89 matches
-
p. 42); iar dacă Aubrey e neconvingător în travestiul său feminin, la fel de neconvingător e, tot noaptea - în acea ultimă "noapte de catifea și de plumb" în care îl întîlnește naratorul - și ca bărbat, cu pudră albastră pe față, cu buzele spoite violet, cu cearcăne negre trase în jurul ochilor, cu o pulbere de aur presărată pe păr: "... acum mi se părea că ființa ce mă tîra cu ea în umbră nu era un bărbat.... Trăsăturile feței sale prelungi se ascuțiseră, de la albastrul
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
să-ți indice orele. Așa am descoperit că, dincolo de ceea ce părea, lucrarea gravorului anonim mai fusese cizelată de cineva, de alți meșteri, pricepuți în alte profesii, și transformată într-un aparat perfect de ascultare. întreaga suprafață, de căldare aplatizată și spoită, funcționa ca urechea lui Dionisos, din grota de la Siracuza, captând toate sunetele și transmițându-se automat deasupra apartamentului, într-un alt apartament identic, unde se afla locuința și biroul S. 4; mai pe înțeles, pupitrul ofițerului de cifru și informații
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
atavică a nemților nu poți răspunde decît printr-o înșurubare dureroasă în propriul tipar cultural. Stai printre ei, dar nu ești cu ei, lipsindu-ți afinitatea menită a te apropria de etosul lor. Și chiar dacă ești un maestru al socializării spoite, de sub smalțul gesturilor curtenitoare vei gusta crasa inadecvare care te separă de ei. Și cu cît luciditatea ți-e mai tăioasă cu atît nefericirea pe care o trăiești printre nemți e mai acută. E o singură cale de a te
Conștiința ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4226_a_5551]
-
virilitate literară", cazul Georges Sand, și că "scriitoarea noastră", păstrându-și feminitatea, "înșiră slove pe hârtie cu aceeași neglijență plină de farmec gospodăresc, dacă vreți cu care se mestecă Ăsic!) o delicioasă peltea de gutui, într-o elegantă tigaie recent spoită" Ă1923), în jurnalele epocii Hortensia Papadat-Bengescu este o prezență sporadică, poate și pentru că s-a stabilit în București, în Cotroceni, abia după 1933, la pensionarea soțului ei. O întâlnim într-o însemnare a lui Camil Petrescu din 1927 legată de
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
un timp lângă el. - Ce mai faci tu, Vișinel mo, știi să spoiești un cazan? - Cum să nu, bunule, ba încă cum! - Ei, bravo, bravo! înseamnă că am scăpat de toate grijile la bătrânețe, glumi el. Să deprinzi și meșteșugul spoitului, dar să știi că alămitul e adevărata noastră meserie. - Mă învață tata de toate; chiar mâine începe un nou cazan și mi-a spus că eu voi ciocăni mai mult, pentru că el are și alte lucruri de făcut. - Bine, atunci
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
altele ridicate în pripă în anii puterii populare, atât de cei veniți de la țară și pripășiți aici cu japca, cât și de băștinași, multe rămase în roșu, pe locurile unde altădată, cu mulți ani în urmă, tronau căsuțe de pământ spoite decent într-un albastru azuriu, cu ferestre joase, la o jumătate de metru de pământ. De fapt ceea ce-l atrăgea pe stradelele acelea era liniștea. Era ca și cum acolo, în acel colț de lume, cu aer rural, cuibărit, în ciuda modernizării prost
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Norocel credeau că restul țigănimii s-a dat cu majoritarii, trădînd etnia din care făceau parte. De mic, de foarte mic, Norocel era pus la încercare ca să i se descopere talentul cu care era înzestrat. Taică-su a încercat cu spoitul lingurilor, cu fierăria, cu stoleria, cu șmangleala și alte meserii, dar degeaba, Norocel se dovedea tămîie în toate. Chiar și cu șmangleala? pot întreba contrariați unii. Răspunsul era clar, nu mergea nici cu furtul, familia sa muncea cinstit. Spoitul lingurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cu spoitul lingurilor, cu fierăria, cu stoleria, cu șmangleala și alte meserii, dar degeaba, Norocel se dovedea tămîie în toate. Chiar și cu șmangleala? pot întreba contrariați unii. Răspunsul era clar, nu mergea nici cu furtul, familia sa muncea cinstit. Spoitul lingurilor și ceaunelor aducea un venit bunicel. Într-o zi, Norocel a ascultat o vioară și imediat a fost atins de microb iremediabil. Vreau o vioară, scîncea la taică-su, suportînd cîte un pumn în cap de la fratele său mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
