6,992 matches
-
mai nominalizez, se știu ei bine), cunoștințe pe care le respect și le prețuiesc, oameni față cu care am raporturi decente, de respect reciproc, dar știu și destui care mă detestă sau chiar mă consideră antisemit. Prin ce se deosebește spiritualitatea iudaică de cea creștină? Care sînt elementele de bază ale unei posibile viziuni evreiești asupra lumii (contemporane)? Cum răspunde Tora, vechea învățătură ebraică, provocărilor contemporaneității? Iată doar trei întrebări fundamentale la care îndeobște se răspunde în funcție de miturile din mintea fiecăruia
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
ebraică, provocărilor contemporaneității? Iată doar trei întrebări fundamentale la care îndeobște se răspunde în funcție de miturile din mintea fiecăruia. Etica evreiască și modernitatea, de Alexandru Șafran, este o carte imposibil de ignorat de către cei interesați de modul în care se raportează spiritualitatea ebraică la imperativele lumii contemporane. Alexandru Șafran, fost Șef rabin al României și Mare rabin al Genevei, este un erudit și un înțelept. Eseurile și prelegerile sale din această carte sînt rodul unor preocupări de mai bine de jumătate de
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
Mare rabin al Genevei, este un erudit și un înțelept. Eseurile și prelegerile sale din această carte sînt rodul unor preocupări de mai bine de jumătate de secol. Observațiile sale, în care Tora este analizată în comparație cu gîndirea lui Platon, cu spiritualitatea creștină, cu filozofia modernă, se transformă într-o meditație asupra lumii contemporane și a destinului omului în universul tot mai tehnicizat de după cel de-al Doilea Război Mondial. Deși nu sînt foarte noi, aceste eseuri (scrise între 1949 și sfîrșitul
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
fundamentale ale spiritului care îi preocupă de ceva vreme pe teologii creștini (catolici, în primul rînd, dar și ortodocși, chiar români, de ultimă generație). Mutatis mutandis, cartea lui Alexandru Șafran este un soi de Omul recent, scris însă din perspectiva spiritualității iudaice. Dacă la nivelul creștinismului între știință și dogmă există o ruptură aproape ireconciliabilă, iudaismul, dimpotrivă, include știința în cadrul normei. Acelui ,crede și nu cerceta" interpretat în fel și chip din vremea inchiziției până astăzi, iudaismul îi contrapune cerința omului
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
carte esențială pentru cititorii evrei dar și pentru neevrei. Evreii vor putea să înțeleagă mai bine modernitatea, să se adapteze la rigorile ei fără a renunța la valorile spiritului. Pentru neevrei, ea constituie un bun prilej de a cunoaște profunzimile spiritualității ebraice și de a-i înțelege pe oamenii din imediata noastră apropiere. Este o carte invitație la dialog, scrisă cu farmec și înțelepciune de un mare erudit, o lectură de pe urma căreia toată lumea are numai de cîștigat. PS: Într-unul din
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
ei apropiere. Tabloul lui Greuze La mort du pčre o face să reflecteze la privilegiul celor care au parte de morți frumoase, înconjurați de cei dragi. Romanul lui Kerouak On the Road exprimînd fuga de o viață stătută, lipsită de spiritualitate, orientată exclusiv spre succesul social și material îi stîrnește o asociație asemănătoare: M-am întrebat, după ultima pagină a cărții, ce mijloace de evaziune disperată poate găsi un om în vîrstă, care se simte străin, inadaptabil, traumatizat, într-o epocă
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
Minune al literelor românești", ,regimul Iliescu i-a priit la fel de bine ca și regimul Ceaușescu." Am încheiat citatele din Cristian Bădiliță, patrolog, eseist, poet, doctor în istoria creștinismului timpuriu. Cum este posibilă o asemenea formulă umană, de erudiție și mitocănie, spiritualitate și insanitate, Septuaginta și România Mare? Iată o întrebare - pur retorică - pe care, personal, o formulez în strânsă legătură cu o alta: cu o nedumerire mai veche legată de frumoșii ani interbelici și tinerii idealiști de atunci. Cum s-au
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
ale lumilor concentraționare, s-au văzut demolate de fizica cuantică, de teoriile unor Planck, Heisenberg, Niels Bohr, Wolfgang Pauli etc. Aci autorul român se apropie de Michel Foucault, cel ce sesiza o relație între idolatrizarea ,rațiunii instrumentale", lipsite de orizontul spiritualității, așa cum a fost promovată de iluminism, și ,sistemele de dominație extrem de raționale", bazate pe forță. Dezgustul ,reacționarului" în raport cu ,vechile băltoace" ale materialismului determinist, de unde au răsărit cruzimile ultimului veac, este imens: ,Dacă democrația, de la dreapta sau de la stînga lui Hegel
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
iată, în chip fericit! - a întâlnit tipul de sensibilitate latină pe care o dezvoltă muzicienii Cvartetului ,Stradivari". Pe o direcție similară privind demersul interpretativ a fost orientată realizarea marelui Cvartet în do minor de Dmitri Șostakovici, o dramaturgie amplă, o spiritualitate de tip slav excelent portretizată de muzicienii formației pe direcția unui programatism psihologic abil tensionat expresiv. Cred însă că orientarea pe direcția unei expresivități suculente poate atinge limite mai puțin dorite, cele ale unei șarje ce dislocă, spre exemplu, frumusețea
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
pe parcursul Sonatei de Domenico Scarlatti, oferită la cererea insistentă a publicului, imaginația sa de constructor întâlnește savuroasa strălucire a spiritului. în compania unor asemenea muzicieni, creația clasică iese din istorie, pătrunde în imediata noastră intimitate drept o hrană înnobilatoare a spiritualității contemporane, drept o posibilă salvare a acesteia.
