956 matches
-
după un model occidental avansat. Al Săndulescu, istoric literar, cercetător științific principal, doctor la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", a publicat un studiu monografic despre Liviu Rebreanu în 1976. Mongorafia de față se concentrează asupra romanului Pădurea spânzuraților. Accentul este pus și pe latura biografică dar nu numai, M. V. Buciu nefiind singurul înclinat spre o perspectivă naratologică: Naratorul înfățișează neutru, impasibil, ca un realist omniscient popota (...). În Pădurea spânzuraților se simte mai în tot timpul prezentă vocea auctorială
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
1976. Mongorafia de față se concentrează asupra romanului Pădurea spânzuraților. Accentul este pus și pe latura biografică dar nu numai, M. V. Buciu nefiind singurul înclinat spre o perspectivă naratologică: Naratorul înfățișează neutru, impasibil, ca un realist omniscient popota (...). În Pădurea spânzuraților se simte mai în tot timpul prezentă vocea auctorială, câteodată, de-a dreptul lirică ș.a.m.d. În această carte, Al. Săndulescu scoate în evidență valoarea a ceea ce a remarcat Ion Simuț în legătură cu Pădurea spânzuraților (Rebreanu, dincolo de realism) și anume
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
realist omniscient popota (...). În Pădurea spânzuraților se simte mai în tot timpul prezentă vocea auctorială, câteodată, de-a dreptul lirică ș.a.m.d. În această carte, Al. Săndulescu scoate în evidență valoarea a ceea ce a remarcat Ion Simuț în legătură cu Pădurea spânzuraților (Rebreanu, dincolo de realism) și anume valoarea religioasă a acestui roman, conotațiile sale mistice. De asemenea, autorul monografiei despre Pădurea spânzuraților reliefează două constante tematice ale acestui roman: Erosul și Thanatosul. Nu fără legătură cu aceste constante, istoricul literar pune în
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
ș.a.m.d. În această carte, Al. Săndulescu scoate în evidență valoarea a ceea ce a remarcat Ion Simuț în legătură cu Pădurea spânzuraților (Rebreanu, dincolo de realism) și anume valoarea religioasă a acestui roman, conotațiile sale mistice. De asemenea, autorul monografiei despre Pădurea spânzuraților reliefează două constante tematice ale acestui roman: Erosul și Thanatosul. Nu fără legătură cu aceste constante, istoricul literar pune în lumină Simbolurile fundamentale din acest spațiu romanesc (lumina și întunericul). Înaintea acestor patru monografii au apărut în colecția Dacia Educațional
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
care pot să discut cel mai în voie cu François Villon meditând în mijlocul unui rond de flori mereu proaspete. Ce-mi place mie e că sculptorul René Colameri nu l-a făcut hoț, tâlhar, ca-n legendă, pe autorul Baladei spânzuraților, ci sub chipul unui tânăr teolog de pe la 1400 înfășurat într-o rasă de călugăr cu nodul frânghiei apăsat cu palma pe șoldul drept. Un cap frumos de efeb. Seamănă cu Nichita. Și îi spun în taină primului și celui mai
Reflexe pariziene (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14903_a_16228]
-
doar atunci cînd directorul gazetei nu va mai purta costume din tablă zincată și alte accesorii vestimentare de aceeași natură. Pînă cînd se va întîmpla acest lucru, vorba ministrului, ciocu' mic! Să nu vorbim prea slobod de funie în casa spînzuratului.
