2,666 matches
-
spectacol care mi se pare prost, chiar dacă pentru asta sunt nevoit să ridic un rând întreg. Dar n-am îndrăznit încă să-mi asum public opțiunea de gust. Răzvan mi-a răzbunat ani lungi de căscaturi, de plictisuri și de somnolență. Salut. Mi se pare o grosolănie și o mârlănie să întrerupi un om care a investit totuși suflet și timp în ce face, indiferent de rezultat. Normal că e ‘the cool thing to do’ să te revolți așa, mai ales
Bravo, Razvan! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82928_a_84253]
-
nu doar "rătăcirea" sa ("Rătăceai, în vis, departe,/ În lovirea vîslei sparte./ Lacrimi adăstau în port -/ Raci și pești cu ochiul mort" - Ulisse), ci și fixarea în cîntecul său auroral, cîntec al vitalității inaugurale, al frumuseții ca o deșteptare din somnolența visului, o deșteptare, desigur, iluzorie. Căci frumusețea este ea însăși vis, un vis dotat, cum ar zice același Breton, cu o "rigoare meritorie", dar și "scut" împotriva vieții, mirobolantă orbire ocrotitoare: "Limpezi cîntăreți/ Ai celor dintîi lucruri,/ Cine printre voi
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
de inactivitate premergătoare sărbătorilor, precum și lungul interval de recuperare după luptele cu zaibărul, jumara de porc și murătura. Astfel încât, pe la mijlocul lui ianuarie, troieniți, mahmuri și cu arsuri stomacale, ne vom reapuca, in corpore, de ascensionarea piscurilor Uniunii Europene. Zilele de somnolență provocată dintre Crăciun și Sfântul Ion vor fi, desigur, cât se poate de agitate în cele două tabere pesediste. Tactica lui Năstase vizează, în principal, constituirea unui mecanism de perpetuare a propriei puteri. Logica lui e cât se poate de
Tactica somnolenței provocate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14535_a_15860]
-
lumea ridică lehamisită din umeri. Avem asociații și fundații cu duiumul, specializate în violarea drepturilor omului, dar parc-au intrat în pământ. Cu o singură excepție - scandalul OTV -, nici una dintre consumatoarele de fonduri externe nu s-a lăsat trezită din somnolența indusă de sunetul plăcut foșnitor al eurodolarilor. Dar și atunci când două doamne oneghiste au ieșit în arenă au pierdut un minunat prilej să tacă: vizibila lor inabilitate le-a adus în situația comică de-a se transforma în apărătoarele lui
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
Da. - Ești băiatul care a descoperit o scurgere masivă de gaze în piața Rovira. - Căpitanul Blay a descoperit-o. - Și locuiești pe strada Cerdena. - Da. - Și nu ai tată - coborî vocea și adăugă: E adevărat? În vocea ei percepeai o somnolență care se îneca uneori în flegma lipită de corzile vocale; m-am gîndit că avea febră mare și că prin glas transmitea acea febră și spută contaminată. - Chiar n-ai tată? - repetă. - Nu știu. - Nu știi dacă ai tată sau
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
această întrebare ar fi putut să răspundă polițiștii metamorfozați în precupețe. Cum partea lor tare nu e dialogul, răspundem noi: prețul unui ou românesc este echivalentul efortului găinii de a-l produce plus costul trândăviei oamenilor cu bulan, ieșiți din somnolență doar când începe să se audă girofarul limuzinei prim-ministeriale.
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
Grete Tartler Iluminările ca treziri A trecut un secol de când Walter Benjamin (născut în 1892) își trăia Copilăria berlineză la început de veac. Telefonul era încă o mașinărie misterioasă cu manivelă, prevestitor de schimbări fatidice, tulburător de somnolențe istorice, aducând vești din "noaptea care precede orice naștere adevărată". Birje zdrăngăneau de-a lungul canalelor, trenurile conturau - cu liniile pierzându-se în ceață - depărtarea de pierduta lentoare a metafizicii. Pașii din copilăria lui Benjamin mai lăsau pe parchet "urme
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
celui de-al doilea război mondial a fost tocmai o epocă foarte favorabilă pentru "constructori". Lumea se afla în mod evident în ruină; era prin urmare necesar ca să înceapă construirea unei lumi noi. Pe cînd acum - există un fel de somnolență într-o lume mai accesibilă, mai ușoară. Viața este mult mai ușoară pentru ei decît a fost pentru noi. R.B.: După 11 septembrie mai ales, intelectualii s-au numărat printre primii care au luat o atitudine. Ce credeți că ar
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
pe cît intrase și eu m-am întors la pat. O fi fost poate frica, pentru că efectele injecției n-aveau cum să fie atît de instantanee; dar adevăru-i că eram cam amețit și chair mă simțeam doborît de o ciudată somnolență. (...) N-a trecut o jumătate de oră și mi-au adus micul dejun, iar ca un fel de companie a melancolicului mic dejun de spital, a intrat și o femeie, un fel de inspectoare, sau doctoriță, sau șefă, judecînd după cum