De la un eveniment muzical la altul by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11329_a_12654]
-
spus "statul este chiar Biserică". În sfârșit, ultima etapă o constituie "Comunitatea intramundană" (pp. 131-149). Într-un fel, Voegelin sugerează faptul că acest "colectivism politic" reprezintă produsul concret al construcției intelectuale care se încheie în "comunitatea intramundană". Astfel, "fundamentele noii spiritualități intramundane" sunt următoarele: "cunoașterea lumii că inventar de fapte existențiale la toate nivelurile și cunoaștere a contextelor sale esențiale și cauzale". Altfel spus, "lumea că suma de conținuturi a suprimat lumea că existența" (p. 132). Trebuie observată aici asumarea existențiala
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ortodox, sunt catolic și sunt foarte mulțumit de direcția noului Papă, Biserica este în primul rând trupul lui Cristos și mireasă lui Fidelă în ale învățăturii. Nici tu, nici ceilalți ortodocși prezenți nu pareți a avea cu adevarat habar de spiritualitatea di de mistica catolică, sunteți, îmi pare rău să o spun, cam inculți la capitolul asta și lecturile voastre balcanic-limitate. Că ABSOLVENT de filozofie, nu doar candidat la licență, pot spune ca e multă poleiala la tine care imită uneori
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
Orient japonez. În condiții limită - la nivelul Filarmonicii bucureștene - s-a petrecut și primul concert al stagiunii, cu Simfonia a 5-a de Gustav Mahler, concert condus de dirijorul Cristian Mandeal; lucrarea - dificil de așezat, dificil de echilibrat în parametrii spiritualității vieneze de sfârșit de secol XIX - a fost insuficient pregatită, din lipsă de timp, date fiind concertele aniversare ale momentului, date fiind programele de turneu. În mod cert, directorul muzical al filarmonicii bucureștene și-a luat revanșa; ...cu prilejul acelui
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
a fost agreabilă așa cum pot fi agreabile unele cărți nu neapărat fundamentale, canonice etc., care, nu rareori, devin ilizibile azi. Edgar Reichmann e autorul unei proze ce semănă mult cu cea a lui Isaac Bashevis Singer, cu care împarte aceeași spiritualitate și un soi de realism magic edulcorat și crepuscular în descrierea unor evrei domestici și simpatici, cantonați identitar în prima jumătate a secolului, transformați ulterior ireversibil. Formidabilă de-a dreptul mi se pare atmosfera Brașovului cu multe fațete, un fel
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
gânditor în domeniul formelor, a mijloacelor; este un gânditor ce evaluează eficiența acestor mijloace în scopul definirii unei comunicări ce se așează în buna tradiție a simfonismului european de secol XX, simfonism ce păstrează în egală măsură datele unei inconfundabile spiritualități ce aparține locului. Compozitor și conducător artistic, excelent pedagog, constructor de evenimente în domeniul muzicii contemporane, Cornel Țăranu ni se dezvăluie drept un autentic creator de vocație europeană, creator atașat mișcării ideilor și valorilor proprii celei de-a doua jumătăți
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]
-
lor au fost citate în studii critice sau de literatură comparată. De cele mai multe ori însă operele scriitorilor din spațiul central-european erau privite ca apariții de sine stătătoare, rod al genialității scriitorilor în cauză, fără a fi puse în relație cu spiritualitatea central-europeană, singura capabilă să explice apariția unor asemenea problematici și modalități de exprimare artistică. La mijlocul anilor '80, Milan Kundera a scris un text încărcat de nostalgie și patetism, Tragedia Europei Centrale (vezi, Milan Kundera, Tragedia Europei Centrale în Europa Centrală
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
Dicționarului Scriitorilor Români, autorul celui mai important proiect cultural românesc din ultimele decenii. Cartea lui Cornel Ungureanu, Mitteleuropa periferiilor, este fundamentală pentru înțelegerea specificității culturale a Europei Centrale și pentru modul în care literatura română a fost influențată de această spiritualitate. Cornel Ungureanu pornește de la premisa - justă - că pentru a înțelege literatura română nu este necesar ca demersurile comparatiste să înceapă cu literatura engleză și franceză (așa cum se întîmplă cel mai adesea), ci cu cele din �imediata noastră apropiere". De aceea
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
