457 matches
-
de amintiri lângă apele cu valsurile Dunării albastre fecioarele și-au sădit visele, rătăcite prin pulberi de timp, așteptând cavalerii de ieri; a tăcut vântul și vulturii au căzut peste toamnă, ard tapiserii pe coline, licori de lumină se zbat spasmodic, cad în amurguri, se-ntorc în baladă; cade rugina din cer, mai cântă la flaut un înger, mai vine încă o ploaie, ard orologii pe rug, oamenii fac inventarele sentimentelor, își spală autobiografiile, fac bilanțuri pentru a le depune la
DESPRE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1443158441.html [Corola-blog/BlogPost/372166_a_373495]
-
al pământului spațiul pulverizat în particule amorfe de infinit învinețit de rozul zenitului purta monotonia ochiului într-un neant de pulberi curbate în jurul unor goluri lipsite de esența mișcării explozia anulase durata oricărui repaos al formelor înspăimântătoare liniște. Doar suflul spasmodic Al vântului cosmic Surprins De rugozitatea opacitații Ce o străbătea în rafale fierbinți Antrena tăvălugii de smog Deasupra unei civilizații Anulate De efectele necuviinței Foșnetul lui Tulbura cu unde de harpă desțelenită Trecerea Prin fiecare inel al materiei Dezumanizate ,,Iubindu
EXTRAS DIN INVENŢIA PRAFULUI STELAR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1432755566.html [Corola-blog/BlogPost/369799_a_371128]
-
asupră-ți eu să caut cu dispreț! Tu îmi pari ca o bacantă, ce-a luat cu-nșelăciune De pe-o frunte de fecioară mirtul verde de martir, O fecioar-a cărei suflet era sunt ca rugăciunea, Pe când inima bacantei e spasmodic, lung delir. O, cum Rafael creat-a pe Madona Dumnezeie, Cu diadema-i de stele, cu surâsul blând, vergin, Eu făcut-am zeitate dintr-o palidă femeie, Cu inima stearpă, rece și cu suflet de venin! Așa scria Mihai Eminescu
VENERE SAU MADONA de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marius_mircea_ganea_1461941607.html [Corola-blog/BlogPost/363589_a_364918]
-
Debordez de energie și când vreau, dar și când nu. Simți ? Își strecură mâna sub cearșaful imaculat, poposi pe pieptul meu, după care o lăsă să alunece cu voie în jos. Peste câteva minute, îmbrățișați vulcanic, icneam amândoi printre mișcări spasmodice. * * * Ne-am căsătorit toamna, în luna octombrie. O cununie discretă, ferită de priviri curioase, doar noi și câteva cunoștințe apropiate, fără mult tam-tam sau cheltuieli majore. Mai greu a fost cu transferul ei în Vale. La început Adina, ca o
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1430843781.html [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
s-a simțit bine, chiar spunea că pleacă la birou, apoi s-a declanșat febra, sau chiar era, că nu am măsurat-o mai înainte. Temperatura când măsurat-o era 39,7 și tot atunci au pornit aceste teribile accese spasmodice de tuse. -Cum este, care sunt valorile? -Temperatura 39, iar tensiunea 170 cu 110. -I-am dat două pastile de paracetamol. -Foarte bine, mai ai ceai făcut? Va trebui să-l hidratăm bine. Îmi este teamă de cei mai rău, l-
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1488304727.html [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
rebele. Miasme fetide viciază aerul, incitând Marea angoasă spre a-și flutura aripile cenușii. Cortegii șerpuitoare de proteze se precipită busculându-se, într-un lugubru scârțâit de balamale ruginite, către Ultimul Far, ignorând Nelimitata Crevasă ascunsă dincolo de el. Ultimul Far pâlpâie spasmodic atrăgând implacabil unduitoarea procesiune ce înaintează peste întinderea pustie pe care, din loc în loc, gnaisuri gigantice, diamantin șlefuite, le ațin calea. Undeva, în spatele Ultimului Far, perfid ascunsă, Nelimitata Crevasă își macină canin tăcerea spațială, așteptând cu răbdare Irevocabilul Dar. Bizara
MARŞUL SUICIDAR AL PROTEZELOR de ION IANCU VALE în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ion_iancu_vale_marsul_suicidar_al_pro_ion_iancu_vale_1343037142.html [Corola-blog/BlogPost/354722_a_356051]
-