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
apărute în perioada interbelică, străine și românești deopotrivă, identificînd în schimbările de accente trecerea treptată a imaginii războiului spre violență tot mai accentuată (și carnaj) și spre romanul condiției umane. Cărțile pe care le analizează în acest context sînt Pădurea spînzuraților, a lui Liviu Rebreanu, și Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război, a lui Camil Petrescu. Similitudinile dintre ele pornesc, evident, de la formulă și de la un anume spirit al veacului, "sensibilitatea rănită a unei generații confruntate cu războiul (din
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
și adevărul). Desigur, nu e cruțată nici vanitatea națională (recte naționalistă), dacă nu vărsătoare de sînge, cel puțin producătoare de grele toxine demagogice: A vorbi cu un român/ despre lene și lașitate/ este ca și cum ai vorbi/ despre funie/ în casa spînzuratului,/ despre televiziune/ la televiziune,/ despre partid/ cu un politician,/ despre iubire/ cu o prostituată" (Din jurnalul unui extraterestru). N-ar fi nici o diferență de calitate morală între legislaturile ce-au condus România, în ultimele decenii, transpuse trist-amuzant în simboluri zoomorfe
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
tiraje enorme, biografiile celor acuzați. Atunci am citit pentru prima oară un text pornografic: relatarea unei orgii în timpul căreia corpul gol al unei acuzate, acoperit cu ciocolată (în plină epocă de penurie!), a fost lins de limbile altor acuzați, viitori spânzurați. La începutul prăbușirii treptate a ideologiei comuniste, procesul împotriva lui Karl Marx (proces ce culminează astăzi cu demontarea statuilor lui în Rusia și în alte părți) a început prin atacarea vieții lui private (prima carte anti-Marx pe care am citit
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
Căci procesul se intentează nu pentru a se face dreptate, ci pentru a-l distruge pe acuzat; cum a spus Brod: cel care nu iubește pe nimeni, care nu cunoaște decât flirtul, trebuie să moară; astfel K. este strangulat, Buharin spânzurat. Chiar atunci când este intentat morților, un proces este modalitatea de a putea fi condamnați la moarte a doua oară: arzându-le cărțile, îndepărtându-le numele din manualele școlare, demolându-le monumentele, rebotezând străzile care le-au purtat numele. Procesul contra
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
Eugenia Vodă Au și filmele soarta lor! Pădurea spînzuraților, capodopera lui Liviu Ciulei, a fost destinată, constatăm acum, privind înapoi, să facă figură de monument solitar în peisajul cinematografiei românești. O operă clasică de anvergură, un film care a entuziasmat și tulburat deopotrivă publicul și critica, un film românesc
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
deceniile și a trecut dintr-un "regim" în altul păstrîndu-și grandoarea și modernitatea - mai cunoașteți, în istoria cinematografiei autohtone, vreun caz similar? Cu siguranță - și din nefericire -, nu! Virgil Petrovici a avut ideea de a face o carte-document despre Pădurea spînzuraților (conținînd scenariul regizoral, revăzut și adnotat de Liviu Ciulei, special pentru această carte, și un montaj complex de "voci" implicate, într-un fel sau altul, în partitura filmului). Citim, pe copertă, ce scrie Liviu Ciulei despre autorul cărții: "Îi cunosc
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
s-a întîmplat. Volumul apărut la Editura Tehnică se citește cu interes și arată ca un veritabil album, plin de rafinament grafic ( "viziune editorială" - Roman Chirilă). Cel mai captivant capitol e "Recursul la memorie", pe o temă dată, tema "Pădurii spînzuraților"; capitolul (incluzînd mărturii, amintiri, confesiuni, interviuri vechi sau inedite, colaje de texte) încearcă să surprindă nu numai "drumul parcurs" pentru realizarea filmului, dar și o anumită "privire din interior"... Motto-ul capitolului îi aparține lui Ciulei: "Cultura românească e o
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
texte) încearcă să surprindă nu numai "drumul parcurs" pentru realizarea filmului, dar și o anumită "privire din interior"... Motto-ul capitolului îi aparține lui Ciulei: "Cultura românească e o parte din cultura europeană. Asta am dorit să demonstrez făcînd Pădurea spînzuraților"... "Demonstrația" a oferit filmului românesc un moment de iluzie istorică - iluzia "deschiderii", iluzia valorii intrate în normalitate...; realitatea avea să fie alta. După euforia recunoașterii de la Cannes, citim în album, un critic ca Florian Potra își asuma riscul lucidității, invocînd
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
iluzie istorică - iluzia "deschiderii", iluzia valorii intrate în normalitate...; realitatea avea să fie alta. După euforia recunoașterii de la Cannes, citim în album, un critic ca Florian Potra își asuma riscul lucidității, invocînd "datoria de a ne întreba: dincolo de momentul Pădurea spînzuraților, cinematografic vorbind, unde sîntem noi?"... Iată de ce parcurgi cartea cu un sentiment amestecat: admirație și nostalgie, pe de o parte, revoltă și strîngere de inimă, pe de altă parte. Zicea Liviu Ciulei în 1980 (într-un interviu TVR al lui
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
Oașului, aș fi încercat un Rege Lear interpretat de țărani. La prima vedere pare o idee excentrică. Pe mine însă nu m-a atras niciodată excentricitatea... [...] Am renunțat definitiv să mai fac filme."... A cui e vina că momentul Pădurea spînzuraților a fost doar un... moment și că un talent ca Liviu Ciulei n-a mai făcut film? Trecînd peste gustul unei istorii frustrante, aluneci în slalomul amintirilor (mereu vii, chiar dacă mulți dintre cei invocați în pagina scrisă nu mai sînt
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
timpului. Printr-o nouă trecere a filmului prin masa de montaj, cred că durata sa ar putea fi redusă cu 30 de minute, fără a pierde nimic din tensiunea dramatică"... Ce frumos ar fi să apară un DVD cu Pădurea spînzuraților, așa cum ar remonta-o, azi, Liviu Ciulei! Prea frumos ca să fie și adevărat?