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
turbură, deoarece, în omul evoluat, acestea corespund conștiinței vinovate, vizitată de păcat. Ne recunoaștem cu un fior rece în cele fantastice, deviind de la firea umană... * Am toată stima pentru de-reglarea voită a confraților de obicei mai tineri, ce preferă somnolența, partea de somn a pămîntului, și îndrăznesc să spun că eu mă situez în partea de veghe. în fond, diversitatea de stiluri permite. Cât despre dereglarea pomenită, în sensul în care ea face să se lege aiurea formele, datele existenței
Despre roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10411_a_11736]
-
abia sesizabilă fărâmă de (auto)ironie. Nimic nu descrie mai bine deruta existențială a unui om singur ca acest poem al gândurilor curmate la nivelul cuvintelor de legătură: "iar această levitație de umbre-vocale/ susurând în gura tăcerii nu e decât/ somnolența singurătății tale/ ce îmbibă toți porii aerului// ai fi preferat mai degrabă nu/ și poate era mai bine să/ decât doar așa ca și cum/ așteptând că va fi să fi fost/ fără să". De altfel, spre sfârșitul ciclului, esențializarea devine tot
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
Ion Tudor Iovian iată o frunză care se ridică bătrânește de pe asfalt și urcă acolo unde a fost până azi dimineață când o pală de vânt foarte rece a smuls-o din somnolență /ce o fi apucat-o așa dintr-o dată/ poate că și-a amintit de vreo gâză care se va fi oploșit la subțioara ei tot mai uscată poate că acolo sus întrebările devin tot mai albastre și nu mai așteaptă
întâmplare de seară by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/3697_a_5022]
-
doar culori/ de podoabă ale zilei,/ zărirăm caii, și toți alergarăm/ să le îmbrățișăm capetele osoase/ cu ochi tulburători./ Iar ei, surprinși,/ se smulgeau din îmbrățișare, clătinîndu-ne” (Copiii-păstori). Starea de tihnă pogoară asupra convulsionatelor reliefuri. O duioasă lentoare, o recuperatoare somnolență, o benefică solaritate par a purifica orizontul cotidian: „Apune luna, e o ceață-n lucruri,/ un început prin arbori,/ de parcă lumea e-nvelită toată/ de o pînză visătoare, acoperind statui/ ce nu-s desprinse pe deplin din piatră.// O, sfîșierea zorilor
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
audiențe la Palat, în legătură cu necesitatea modernizării drumurilor pentru călători și mărfuri, a căilor de comunicații, în general, ,,așa cum am văzu prin țara nemțească, pe unde am mai umblat și eu” (vezi C. Aricescu, Istoria revoluțiunii de la 1821). În această îndelungată somnolență feudală, cu instituții publice extrem de fragile și cu o viață comunitară mai mult decît sumară, formele simbolice de reprezentare au lipsit aproape cu totul. Expresiile artistice înseși au rămas legate aproape în exlusivitate de spațiul eclezial sau de curte, iar
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
au fost nevoite să ancoreze în larg. În același timp, aglomerarea urbană vecină, Rostov-pe-Don, extinzîndu-se și modernizîndu-se, a acaparat tot comerțul din regiune. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, Taganrogul nu mai era decît un tîrg fantomă, Anton Cehov îi denunța somnolența, dar se lăsa cuprins de vraja lui morbidă. Alături de străinii care încă se mai împăunau cu bogăția lor, populația rusă, alcătuită din muncitori, docheri, mici negustori, slujbași famelici, trăia ca vai de ea de pe o zi pe alta. Străzile nepavate
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
ia distanțe moral-estetice față de sine, indispensabile actului poetic. Pe filiera Adrian Maniu - Ion Vinea - Ion Pillat, autorul nostru se nuanțează elegiac, ca și cum vitalitatea și-ar testa limitele, ca și cum ar face un pariu cu ea însăși. O umbră ușoară, o vagă somnolență coboară asupra conștiinței robuste ca o relaxare. Sugestiile de tristețe și vis se înmulțesc: Ci iată-mă întors acum din vie/ Seara, cînd toate lîngă somn ne lasă./ Să-mi povestesc viața? Cui să-i scrie?/ Tristețea zilei care-a
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
înțelegerea jocului de fotbal. Ba a avut și destule prejudecăți în privința lui ca strategie, tehnică și spectacol, ajungând până acolo încât "un-doi"-urile, "trimiterea portarului" după țigări", sau driblingurile á la Dobrin, Dumitrache, Pelé, Maradona sau Ronaldo, îi provocau o somnolență mai eficientă decât o întreagă doză de "diazepam". Ca să nu mai fi amintit de schemele tactice gândite de generalul-antrenor român Iordănescu de care se minuna el însuși agitându-se pe banca suspinelor încercând, în același timp, să verifice cu spaimă