Debordez de energie și când vreau, dar și când nu. Simți ? Își strecură mâna sub cearșaful imaculat, poposi pe pieptul meu, după care o lăsă să alunece cu voie în jos. Peste câteva minute - îmbrățișați vulcanic - icneam amândoi printre mișcări spasmodice. ************************** - Ai o aură interesantă, mi-a spus ea dintr-odată. Am zâmbit. - Poți să-mi vezi aura ? - Sigur, îmi replică ea. Uite, spre exemplu partea ta stângă este mai închisă la culoare decât cea dreaptă. Asta înseamnă că ești dreptaci
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1459544892.html [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
Ce dracului, te credeam mai isteț?!... - Dacă spui mata că ăsta-i leacul, facă-se voia Domnului... și își plecă frunte în palme, apoi se rezimă cu spatele de marginea pridvorului și privea tâmp spre Didinica lui, mișcându-și buzele spasmodic, fără să articuleze vreun cuvânt. Didina era numai ochi și urechi, iar pe față-i apăruse o culoare rozalie de piersică rumenă iar ochii îi deveniră fascinant de strălucitori și, ca să-l consoleze pe nătărăul de bărbatu-său care căzuse
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
ce pare antropomorfizată, reorganizată într-un cosmos, ce-și are originile în Grădina Edenului. Extazul, iluminarea, simbolistica, transfigurarea iau forme ale exorcismului, ale mântuirii ființei, printr-un fel de coagulare eminesciană a simțurilor, ce captează fizionomia tentaculară a lumii. Pierderea spasmodică în ritmurile universale e, în fond, un exercițiu de purificare, o regăsire a plasmei originare. Albumul semnat de Floarea Cărbune este un superb omagiu adus unui pictor care a pornit să cucerească marea, ca experiență de dor de ducă prin
POEZIA CULORILOR ÎN ALCHIMIA VERSURILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_culorilor_in_alchimia_versurilor_al_florin_tene_1356252104.html [Corola-blog/BlogPost/351581_a_352910]
-
și evaluând corect buzunarele noastre plate, i se făcu milă și îi dărui un fir anemic, amintind de o garoafă pleoștită și parțial cheală, pe care Edy imediat și-a agățat-o cu mândrie la butonieră. Felinarele pe bulevard luminau spasmodic refugiul, unde ne adăpostisem. Așteptam nerăbdători fetele în colțul rotund, vineții, rebegiți de frig, clănțănind din măsele și privind cum cucoanele își fâțâie tropăind zgomotos pantofii cu capișoane de metal la tocuri. Giulia avea deci, misiunea ingrată să vină cu
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_anii_mei_apocaliptici_.html [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
Doar legănarea brațelor dădu impresia că dansau bine. Reprezentantul de la regiune nota sistematic evoluțiile dansatorilor. Cineva aduse un disc cu un dans sud-american „Los Paraguayos”, înlocuind valsul. Un nou test pentru dansatorii din concurs. Pe sonoritățile exotice, piepturile fetelor zvâcneau spasmodic, iar brațele băieților se desprinseră subit de șoldurile lor lăsându-le într-o unduire provocatoare. Secretara își cutremura violent sânii proeminenți, bucurându-se că ospătărița nu avea așa ceva. La rândul ei, aceasta își mișca șoldurile în convulsii șocante, speriindu-l
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1473733395.html [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
o liniștește el cu un zâmbet ștrengar. Dar Ștefania îl privește țintă...și parcă îl hipnotizează cu privirea sa dulce, mieroasă. Apoi ea oftează și ochii i se umezesc instantaneu. Începe să vorbească poticnit, cu durere și pieptul îi tresare spasmodic. -Să știi că nu mai sunt cu el...cu Emil, băiatul șaten cu care m-ai văzut de mai multe ori.Am rupt logodna...nu se mai putea...era de o gelozie înspăimântătoare. Mă întreb ce slabă am fost atâta
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
al pământului spațiul pulverizat în particule amorfe de infinit învinețit de rozul zenitului purta monotonia ochiului într - un neant de pulberi curbate în jurul unor goluri lipsite de esența mișcării explozia, anulase durata oricărui repaos al formelor. înspăimântătoare liniște! doar suflul spasmodic al vantului cosmic surprins de rugozitatea opacitații ce o străbătea în rafale fierbinți antrena tăvălugii de smog deasupra unei civilizații anulate de neînfrânarea necuviinței. foșnetul lui tulbura cu unde de harpă trecerea prin fiecare inel al materiei dezumanizate. .................................................. iubindu-se
