90 matches
-
povești... Nu-ți mai știu un nume,nu mai știu ce ești! Nici nu-mi mai găsesc de multe ori cuvinte, De sunt printre oameni,îngeri sau morminte, Printre pomi în floare sau cruci mucegăite, Împarați ai clipei sau suflete spoite... S-au deschis in față-mi tainicele porți. Se-aștern înainte-mi mii și mii de morți Care luând răsplată,jalnic tânguiesc Visul dat risipei - traiul omenesc. Țipete prelungi adânc mă înfioară, Râsete și plângeri,răcnete de fiară... Mă așteaptă
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_vai_de_lumina_cruti_cristian_1385687625.html [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
azi. „Plecă și asta așa de repede! cugetă Mărgăreta mai mult pentru sine, dar cu referire la lăiața tânără. Nici nu terminai de vorbit ce aveam cu ea. Da, lasă că mai vine ea! Vream și o căldărușă de aramă spoită, cum am văzut la popa Vanghelie, aia care o duce cântărețul Crăcănel, la Bobotează, în care oamenii aruncă banii. Fierbi în ea orice fiindcă nu coclește. Și ce mânuelnică e!” - Dacă o momiși cu ciorbă de găină, mai trece ea
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496147798.html [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > POEZIE DE AUR SPOIT Autor: Sandu Baciu Publicat în: Ediția nr. 1592 din 11 mai 2015 Toate Articolele Autorului La trecut și viitor- Am fost învățat Cu cravata de gât Tot înainte să merg Pe drumul cel roșu și strâmt. Am fost învățat Să
POEZIE DE AUR SPOIT de SANDU BACIU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 by http://confluente.ro/sandu_baciu_1431315051.html [Corola-blog/BlogPost/350888_a_352217]
-
cravată de gât, Ce roșu așteaptă o altă gaură a timpului, La trecut și viitor. Am învățat să mint, Cu adevărul in gât, Si nu știu de mint, Pe alt roșu’n tăcerea Dreptății... Libertatea! Referință Bibliografică: Poezie de aur spoit / Sandu Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1592, Anul V, 11 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Sandu Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
POEZIE DE AUR SPOIT de SANDU BACIU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 by http://confluente.ro/sandu_baciu_1431315051.html [Corola-blog/BlogPost/350888_a_352217]
-
o excepție. Păcat. Toate astea șunt probleme. Faptul că ele există și pe scara mai largă nu este o consolare. Pe lîngă ele, revin de unde am plecat, icoanele domnului Bucurenci șunt o furtună într-un pahar cu apă. @ Fane spoitorul spoit și raspopit.N-as vrea să mă cobor la nivelul logicii tale de trilobit claustrat sub milioanele de tone de piatră care s-au adunat deasupra lui, din paleozoic incoace.Dar nu mă pot abtine.Mai frustratule, dacă eu am
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
de cald și cu niscaiva mâncare, să-i fie meșteriței până spre lăsarea nopții, când ajungea la sălașul de dincolo de Barieră. În sine mă minunam că-i dădea lapte și nu țuică sau vin cum primea chivuța care venea la spoitul gardului. Aveam să aflu cândva că Lina contractase boala de plămâni după reîntoarcerea din Dobrogea, unde fusese trimisă cu alte familii de țigani potrivit silnicei tentative a regimului de a-i înregistra ca populație stabilă, cu domiciliu fix și acte
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
de cumetrie” n-o voi stinge și nici lepăda, ștafeta obiceiului predând-o liniștit copiilor și nepoților mei. Halal! ... Biata mamă luă în treacăt 2-3 dumicați și își continuă curățenia casei începută cu o zi înainte, se afla în faza „spoitului cu bidineaua” iar pe mine mă reținuse de la joacă ca să car apă cu donicioarele cu capac de lemn, apă rece și curată, de la puțul fraților Dăncilă ai Căciulanului, amândoi jertfiți în ultimul război pe altarul patriei recunoscătoare și în amintirea
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_cartea_dintre_lespezi_.html [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
materiale cu care poți ridica un palat, o vilă, o casă obișnuită un grajd și un coteț! (Un baron local a adus marmură de Carrara și a proruncit să se ridice cea mai cea cocină. După ce i-a pus troc spoit cu aur a băgat acolo câțiva porci. Știți ce au constata cu uimire martorii? Că foarte repede măreața construcție a devenit cocină!). Cărămizile din care se face o carte se numesc cuvinte. Arhitectul va ridica un palat, o operă de
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_taina_scrisulu_constantin_t_ciubotaru_1344002577.html [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
de pustiu într-un târg de provincie uitat de lume. În lirica erotică Fundoianu trece la expresia directă a sentimentelor, întrebuințând forme verbale la indicativ-prezent: „Te-ador cu carnea tristă în care-am gâtuit păsări de mare, albe, cu pântecul spoit, și-aș vrea să-ți spun aceea ce-i rit în adorare, cu brațele întinse ca două sfeșnicare.” Sau: „Femeie, pământ negru, te vreau și te iubesc, te vreau, cum vreau, femeie, pământul bun și negru, pământul proaspăt în care