Fotbalul - acest joc miraculos... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12390_a_13715]
-
de albitele graniți simți orele în coșul pieptului dându-și duhul treptat o grămadă de măști ofilite vibrează în fundaluri un singur gest te-ar feri de somnolentele spații dar până să-l faci se lasă noaptea de-a binelea Somnolențe Din curtea spitalului - o clădire interbelică ruină aproape se vede turla unei biserici prin alei se plimbă bolnavii tăcuți salonul numărul opt este deschis tuturor întâmplărilor un copil geme în somn și noaptea se înmulțește la geamuri sora cu cearcăne
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/9603_a_10928]
-
doi de ani, imposibil să nu-ți pui întrebări! - Dumnezeu o să-ți răspundă într-o zi, am spus, ai încredere în el, Ilarie! - Cred că am văzut o scrisoare pentru dumneavoastră, a zis el vizibil nemulțumit și a recăzut în somnolență. Până de curând, femeia de serviciu - care vindea și cafea preparată pe un reșou ascuns în vestibulul closetului pentru femei - lăsa scrisorile de două sau trei ori pe săptămână pe biroul fiecăruia. Fusese concediată la ultima reorganizare a Institutului și
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
răsucită). Un conspect critic al creației lui Ion Caraion poate dezvălui caracterul metodic al negativului, structura nihilismului, organizarea anarhiei, dacă putem vorbi astfel. Degradarea începe cu vârfurile consacrate ale lumii, cu imaginile mitologice. Narcis e înnămolit în decrepitudine fizică, în somnolență, în suspendarea identității: "șovăielnic lângă mit,/ din băltoacă în băltoacă/ Narcis e pleșuv./ S-a-nșelat? A adormit?/ Era altul? N-a fost el?" (șovăielnic lângă mit). Faust se luptă din greu cu slăbiciunile ființei proprii: "Faust plăpând.// Faust în luptă cu
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
vibrînd printre ceruri/ cu animale acvatice/ privite prin sticlă" (Lumină de iulie). Culoarea favorită e albul: "Un alb încremenit ștergar/ îmbracă zarea peretelui" (Restituiri), iar cuvintele șterse din manuscris "întunecă pagina", aidoma unui contrast paradoxal al neîmplinirii (ibidem). O subtilă somnolență sfîrșește prin a potopi simțurile ce nu mai apucă să semnaleze satisfăcător realul, lăsîndu-i imaginea în fază de eboșă, de neînchegare: Și pajiștile/ somnoroase/ și te invită parcă la visare/ în ecuația subtilă/ dintre pămînt și cerul palid// simți punctul
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
acestea fiind rezultatul efortului de adaptare a organismului la noile condiții meteorologice. La persoanele care au o labilitate fiziologică mai mare, aceste modificări de adaptare au o intensitate mai puternică, ce se remarcă prin apariția unor simptome: cefalee, iritabilitate sau somnolență, modificări ale capacității de muncă etc. Meteorologi amatori Sensibilitatea la schimbările de vreme (meteorosensibilitatea) este un fenomen biologic caracteristic tuturor organismelor vegetale și animale. Prin comportamentul lor diferit, în funcție de anumite schimbări ale timpului, păsările, insectele, animalele și chiar florile „ne
Agenda2003-50-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281818_a_283147]
-
o biruitoare îngăduință, și-a împlinit destinul cu monumentală răbdare și înțelepciune. Poate chiar ecleziastică, știind și asumându-și ca pe un datum „deșertăciunea deșertăciunilor - totul e deșertăciune“ , cum ar spune un pesimist. Poporul român a ieșit din aparenta lui somnolență din cauza căreia a fost acuzat că e în afara istoriei doar când i-a fost amenințată ființa biologică. Nu demnitatea, nu onoarea, nu alte noțiuni vagi și convenționale. Când bunul simț a fost încălcat flagrant, când minciuna atotstăpânitoare a devenit cuvântul
Agenda2003-51-03-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/281850_a_283179]
-
Nicu Horodniceanu Viața asta ciudată se alcătuiește parcă de la sine după un program existent. El cuprinde în mod repetitiv zilele și nopțile, starea de trezie și cea de somnolență și uitare. Atît de riguros stabilit este el că atunci când se produce o abatere întâmplătoare, ai senzația unei catastrofe. Parcă n-ar avea sens să trăiești în alt mod. Ca în cazul insomniei... faptul că nu poți dormi câteva ore
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
Andreea Deciu Cu cîteva luni în urmă plecam la o conferință, luînd cu mine un laptop pe care urma să-l declar vameșilor de pe Otopeni. Avionul decola în zorii zilei, cînd aeroportul era încă scufundat în somnolență și lentoare, și nimeni nu părea că se grăbește, pe mai toate figurile citindu-se clar un aer plictisit și prost dispus, de inși treziți fără voia lor cu noaptea-n cap. După ce am predat bagajele și am prezentat pașaportul
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]