mînca vioara și lumea se minuna de talentul extraordinar al copilului. Am o petrecere, nu mi-l dați pe Norocel să ne cînte? a fost întrebat taică-su. Cît dați? Păi, să zicem două sute? Două sute de lei erau cîștigate cu spoitul lingurilor în trei zile. Două sute cincizeci, glumește tatăl talentatului copil. Fie cum spui. Norocel a venit plin de bacșișuri și de atunci era invitat pe la petreceri. Întîi ca o curiozitate, dar mai tîrziu ca maestru. Ceva nu-l mulțumea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
merge la tobă, Ruginitul la țambal, dar Molîul n-are ureche. Și de unde să-i cumpăr altele? Norocel plîngea și, cum era deșteptul casei, i s-a propus să găsească o soluție. Ne fixăm în Iași, tata se duce cu spoitul și eu fac orchestra. Chiar așa s-a și întîmplat și orchestra a început să fie cunoscută printre bețivanii tîrgului. Norocel excela la toate instrumentele, dar vioara era inima lui. Era convins că vioara lui era veche, făcută de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
la mal întreg și nevătămat, nu-i poate trece pe dinainte nici una măcar din "scofalele" politico-financiare sau din vedetele care se răsfață cât e ziua de lungă pe micile ecrane, strepezindu-mi mie dinții. Penurie de caractere, inflație de nimicuri spoite. Termenul dintre ghilimele, absolut genial în contextul de-atunci, îi era rezervat la singular, înainte de 1989, - sub forma "Scofală" sau "Marea Scofală" - de către poetul Vasile Vlad doar titanului de la Scornicești; numai că, după decembrie '89, s-au îndesit scofalele în
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
o excepție. Păcat. Toate astea șunt probleme. Faptul că ele există și pe scara mai largă nu este o consolare. Pe lîngă ele, revin de unde am plecat, icoanele domnului Bucurenci șunt o furtună într-un pahar cu apă. @ Fane spoitorul spoit și raspopit.N-as vrea să mă cobor la nivelul logicii tale de trilobit claustrat sub milioanele de tone de piatră care s-au adunat deasupra lui, din paleozoic incoace.Dar nu mă pot abtine.Mai frustratule, dacă eu am
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
lătratul furios al câinelui, însoțit de zgomotul lanțului, care se freca în mișcare de sârma de care era fixat. Se gândise că niște copii din vecini îl întărâtaseră sau că pe stradă trecuseră țiganii cu oalele lor de cositorit și spoit. Reacția mătușii și a unchiului a luat-o pe nepregătite. Au schimbat o privire rapidă, după care el a dispărut în casă, iar ea s-a ridicat și s-a îndreptat spre poartă, nu înainte de a le spune celor două
În vizită la unchiul Gh. by Mioara Apolzan () [Corola-journal/Imaginative/13093_a_14418]
-
de nesomn, când îmi proiectam trebușoarele de peste zi ale neînsemnatei mele vieți de „țâcă”, nebăgat în seamă de cei mari ai casei - senzație pe care o mai port și cine știe când mă va părăsi, poate niciodată ! Pe tavanul alb, spoit parcă și cu reflexele în penumbră ale lămpii de gaz de pe policioară își făcea apariția el, „un ginerică în alb și negru”, cu veșmântul unui pinguin de la Polul Sud migrat din pricini neștiute pe aceste plaiuri. Sau, poate, ca o
PIANUL ŞCOLII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361363_a_362692]
-
de cald și cu niscaiva mâncare, să-i fie meșteriței până spre lăsarea nopții, când ajungea la sălașul de dincolo de Barieră. În sine mă minunam că-i dădea lapte și nu țuică sau vin cum primea chivuța care venea la spoitul gardului. Aveam să aflu cândva că Lina contractase boala de plămâni după reîntoarcerea din Dobrogea, unde fusese trimisă cu alte familii de țigani potrivit silnicei tentative a regimului de a-i înregistra ca populație stabilă, cu domiciliu fix și acte
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
povești... Nu-ți mai știu un nume,nu mai știu ce ești! Nici nu-mi mai găsesc de multe ori cuvinte, De sunt printre oameni,îngeri sau morminte, Printre pomi în floare sau cruci mucegăite, Împarați ai clipei sau suflete spoite... S-au deschis in față-mi tainicele porți. Se-aștern înainte-mi mii și mii de morți Care luând răsplată,jalnic tânguiesc Visul dat risipei - traiul omenesc. Țipete prelungi adânc mă înfioară, Râsete și plângeri,răcnete de fiară... Mă așteaptă
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
le-am uitat de mult. O dată, țin minte că acum, era vară, mama avea la spălat niște țigănci ce puseseră în ograda niște pirostrii sub care ardeau vreascuri și cioate de lemn. Pe pirostrii era o găleată mare te arama spoita în care fierbeau rufele. Lângă pirostrii era o albie mare făcută dintr-un trunchi de salcie, țigăncile îi ziceau lohancă în care urma să scoată de la fiert rufele și să le spele cu leșie de ciocălău de popușoi. Eu care
