2,017 matches
-
dure. Baia de concretețe la care Ioan Flora își obligă producția nu reprezintă o ocultare a poeziei, ci un mod indirect de-a o sugera, tangent la o exasperare a expresiei ce se sacrifică pe sine. Mitul ,omului concret", de sorginte bacoviană (stihul: ,- O, cum omul a devenit concret..." figurează drept motto al volumului intitulat Terapia muncii), e un mit crepuscular, paradoxal regenerator tocmai prin conștiința epuizării pe care o cuprinde. El își adjudecă embrionii epicului ca o probă a alienării
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
introducerii: ,vizionarismul poetic nu este apanajul romantismului" (p. 15), chiar dacă exemplele analizate preferențial pot induce o astfel de conexiune obligatorie. Rămân, totuși, la această idee că vizionarismul poetic, dacă nu e apanajul romantismului, e o virtute sau o predispoziție de sorginte romantică, bazată pe încrederea totală în puterea (divină și divinatorie) a poeziei de a inventa trecutul, prezentul și viitorul ca lumi fictive ce concurează sau exploatează realul. O astfel de convingere ar fi putut fi combătută sau contracarată de Cătălin
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
scandaluri care nu se mai termină, de stafii interbelice, transoceanice, de dreapta, de stînga, de tot felul de gogorițe. Dacă te-ai lua după ce citești prin reviste, ai crede că spațiul nostru cultural mișună de fasciști sau de neocomuniști (de sorginte americană), Ťboieriť, respectiv Ťoieriť ai minții, cînd, de fapt, în afară de cîțiva rătăciți - căci nu există codru fără uscături - nu mișună decît de o mediocritate endemică, uniform răpîndită, la fel de tristă în toate căsuțele și căsoaiele ideologice... Adevărații și eternii învingători ai
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
fie mult mai interesantă. Întâi de toate, dacă privim cu atenție, vedem că interpretarea lui Dragomir nu e la urma urmei ,atât de platoniciană" pe cât o arată titlul. Desigur, el va folosi în discuția sa o serie de concepte de sorginte platoniciană, anume raportul dintre paradigmă și copie, concretizat ca raport dintre centru și provincie, ca raport dintre pur și amestecat, dintre real și simulacru, dintre ființă și devenire, dintre suflet și corp. Dar folosirea unor astfel de concepte platoniciene nu
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
incompetență autorităților”, etc. legea trebuie aplicată. A avut mai multă “marfă” decât prevede legea - a făcut trafic, nu consum; drept urmare trebuie să facă pușcărie. Pedeapsa maximă pentru că e recidivist. Punct! Cred că se impune o analogie a sistemului actual, de sorginte cripto-comunist, la sistemul trecut, cu maternitatea la Moscova. Până aici sunt de acord! Bine că mai vede cineva astfel de lucruri... Dar, mi se pare mult prea forțată (ca să nu zic deplasată) comparația pe care ai încercat-o între Nichita
Puscarie pentru poezie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82962_a_84287]
-
vedea o constantă a poeziei lui Ursachi în aplecarea asupra facerii poeziei înseși, a misterului ei formal, a deconspirării cuvîntului și a legilor elaborării. Vorbea în acest sens despre gesturi păgîne și ostentație hieratica, despre un histrionism al ornamentului de sorginte alchimica. Toate acestea, deși există cu siguranță în multe dintre poeziile lui Mihai Ursachi, nu ajung niciodată să sufoce naturalețea, umorul care de multe ori cîștiga bătălia cu filosofia. Nu e vorba despre un umor al poantei de final, ca
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
urmărim congruența textului poetic modern cu mentalitatea colectivităților: Nu construim așadar pe scheme psihologice universale, după tipul credinței iluministe în repartiția egală a rațiunii între oameni. Mai puternice (...) decît diferențele intelectuale sînt varietățile noastre de sensibilitate". Un alt reproș de sorginte tradiționalistă vizează o presupusă lipsă de tradiții a poeziei moderne. Trecînd peste ceea ce socotește a fi "predecesorii falși" ai "ermetismului" și anume prețioșii, gongoricii, eufuiștii (chestiunea e, oricum, discutabilă!), Șerban Cioculescu crede a găsi "originea (sa) primordială" în formulele magice
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
sînt ridicate pe scripeți în noaptea cu farurile stinse/ și trîmbiți înăbușite de cîlții umbrei/ văd pești despicați le atîrnă carnea transparentă pe frînghii/ cactușii cresc în riduri de mătase/ clovnii fac tumbe la paralele de fum." (p.49) De sorginte expresionistă este și viziunea din poemul intitulat apocalipsa de gheață : "mari roți de fum arteziene de hîrtie mîzgălită cu laudă/ pe ecrane enorme soarele vișiniu ca fierea/ pe străzile înțepenite în dezastre/ chipurile amestecate devin arsuri similare/ cînd pe gaura
Un poet neo-expresionist by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14867_a_16192]
-
