațe și am început s-o mîngîi încet, grijuliu, cu pupilele lipite hipnotic de lumina ecranului. Discuția celor doi soți mă atrăgea. Trupul pe jumătate dezbrăcat al femeii blonde, cu gesturile lui ușoare și somnambulice, stîrnea în mine un fel de plăcere otrăvită, insuportabilă. O contemplam încîntat, ca pe o mică sălbăticiune prizonieră care știe că nu- și merită soarta. Devenisem suporterul ei și o urmăream cum punctează. Dorința de a mă iubi cu Ondina
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
cu intermitențe Cenaclul se numără printre cele de referință: "ghem cenușiuť ochi vegetali, vinețiť poziție defensivăť atitudine de jivină încolțităť melc căruia i-a căzut calcarul din spate, încordat la primejdiile posibile". Spre deosebire de G. Călinescu, în total dezacord cu "existența somnambulică" a stelarului, blamîndu-i cu un secret lustru admirativ "delirul infatuat în ton sacerdotal și profetic în care tocmai enormitățile sînt grațioase", E. Lovinescu pare a-i înțelege "eterna boemă". Deși poetul făcuse deja pasul în vagabondaj (poet "al mizeriei, al
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9806_a_11131]
-
copilărie și în adolescență, îi apăreau mai ales când, după lectura unei cărți fascinante sau după vizionarea unui film nemaipomenit de atrăgător, încerca chiar și în timpul somnului, să se identifice cu personajul preferat. De multe ori, reajuns după o odisee somnambulică în pat, cu ochii închiși, ore în șir, încerca să depene pas cu pas, cele petrecute cu minute în urmă, începând de la ridicarea mai mult decât confuză din așternut și până la ieșirea în curte cu plapumă sau cu o pernă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
am mai simțit atât de pregnant, sau poate timpul, mereu în fugă, mi-a refuzat tot mai mult acea lâncezeală și recluziune a firii, ce se vroia despicată și analizată. Și până târziu, apariția lui mi-a adăugat o dimensiune somnambulică în fața celor ce mă surprindeau în prezența lui. Interferența cu el era atât de acaparatoare, încât absenței mele spirituale i se adăuga de multe ori și o lâncezeală motorie sau cel puțin o lentoare inexplicabilă îmi domina dintr-o dată mișcările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
incidentul descris mai sus, nu cunoaște circumstanțele în care a părăsit în dimineața cu pricina biserica, după cum nu neagă nicio clipă că el ar fi fost unealta unei astfel de întâmplări. În plus, se știe că Jorge este telepatic și somnambulic încă din copilărie. În prezența lui nu e nevoie să vorbești, el îți poate ghici intențiile în fiecare moment, în măsura în care i se adresează lui. Altfel, este complet indiferent la ce se întâmplă în jur, la ce spun sau gândesc oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
singur, nu are niciun prieten, n-a fost văzut niciodată în prezența unei femei. În ciuda frumuseții lui seducătoare, femeile par să-l ocolească sau dintr-un motiv neînțeles nu le suscită defel atenția. S-a constatat recent că, atunci când e somnambulic, Jorge vindecă răni prin simpla atingere sau are o acțiune benefică, curativă, asupra celor cu care vine în contact. Se pare că în somn lui Jorge îi cresc aripi de înger sub formă de coarde de lumină, vizibilă sau nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de ce l-au ales tocmai pe el miracolele ca să se reveleze. El trăiește miracolul propriei sale persoane și îi este de ajuns, el nu-și pune întrebări. El nu neagă miracolul, dar pretinde că nu-l vede. În starea sa somnambulică, Jorge poate vindeca oameni, dar când se trezește nu-și mai aduce aminte de nimic. El nu istovește miracolul și ar dori să nu fie tulburat în somnul lui decât dacă este neapărat necesar. Ea asta credea despre Jorge și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cald și liniștitor. A abandonat aproape total gândul întâlnirii cu Jorge. Părea imposibil. Era înconjurat de o armată de "ajutoare" ce-l organizau temeinic de dimineața până seara și-i administrau afrodiziace pentru a-i asigura numărul zilnic de pase somnambulice, în care se presupunea că virtuțile lui curative funcționează pe deplin. Jorge doarme ca un pașă într-o grădină a deliciilor, într-un baldachin cu umbrelă și plasă pentru a fi protejat de insecte. În jurul lui foșnesc trepădușii ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]