B.FUNDOIANU-POETUL FLACĂRĂ ŞI RUG LA AUSCHWITZ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Bfundoianu_poetul_flacara_si_rug_la_ion_ionescu_bucovu_1352567899.html [Corola-blog/BlogPost/351244_a_352573]
-
cu ochelari umflați în cozi de topor târâturi cu clopoței pe cranii boa constrictor aspide negre verzui vipere H cu scârbos corn burduhoase năpârci la zile festive kilometric maț de șerpi sâsâind strangulează planeta-n lung și-n lat moarte spoite piei năpârlite apoteoza golurilor în falsetul nimicurilor gonflabile în gură fanafaronului pocnesc de otrăvi obtuzii paingi din râma ... în plasele lor se zbat privighetori cântând pier lebede-n zori ... o, muritorule, acesta-i ... Citește mai mult PAINGII DIN RAMĂNoroios vulcan
RAUL CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/raul_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
babilonuluioficiale șerparii în gropi tutelareșerpi cu ochelari umflați în cozi de toportârâturi cu clopoței pe cranii boa constrictoraspide negre verzui vipere H cu scârbos cornburduhoase năpârci la zile festive kilometric maț de șerpi sâsâindstrangulează planeta-n lung și-n latmoarte spoite piei năpârliteapoteoza golurilorîn falsetul nimicurilor gonflabileîn gură fanafaronului pocnesc de otrăviobtuzii paingi din râma ...în plasele lor se zbat privighetori cântând pier lebede-n zori ...o, muritorule, acesta-i ... XII. MIRAJUL ORELOR, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1489
RAUL CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/raul_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
așeze în gura mea ne-cuvintele unui adevăr din care au crescut colțuri de umezeală omul din mine are o frică atât de mare de suflet încât se întemnițează în rațiunea ilogică a celorlalți necrescuți la timp din care frumusețea spoită nu salvează lumescul încrâncenat în taina botezatului pe capete insuficiența cărnii din pântecul adormit al unui consens transpiră anotimpuri ca un așternut de vremelnicie în care insuficiența nu își găsește liniștea cărnii este doar un jurnal de călătorie la sfârșitul
JURNAL DE CĂLĂTORIE LA SFÂRŞITUL SUFLETULUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_de_calatorie_la_sfarsitul_sufletului.html [Corola-blog/BlogPost/356825_a_358154]
-
de nesomn, când îmi proiectam trebușoarele de peste zi ale neînsemnatei mele vieți de „țâcă”, nebăgat în seamă de cei mari ai casei - senzație pe care o mai port și cine știe când mă va părăsi, poate niciodată ! Pe tavanul alb, spoit parcă și cu reflexele în penumbră ale lămpii de gaz de pe policioară își făcea apariția el, „un ginerică în alb și negru”, cu veșmântul unui pinguin de la Polul Sud migrat din pricini neștiute pe aceste plaiuri. Sau, poate, ca o
PIANUL ŞCOLII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Pianul_scolii.html [Corola-blog/BlogPost/361363_a_362692]
-
le-am uitat de mult. O dată, țin minte că acum, era vară, mama avea la spălat niște țigănci ce puseseră în ograda niște pirostrii sub care ardeau vreascuri și cioate de lemn. Pe pirostrii era o găleată mare te arama spoita în care fierbeau rufele. Lângă pirostrii era o albie mare făcută dintr-un trunchi de salcie, țigăncile îi ziceau lohancă în care urma să scoată de la fiert rufele și să le spele cu leșie de ciocălău de popușoi. Eu care
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_vichentie.html [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
cu ochelari umflați în cozi de topor târâturi cu clopoței pe cranii boa constrictor aspide negre verzui vipere H cu scârbos corn burduhoase năpârci la zile festive kilometric maț de șerpi sâsâind strangulează planeta-n lung și-n lat moarte spoite piei năpârlite apoteoza golurilor în falsetul nimicurilor gonflabile în gură fanafaronului pocnesc de otrăvi obtuzii paingi din râma ... în plasele lor se zbat privighetori cântând pier lebede-n zori ... o, muritorule, acesta-i paradisul, trișorii scriu zic pe toate liniile
PAINGII DIN RAMĂ de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1422975790.html [Corola-blog/BlogPost/376028_a_377357]
-
de finisaj se numesc vopsitorii. Zugrăvelile și vopsitoriile se execută în scopul menținerii stratului suport în condiții de igienă, protejării hidrofuge, ignifuge și anticorozive cât și pentru a crea un aspect decorativ, ele se execută manual sau mecanizat. Văruitul sau spoitul cu var este cea mai simplă zugrăveală și se execută cu lapte de var stins. Zugrăvelile simple cu compoziții pe bază de ulei (pentru a adera mai bine la tencuială) se întrebuințează numai la interior, pe suprafețe și locuri uscate
Construcții () [Corola-website/Science/304312_a_305641]
-