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > POEZIE DE AUR SPOIT Autor: Sandu Baciu Publicat în: Ediția nr. 1592 din 11 mai 2015 Toate Articolele Autorului La trecut și viitor- Am fost învățat Cu cravata de gât Tot înainte să merg Pe drumul cel roșu și strâmt. Am fost învățat Să
POEZIE DE AUR SPOIT de SANDU BACIU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350888_a_352217]
-
cravată de gât, Ce roșu așteaptă o altă gaură a timpului, La trecut și viitor. Am învățat să mint, Cu adevărul in gât, Si nu știu de mint, Pe alt roșu’n tăcerea Dreptății... Libertatea! Referință Bibliografică: Poezie de aur spoit / Sandu Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1592, Anul V, 11 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Sandu Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
POEZIE DE AUR SPOIT de SANDU BACIU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350888_a_352217]
-
de pustiu într-un târg de provincie uitat de lume. În lirica erotică Fundoianu trece la expresia directă a sentimentelor, întrebuințând forme verbale la indicativ-prezent: „Te-ador cu carnea tristă în care-am gâtuit păsări de mare, albe, cu pântecul spoit, și-aș vrea să-ți spun aceea ce-i rit în adorare, cu brațele întinse ca două sfeșnicare.” Sau: „Femeie, pământ negru, te vreau și te iubesc, te vreau, cum vreau, femeie, pământul bun și negru, pământul proaspăt în care
B.FUNDOIANU-POETUL FLACĂRĂ ŞI RUG LA AUSCHWITZ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351244_a_352573]
-
așeze în gura mea ne-cuvintele unui adevăr din care au crescut colțuri de umezeală omul din mine are o frică atât de mare de suflet încât se întemnițează în rațiunea ilogică a celorlalți necrescuți la timp din care frumusețea spoită nu salvează lumescul încrâncenat în taina botezatului pe capete insuficiența cărnii din pântecul adormit al unui consens transpiră anotimpuri ca un așternut de vremelnicie în care insuficiența nu își găsește liniștea cărnii este doar un jurnal de călătorie la sfârșitul
JURNAL DE CĂLĂTORIE LA SFÂRŞITUL SUFLETULUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356825_a_358154]
-
materiale cu care poți ridica un palat, o vilă, o casă obișnuită un grajd și un coteț! (Un baron local a adus marmură de Carrara și a proruncit să se ridice cea mai cea cocină. După ce i-a pus troc spoit cu aur a băgat acolo câțiva porci. Știți ce au constata cu uimire martorii? Că foarte repede măreața construcție a devenit cocină!). Cărămizile din care se face o carte se numesc cuvinte. Arhitectul va ridica un palat, o operă de
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
cu ochelari umflați în cozi de topor târâturi cu clopoței pe cranii boa constrictor aspide negre verzui vipere H cu scârbos corn burduhoase năpârci la zile festive kilometric maț de șerpi sâsâind strangulează planeta-n lung și-n lat moarte spoite piei năpârlite apoteoza golurilor în falsetul nimicurilor gonflabile în gură fanafaronului pocnesc de otrăvi obtuzii paingi din râma ... în plasele lor se zbat privighetori cântând pier lebede-n zori ... o, muritorule, acesta-i paradisul, trișorii scriu zic pe toate liniile
PAINGII DIN RAMĂ de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376028_a_377357]
-
cu ochelari umflați în cozi de topor târâturi cu clopoței pe cranii boa constrictor aspide negre verzui vipere H cu scârbos corn burduhoase năpârci la zile festive kilometric maț de șerpi sâsâind strangulează planeta-n lung și-n lat moarte spoite piei năpârlite apoteoza golurilor în falsetul nimicurilor gonflabile în gură fanafaronului pocnesc de otrăvi obtuzii paingi din râma ... în plasele lor se zbat privighetori cântând pier lebede-n zori ... o, muritorule, acesta-i ... Citește mai mult PAINGII DIN RAMĂNoroios vulcan
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
babilonuluioficiale șerparii în gropi tutelareșerpi cu ochelari umflați în cozi de toportârâturi cu clopoței pe cranii boa constrictoraspide negre verzui vipere H cu scârbos cornburduhoase năpârci la zile festive kilometric maț de șerpi sâsâindstrangulează planeta-n lung și-n latmoarte spoite piei năpârliteapoteoza golurilorîn falsetul nimicurilor gonflabileîn gură fanafaronului pocnesc de otrăviobtuzii paingi din râma ...în plasele lor se zbat privighetori cântând pier lebede-n zori ...o, muritorule, acesta-i ... XII. MIRAJUL ORELOR, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1489
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]