ÎN CALEA LACTEE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1444547079.html [Corola-blog/BlogPost/344136_a_345465]
-
Ediția nr. 1693 din 20 august 2015 Toate Articolele Autorului Pe piscuri goale, fără viață, Unde nici vulturi nu s’avîntă Eu mi-am tîrît povara sfîntă A trupului flămînd de viață. Cu patimă m-am strîns pe stîncă Strîngînd spasmodic piatra tare ... Și-i drept că gura-mi, nu arare Cerșea un sprijin de la stîncă. Prăpăstii mi-au surîs sarcastic, Guri de-abia înfiorătoare, Dar prins de culme cu ardoare, Am rîs și eu - la fel - sarcastic ... - 1928 - Publicată în
ALPINISM de ION PENA în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/ion_pena_1440083428.html [Corola-blog/BlogPost/370162_a_371491]
-
platoșa metalică pe care o purta, țepele periculoase prin lungimea și ascuțimea lor, nu puteau pătrunde. Se ridică pe vârfuri cu fața imobilă, evaluând pagubele. Se întoarse apoi spre mine, întinzându-mi mâna, ca pe un sprijin la replicile mărunte, spasmodice, care continuară încă câteva momente în bezna bruscă. -- Sunt frecvente în anotimpul acesta, mai ales după furtunile magnetice. Nu sunt cine știe ce pierderi! În alte condiții, poate că m-ar fi apucat compasiunea pentru cei care locuiau pe teritoriul Kema. Nu
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1423294628.html [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
numeroase, dar locul României ar fi fost altul în lume dacă am fi știut să alegem mai ușor și fără atâtea pierderi și suferințe, valori pe care parcă le-a înghițit pământul. Acum plătim cu vârf și îndesat, ne răsucim spasmodic în neputințe dând vina unii pe alții. Două aspecte sunt cele mai evidente, cele care au fost lăsate în paragină: sănătatea care a ajuns să macine dureros de nedrept atâtea vieți omenești și învățământul, cel care trebuia să pregătească viitorul
IMPRESII DIN ROMÂNIA DE ELENA BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Impresii_din_romania_de_elena_buica_al_florin_tene_1350017294.html [Corola-blog/BlogPost/346383_a_347712]
-
nebunii râd albastru, când în palmă prind epave Ale ultimilor ploi...Știi, când îți cântam un fulger? Știi când îmi tunai un zâmbet și ce-nlănțuiri grozave Între trup și gând ardeam...Și ce-ngheț urma, ce ger? Mă deschid acum spasmodic, într-un țipăt de lumină Germinând sub întrebari și-ndoieli fără răspuns; Lasă-mi ploile albastre să mă spele de rugină, De rugina toamnei tale și de vina ce-am ajuns! Referință Bibliografică: Vina ce-am ajuns... / Violetta Petre : Confluențe
VINA CE-AM AJUNS... de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Vina_ce_am_ajuns_violetta_petre_1345130085.html [Corola-blog/BlogPost/355069_a_356398]
-
2243 din 20 februarie 2017 Toate Articolele Autorului ALPINISM (1928) Pe piscuri goale, fără viață, Unde nici vulturi nu s’avîntă Eu mi-am tîrît povara sfîntă A trupului flămînd de viață. Cu patimă m-am strîns pe stîncă Strîngînd spasmodic piatra tare ... Și-i drept că gura-mi, nu arare Cerșea un sprijin de la stîncă. Prăpăstii mi-au surîs sarcastic, Guri de-abia înfiorătoare, Dar prins de culme cu ardoare, Am rîs și eu - la fel - sarcastic ... ----------------------------------------------- Publicată în „SO4H2
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
rebele. Miasme fetide viciază aerul, incitând Marea angoasă spre a-și flutura aripile cenușii. Cortegii șerpuitoare de proteze se precipită busculându-se, într-un lugubru scârțâit de balamale ruginite, către Ultimul Far, ignorând Nelimitata Crevasă ascunsă dincolo de el. Ultimul Far pâlpâie spasmodic atrăgând implacabil unduitoarea procesiune ce înaintează peste întinderea pustie pe care, din loc în loc, gnaisuri gigantice, diamantin șlefuite, le ațin calea. Undeva, în spatele Ultimului Far, perfid ascunsă, Nelimitata Crevasă își macină canin tăcerea spațială, așteptând cu ... Citește mai mult Undeva