ilustrează nu numai preocupările de elită ale traducătoarei, cât și căutările ei de autocunoaștere. Romanul lui Dino Buzzati, O dragoste, (apărut în 1963) este o carte pe care nu o veți lăsa din mână, odată începută lectura: linia obsesiei de sorginte kafkiană, care a făcut din Deșertul tătarilor (1940) o capodoperă de neuitat, linie continuată în cele Șaizeci de povestiri (1958) și în unele piese de teatru, dobândește aici o tensionată ascensiune. Povestea de dragoste a unui cincagenar pentru o foarte
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
ca temă de bază a cunoașterii, enunța acel CUNOAȘTE-TE PE TINE ÎNSUȚI... Care enunț reprezintă, și el, esența reformei creștine așa cum au făcut-o marii întemeietori de religii noi, în apusul Europei. Sunt primele semne ale Existențialismului, de aceeași sorginte vest-europeană... Curios, Tacit, în analele sale, pomenește într-un singur loc de Cristos, fără nici un comentariu, doar ca de un personaj istoric episodic. În perspectiva mileniilor următoare, s-ar putea ca religia creștină, ca și celelalte, să dispară sau să
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
autoarea îi dă o claritate periculos de convingătoare. Rezumînd, lucrurile ar sta în felul următor. Deopotrivă Vulcănescu, Nae Ionescu, Eliade, Cioran, Eugen Ionescu stau sub semnul unei filosofii de tip iraționalist. Dar, în timp ce Eliade, Cioran, Vulcănescu favorizează iraționalismul vitalist de sorginte germană, romantic și neoromantic, sînt influențați fiecare în moduri diferite fie de Nietzsche sau Schopenhauer, fie de filosofia creștină sau de ortodoxism, Eugen Ionescu face cumva figură aparte cu iraționalismul său sofist care îi permite o maximă libertate interioară și
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
neozeelandezului Peter Jackson. Remarcat în urmă cu 15 ani printr-un scurt metraj intitulat nu întîmplător Prost gust, despre un cretin care salvează omenirea de niște extratereștri canibali, regizorul, care a interpretat rolul principal, a rămas credincios genului provocator de sorginte primară, perfecționîndu-se în efecte speciale numerice în cadrul unei companii proprii. Astfel că în 1997, cînd s-a început lucrul la acest proiect de anvergură, și-a putut lesne întocmi o echipă de 300 de profesioniști de clasă, 20.000 de
Carte - film - carte by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15432_a_16757]
-
este preot luteran. Scrie însă în limba strămoșilor săi, germana (atenție, germana literară, pentru că familia sa de burghezi înstăriți le-a oferit copiilor o educație atentă), iar cultura în care s-a format nu e una românească (personajul principal de sorginte autobiografică spune la un moment dat că a început să învețe româna la nouă ani și atunci primele cuvinte au fost "nu știu românește"). în consecință, atmosfera cărții nu e nici pe departe patetic românească așa cum ne-a obișnuit istoria
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
Gheorghe Grigurcu "La un moment dat, oligarhia dă semne de curată demență: își închipuie ca sorginți ale dezastrului fel-de-fel de conjurațiuni anarhiste, din Barcelona sau Paterson, din Honolulu - mai știm de unde? Nu mai vede nicăieri decît instigatori - fenomen și ridicul și deplorabil, ca totdeauna așanumitul delirium persecutionis. Nu le vine politicienilor noștri să crează că dezastrul
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
de Lege a Cinematografiei, promovat - se înțelege din nou - de inevitabilul S. Nicolaescu, cu complicitatea fostului culturnic ceaușist Mihnea Gheorghiu, prezident pe viață la UCIN, și cu suportul Comisiei pentru cultură de la Senat, unde tronează Adrian Păunescu și, din aceeași sorginte politică, Eugen Florescu. Despre "legea strașnică" și despre "proasta administrație a cinematografelor de stat", care vor deveni însă și ele strașnice, ne-au dat asigurări capii mafiei de resort, lăfăindu-se între luminile mini-cinematografului de lux, construit peste noapte pentru
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
Grete Tartler Filosof, istoric și sociolog, Ortega y Gasset (1883-1995), considerat un postmodern de sorginte nietzscheană și pragmaticistă (James, Peirce, Dewey), pasionat de interdisciplinaritate, anunțând precum Sartre că suntem în primejdie de a ne pierde unicul și netransferabilul sine, convins că substanța umană e alcătuită din incertitudinea esențială și riscul, văzând în confort, asemenea lui
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
asemeni lui Petru Șpan, să domolească tonul contestatar la adresa obiceiului spunând că el este de origine romanică, fiindcă germanii numai de când au adoptat, în ianuarie 354, calendarul roman au început să sărbătorească, în biserică, Nașterea Domnului. Obiceiul și-ar avea sorgintea în datina romană de a pune, la înverzit și la înflorit, în vase, plante și rămurele de pomi. Obiceiul amintește că la Nașterea Mântuitorului "pomii înverzesc în livezi și poartă fructe". Obiceiul, scrie autorul articolului, Ion Mihăilescu, s-a impus