este reparată; posibil că tot atunci se ridică tribuna (balconul). În anul 1948 biserica, greco-catolică, a fost dată de autoritățile comuniste în folosința Bisericii Ortodoxe Române. În anul 1961 a fost restaurată de către Direcția Monumentelor Istorice. În 1981 pereții sunt spoiți (zugrăviți cu var). Ultima restaurare s-a făcut între anii 1990-1991, pe cheltuiala credincioșilor ortodocși din parohie. Având dimensiuni modeste: 17 m lungime, 7 m lățime și 47 de m înălțime, biserica din Plopiș se remarcă prin proporțiile sale bine
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
Bulgaria patru tipuri de așezări preistorice, toate nefortificate: Urmele unor sanctuare în zonele muntoase și necropole din eneolitic completează imaginea pe care ne-o putem face despre culturile premergătoare tracilor. Adăpostul tipic pentru acea vreme avea pereți din nuiele împletite, spoiți atât în exterior cât și în interior cu straturi de lut. Umezeala era uneori împiedicată de podele din bârne de lemn, în eneolitic chiar și de fundamente din piatră (în nord-estul Bulgariei). Cu bârne de lemn, acoperite cu stuf sau
Preistoria în Bulgaria () [Corola-website/Science/304349_a_305678]
-
sau sângerând din urechi. Gazul era pompat afară, cadavrele scoase (ceea ce dura până la patru ore), plombele de aur din dinți erau extrase cu cleștii de prizonierii dentiști, iar părul femeilor era tăiat. Podeaua camerei de gazare era curățată, iar zidurile spoite. Munca era făcută de prizonieri "Sonderkommando", evrei care sperau să mai câștige câteva luni de viață. În crematoriile 1 și 2, "Sonderkommando" trăiau într-un pod deasupra crematoriilor; în crematoriile 3 și 4, ei locuiau chiar în camerele de gazare
Holocaust () [Corola-website/Science/297775_a_299104]
-
al XV-lea, atașați ca unitate auxiliară a armatei otomane. Romii deja se aflau pe teritoriul țării de mai bine de trei secole, majoritatea fiind în robie. Se spune că neamul spoitorilor (neam de meșteșugari romi care se ocupau cu spoitul) ar fi descendenții acestui grup, care s-au extins și în țările române, iar restul au rămas în Dobrogea până azi. Proximitatea relativ mare pe care o avea acest grup cu structurile otomane a contribuit cel mai mult la dezvoltarea
„Toți avem istorii ascunse” – interviu cu Dennis (Olivian Mircea) () [Corola-website/Science/296168_a_297497]
-
atavică a nemților nu poți răspunde decît printr-o înșurubare dureroasă în propriul tipar cultural. Stai printre ei, dar nu ești cu ei, lipsindu-ți afinitatea menită a te apropria de etosul lor. Și chiar dacă ești un maestru al socializării spoite, de sub smalțul gesturilor curtenitoare vei gusta crasa inadecvare care te separă de ei. Și cu cît luciditatea ți-e mai tăioasă cu atît nefericirea pe care o trăiești printre nemți e mai acută. E o singură cale de a te
Conștiința ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4226_a_5551]
-
bucură astăzi că țara sa seamănă Franței tot așa precum o cocotă de stradă ar semăna c-o împărăteasă. Din țăranca sprintenă, vioaie, deșteaptă, cum era România acum douăzeci și cinci ani, acești străini au ajuns în sfârșit a face această lume spoită, bolnavă, plină de paraziții Orientului și Occidentului, o lume matură pentru spital. Și ieri în sala teatrului s-au serbat aniversarea acestei gradate înstrăinări, aniversarea morii sufletelor moarte, ridicîndu-se toasturi în onoarea morarului grec, C. A. Rosetti. Fără deosebire s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca pisica în dreapta și nu v-ar fi prea la îndemînă dacă, prin veleități de curaj, ați fi scrîntit-o de totului tot cu opoziția. Trăim într-adevăr într-o vreme anemică, cu sufletul în gură, vreme bătrână ca o cochetă spoită și fără de inimă. În așa vreme și din secta rusească mai sus pomenită se poate face ceva; ea e preferabilă perversității nude și va fi aprețiată, dar - în parantez fie zis - în măsură cu modestia ei. Dacă "Presa" voiește să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la fiecare mișcare și gata să își dea duhul în orice clipă, ar trebui o descriere care ar lungi prea mult această povestire și pe care cititorii grăbiți nu ne-ar ierta-o. Dușumeaua roșie a fost de atâtea ori spoită și frecată, încât a ajuns numai găuri. Pe scurt, aci domnește mizeria lipsită de orice poezie: o mizerie avară, apăsătoare, flenduroasă. O mizerie care dacă nu-i astupată de noroi, e totuși plină de pete; dacă nu-i ciuruită de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
anticipa "o vreme a poeziei uscate, dure, clasice"303), asociate unei puternice esențializări. În viziunea lui Pound, poezia va deveni "mai dură și mai sănătoasă [...] nu se va impune prin zarvă retorică și insurgență luxuriantă. Vom avea mai puține adjective spoite care să-i stânjenească puterea de a se impune."304 Trăsăturile acestui nou tip de poezie se înscriu în liniile purității clasice, respingându-se totodată maniera hiperbolizantă a romanticilor de a scrie poezie. Concluzia, trasată în coordonatele unei dorințe personale
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]