ION IANCU VALE by http://confluente.ro/articole/ion_iancu_vale/canal [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
rebele. Miasme fetide viciază aerul, incitând Marea angoasă spre a-și flutura aripile cenușii. Cortegii șerpuitoare de proteze se precipită busculându-se, într-un lugubru scârțâit de balamale ruginite, către Ultimul Far, ignorând Nelimitata Crevasă ascunsă dincolo de el. Ultimul Far pâlpâie spasmodic atrăgând implacabil unduitoarea procesiune ce înaintează peste întinderea pustie pe care, din loc în loc, gnaisuri gigantice, diamantin șlefuite, le ațin calea.Undeva, în spatele Ultimului Far, perfid ascunsă, Nelimitata Crevasă își macină canin tăcerea spațială, așteptând cu ... XVIII. ION IANCU-VALE - PRIVIND
ION IANCU VALE by http://confluente.ro/articole/ion_iancu_vale/canal [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
în privirile ei era de fapt, un aer de disperare fără margini a unui suflet, în agonie. Șoptea pierdut, cu capul între palme: Nu e posibil! Deșire nu ar fi ascuns un lucru atât de grav. A gemut el, strângând spasmodic în mâini spătarul scaunului, de i se albiseră degetele. Cine e ticălosul și să nu-mi spuneți că era un prieten al ei. Sunt gata să vă ascult domnule, dar să știți că ea nu avea un astfel de prieten
PARTEA A II-A( CONTINUAREA LA ,,PETRECERE NEFASTĂ 11 -ROMAN ÎN LUCRU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1487627791.html [Corola-blog/BlogPost/375439_a_376768]
-
precambriene. Brusturi gigantici, praguri de șiroire, bușteni smulși și îngrămădiți de torenții de primăvară, păsări vorbărețe, un pat de albie secat, dar încă jilav, șerpării, pereți de loess intens însoriți în care se cască grote inaccesibile, crengi care se mișcă spasmodic în adierea neîntreruptă a celui mai misterios curent de aer. FOTO: Niculae Ardelean Chiar și scufundat în această vale a uitării de sine, echipajul primește indiciul subtil și amăgitor al revenirii în lumea razelor verticale, deci al culorilor total saturate
Elogiul maidanelor by https://republica.ro/elogiul-maidanelor [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
petale de lacrimi”; „lacrimă a nopților pătate cu stele,”; „sunt încătușat în ploile de /Curcubeu”; „ninse cu foșnet de petale de crin”; “e inundă cu țipete ninsorile de vise,”; “dăltuind flăcări de sânge”; “înzăpezit în nopțile stelare,”; „cânt fluturii colindă spasmodic prin/ venele mele”; „suspinele mele/ se-aud clocotind în frunze,”; să mă-mbrac cu Toamne de-argint/într-o albastră dimineață,/ născută din nopțile cu coviltir de stele...”; “Femeie - mireasmă din caditul tămâierii -“ etc. George Călin este un idealist, un
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1424644518.html [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
bătrânului cerșesc mila. Îi iau tensiunea: 180/90 mmHg. Îi ascult plămânul, îi iau pulsul. - Vreo infecție respiratorie recentă? Îi întreb încet. Apoi, imediat, cu glas aspru: - Doua fiole, am spus! Nitroglicerină pe injectomat! Cearșaful alb, ca hârtia se strânge spasmodic între degetele albe și îmbătrânite. Ecranul monitorului se desparte în cărări fosforescente. - Ați avut și durere în piept? Bătrânul dă din cap, afirmativ. Se luptă pentru fiecare respirație. Are picături translucide de transpirație pe creștet. Fața îi trădează un efort
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_gheorghiu_1433582731.html [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
durerilor proclete ne ardem în feștile de măști făcute scrum. Cu mâini nemântuite orbim nemărginirea și ne scăldăm desfrâul în beznele ce vin, trec seara saltimbancii clamând sperjur iubirea lascivă întrupare de ambră și pelin. Se sting încet în sunet spasmodicele vise și-n prăbușiri de cântec trec înspre asfințit, sunt iarăși saltimbancul cu masca prăfuită ce trec pe-aleea nopții cătându-mi răsărit. Leonid Iacob Poezie din volumul „Țărmuri Paralele” Referință Bibliografică: saltimbanc / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SALTIMBANC de LEONID IACOB în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Saltimbanc.html [Corola-blog/BlogPost/355552_a_356881]