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
instaurarea încrederii în forța nelimitată a rațiunii și a ideii de progres care, odată cu primele cuceriri ale științei moderne, a luat locul credinței în supranatural, creînd postulatul unității speciei umane în locul perierarhizării ei, cum se face că aceste teze de sorginte carteziană a secolului Luminilor au dat naștere regimurilor totalitare cele mai implacabile din istorie, care nu s-au sfiit să le batjocorească, să le pervertească și denatureze cu cinism, pentru a justifica în numele lor cele mai mari crime și fărădelegi
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
-l taie")". Excelentă definiție a totalitarismului! În chip paradoxal, admite filosoful, și individul cu o cultură filosofică, cu atît mai vîrtos cel ce a frecventat și teologia scolastică, înțelege libertatea tot ca "necesitate înțeleasă". Numai că, spre deosebire de necesitatea (secundă) de sorginte marxo-lenino-stalinistă, croită pe tiparul exteriorității, necesitatea aceasta (primă) la care facem apel e cu adevărat întemeietoare, în ambele sensuri ale cuvîntului: și ca punct de start, înainte de care nimic (creat) nu fusese, ante quem nemo fuit, ba mai mult: nici
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
teonomiei. (Cu această precizare - capitală - că teonomia, departe de a contracara autonomia, dimpotrivă se întrețese, ca să spun așa, cu - sau mai degrabă: în - ea, întărind-o și ajutîndu-i să se apere de ingerințele heteronomiei)". Organicismul d-lui Mihai Șora, de sorginte naeionesciană, deci luminat de credință, consunînd însă și cu destule puncte de vedere ale unor Blaga, Eliade, Noica (dl. Sorin Antohi îl pune în legătură și cu "noua organicitate" a lui Martin Buber), e adînc jignit de artificiul țipător, de
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
dificil (autorul folosește cuvinte ca arhontizat, excruciant, psihopomp, obsecviozitate ș.a.) cât și datorită unei problematici mistice eterogene. Autorul alege ca moto un fragment din Finnegan's Wake. Intenția transgresării limbajului, evidentă mai ales prin discursul parabolic obscur al meditațiilor de sorginte cabalistică strecurate la tot pasul în text, devine nu atât plictisitoare cât de un efect facil atunci când autorul forțează semantica cuvintelor prin alipirea după modelul joyceean. Borges spunea că engleza lui Joyce e de o sonoritate aproape muzicală. Or aici
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
articole despre Dostoievski. Conferința, desfășurată în limbile rusă și engleză, a fost un adevărat triumf al diferitelor școli japoneze din domeniul studiilor de literatură universală și comparată. Este o integrare în civilizația mondială a culturilor orientale sub egida civilizației de sorginte europeană. Cultura japoneză modernă a obținut, deci, o dublă determinare: cea de bază, orientală, și cea nouă, europeană. Dar modernizarea/ integrarea aceasta nu o putem numi globalizare, lucru despre care au conferențiat S. Takahasi (Occidentalizare și naționalism), Yuko Sato (Filosofia
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
fi pripit să se afirme că în proza lui Voiculescu nu există fantastic pentru că în povestirile sale nu se verifică definiția conceptului, provizorie și limitată ca putere de cuprindere, cum e orice definiție. Ceea ce se poate pune în discuție e sorgintea și în consecință coloratura fantasticului voiculescian, cum e articulat cu realul și cu ce noimă, care este funcția metafizică, substanța și limbajul care o protejează. Fantasticul înseamnă mister, echivoc, incertitudine - și cum le poți da acestor noțiuni o definiție ultimă
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]
-
visat a fi util celorlalți, scop imposibil de atins cu mijloacele raționale și numai după ce acestea au fost epuizate. În mai multe dintre prozele scurte ale lui Voiculescu, magicul este magma germinativă pentru fantastic. În spațiul literaturii, pragmatica fantasticului de sorginte magică are similitudini cu utopia. Întocmai ca și proiectul utopic, fantasticul magic nu are o realitate palpabilă, propune un act individual, trăit intrasubiectiv, ca o necesitate a spiritului dotat cu o specială substanță și, de aceea capabil să concureze natura
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]
-
și aiurea, se opune deschiderii prin agresivități! Așadar coordonata geo-culturală a actualității nu ne este foarte favorabilă. Scepticismul la care aderă Maria-Ana Tupan nu ni se pare excesiv. Adevărul este că, în pofida artificioaselor "prezențe românești peste hotare", văl roz de sorginte ideologică și postideologică, literatura română este încă insuficient cunoscută în lume și nu totdeauna prin numele cele mai reprezentative. Rupți, după al doilea război mondial, de firescul context apusean, ne vedem supuși "dublului standard" care fetișizează discursul metropolitan și-l
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]