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
de a asocia stări contradictorii și de a descinde întotdeauna în profunzimea unui rol. Emană energie și stilizează grotescul lui Richard al-II-lea, este grosier și frust în rolul lui Stanley din Un tramvai numit dorință, tulburător, profund, dureros în Pădurea Spânzuraților, succulent în Caliban din Furtuna și plin de energie, năstrușnic în Bottom. Când l-am văzut în Unchiul Vanea, m-a convins că poate fi și capricios, confirmându-mi ceea ce am știut mereu: e imprevizibil. Un actor al constrastelor. Cătălina
VICTOR REBENGIUC, sărbătorit by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14288_a_15613]
-
pe acoperișul unei case, cu cei șase copii mici pe care-i avea, izbuti să se facă auzită peste larma și tunetele iscate. - Eu nu cer mare lucru, domnule santor - spuse -, doar un măgar ca s-aduc apă de la Puțul Spînzuratului. Senatorul se uită la cei șase copii sfrijiți. - Ce s-a întîmplat cu bărbatul tău? - întrebă. - S-a dus să-și caute norocul în insula Aruba - răspunse femeia cu voioșie -, și peste ce a dat a fost o venetică din
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
conduce după "un model generativ-transformațional scornit de mine". În noul excurs - Studii de tipologie filmică - modelul este ilustrat prin analiza comparată a "tipului de subiect" și a "formelor de subiect" din trei filme contemporane pe cale de a deveni clasice: Pădurea spînzuraților de Liviu Ciulei, Pulp Fiction al lui Quentin Tarantino, Arizona Dream de Emir Kusturica. Ele se adaugă cercetării "altor șapte scenarii și filme", confirmată de "alte descrieri de ritmeme din șaisprezece filme și scenarii" (toate capodopere), unele abordate cu concursul
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
sentimental.// Acolo sub candelabre primul ofițer/ numără sclavele ce vin prin vena cavă/ aduse din Indii pe galere cu ciocuri de fier/ iar pe punte între tunuri un bătrîn flibustier/ coboară steagul cu oase ca o etichetă pentru otravă” (Reverența spînzuratului). Poezia lui Constant Tonegaru are aerul unui balet tragi-comic. Constant Tonegaru: Plantația de cuie, Ediție, studiu critic, note și variante de Barbu Cioculescu, Ed. Vinea, 2003, 268 pag.
Poezia lui Constant Tonegaru (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13437_a_14762]
-
literaturii române nu este pus nici o secundă în discuție. O evidentă stabilitate se face simțită și la nivelul ierarhizării interioare a operei. Indiferent de regimurile politice în care au scris, criticii sînt unanimi în aprecierea că romanele Ion și Pădurea spînzuraților reprezintă culmea creației lui Liviu Rebreanu. Firește, nici Ion Simuț nu contestă această evidență, dar, în cazul lui, reafirmarea acestui loc comun al criticii vine la capătul unei reevaluări a întregii opere a lui Liviu Rebreanu cu metode critice dintre
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
critic de acord fin (foarte subtile și pline de sugestii sînt, la nivelul romanului Ion, analiza relației dintre Ion și familia învățătorului Herdelea și revelarea părții de vină a familiei Herdelea în drama țăranului, respectiv demonstrația la capătul căreia Pădurea spînzuraților este desemnată drept „primul roman religios al literaturii române”) care îmbogățește sensibil perspectiva critică asupra operei prozatorului ardelean. El demonstrează cu asupra de măsură existența unui nucleu dur al realismului rebrenian, dar și a unor elemente de modernitate care îi
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
al romanelor lui Liviu Rebreanu în funcție de sistemul de valori al literaturii române de azi: „În ceea ce ne privește, credem într-o configurație valorică a romanelor rebreniene grupate pe trei registre: pe treapta cea mai de sus se situează Ion, Pădurea spînzuraților și Ciuleandra (în ordinea cronologică a apariției); în cel de-al doilea eșalon se află, de asemenea la egalitate, Adam și Eva, Răscoala și Gorila (tot în ordinea aparițiilor editoriale); pe cel de-al treilea rînd și ultimul se situează
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
sub un singur titlu, Strigoii, de N. Porsenna. Scandalizat de receptarea polemică a cărții lui Dem. Theodorescu, În cetatea idealului, pe care o consideră defavorizată de opinia criticilor, nu consemnează însă în nici un fel apariția lui Ion sau a Pădurii spânzuraților. În dramaturgie, preferă cronicile teatrale, limitându-se la rezumat și la aprecierea jocului actoricesc. Deplânge precaritatea instrumentelor criticii românești, promovând un singur nume, al lui N. Davidescu, uitând parcă de Lovinescu. Mai interesante sunt opiniile lui din articolele-eseu în care
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]