Vasko Popa, Andrei A. Lillin, Franyó Zoltán, Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Emil Cioran sau Petre Stoica. Apartenența la Europa Centrală nu ține atît de distincția dintre catolicism și ortodoxie, cît de accesul la modul de viață și la spiritualitatea Vienei. Pentru Cornel Ungureanu, Mitteleuropa nu mai este spațiul blestemat din propaganda comunistă, dar nici cel idilic din scrierile nostalgicilor mai vechi sau mai noi. Este un spațiu cu rațiune contradictorie, care cuprinde Viena culturală, dar și Auschwitz-ul. Un teritoriu
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
războiul dintre catolici și protestanți), scrie și el variațiuni pe tema predestinării: Ne căutăm înainte de a ne fi văzut". în căutarea de sine ("mă zugrăvesc pe mine însumi...") autorul eseurilor a trasat o cale pe care mai înaintează și astăzi spiritualitatea europeană. Deși scrise în perioada 1572-1592, eseurile politice, religioase, morale, de meditație asupra istoriei sau a clasicismului (numeroase dictoane grecești sau latine generează comentariile) sunt la fel de actuale, pentru cine mai crede într-un dram de statornicie a lumii. Oamenii nu
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
e vorba de cea mai mare putere politică și economică a lumii de azi, însă nu mai puțin pasibil de interpretări negative, căci pe de o parte pragmatismul și mercantilismul specifice lui homo americanus s-ar părea că restrîng orizontul spiritualității, al creației, iar pe de alta s-ar putea insinua că intervine, tocmai în virtutea unui asemenea climat local "materialist", un interes pur existențial, exprimat de formula latină ubi bene, ibi patria. Dacă prima obiecție se menține, măcar în linii mari
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
spre deosebire de politica ei dezastruoasă - n-ar trebui să fie și regăsirea unei situații ideologice polarizate între o dreaptă cu tendințe-ispite extremiste și o stîngă slabă, aproape inexistentă, inventată pentru a justifica virulența unei reacții ultranaționaliste, drapată în vocabularul idealist al "spiritualității". Pericolul e ca tocmai generația care a sfîrșit prin a realiza anumite virtualități europene și universale ale culturii române - e adevărat, mai ales în latura lor conservatoare, dar conservatoare în sensul bun al cuvîntului - să determine, datorită unei înțelegeri înguste
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
decență, parcă-mi vine să le spun ceea ce-ar merita: Vade retro! Din problemă individuală a fiecăruia dintre noi, politrucii cu sutane au făcut din religie echivalentul desfășurarii actelor sexuale în public. Ei au confiscat și batjocorit însăși esența spiritualității umane: intimitatea. Nu am, recunosc, o vastă experiență a lumii monahale. Dar din ceea ce văd la televizor sau în diverse împrejurări publice, nu țin minte să fi descoperit mai mult de doi-trei oameni ai bisericii care să vorbească, cu adevărat
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
Tangerul așa cum erau în realitate, vestigii decăzute ale unui trecut civilizat. Dezamăgiți de mizeria pe care au găsit-o acolo (în Asia Mică sau Africa de Nord), romanticii și postromanticii europeni au ignorat în secolul al XX-lea totalmente fața ascunsă a spiritualității arabe, a cărei civilizație părea că se află într-o decadență iremediabilă. Ici și colo apăreau secții de arabistică, vreo istorie a literaturii arabe, câteva traduceri. Europocentrismul și obsesia antisemitismului i-au lăsat pe foștii cuceritori ai lumii având ca
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
apărut în 1993, ca rezultat firesc al două dintre preocupările sale dominante. Prima dintre acestea presupune, după cum aminteam, aflarea unui echilibru între o tentație manifestă către ateism și imboldul de a-și desluși cât mai aplicat semnificațiile unui domeniu de spiritualitate de care s-a simțit atașată întreaga viață. "Copilă fiind, am avut tot felul de convingeri religioase puternice, dar prea puțină credință în Dumnezeu. Există o distincție între convingerea în legătură cu un corpus de reprezentări și o credință care ne dă
"O monoteistă liber profesionistă"... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15491_a_16816]
-
enormă combustie polimorfă. într-o netă opoziție cu toată civilizația descriptivă a imaginii, așezat abisal într-o perspectivă nonfigurativă și nonantropocentristă, el înlocuiește descriptivismul cu poematicul - nu întîmplător, pictorul îl așază pe romanticul Novalis pe cea mai înaltă culme a spiritualității - înlocuiește figurativismul cu fabulația și antropocentrismul cu schematismul arhaico-infantil și cu sugestia corporalității transparente, cu aceea a omului spectral. Dacă în tradiția meridională, în aceea clasico-renascentistă, toate formele erau bine individualizate și constituiau secvențe diferite ale aceleiași lumi unitare și
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]