KorAP: Find »[drukola/base=spoitor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 >

39 matches

Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619

spoitorii, arlii și alte grupuri rome folosesc acest -ela pt. conjugarea verbelor la prezent. Iar viitorul se formeaza prin plasarea prefixului -kam înaintea conjugării la prezent. Imaginați-vă o judecată inter-țigănească: Căldărar învinovățit că a fiul său a înjurat un spoitor. Obligat prin judecată tradițională să promită că fiul nu va mai repeta înjurătura. Căldărarul spune: -Na kărela munro shiav kadea (nu va face fiul meu așa). Spoitorul va înțelege: -Nu, fiul meu face așa. Spoitorul ar înțelege eronat pt. că

Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477230598.html [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
Corola-blog/BlogPost/372652_a_373981

vb. a se desface dezvalime adj. dezdivorțat dezbräkome adj. dezbrăcat dezpoʒime adj. descălțat lovari deziluzionalil vb. a dezamăgi, a decepționa ursari, ceaonari deskerel vb. a deschide, a desface, a desfășura despodejel peș vb. a se descalță desfundozel vb. a desfunda spoitori dezlipime adj. dezlipit dezpacarla peș vb. a se desfășura, a se descovriga Referință Bibliografica: PREFIXELE PRIVATIVE BIS-/ BIZ- SI DES-/DEZ- / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright

PREFIXELE PRIVATIVE BIS-/BIZ- ŞI DES-/DEZ- de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1479419591.html [Corola-blog/BlogPost/372652_a_373981]
Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378

ai sorții ori ai legii. Acolo, în curtea din spate a bodegii, se aflau două corturi, sălașuri binecuvântate pentru țiganii opriți în Capitală vremelnic. În față, pe trotuarul îngust din piatră, se înșiruiau odată cu zorile breslele: doi căldărari și trei spoitori. Stăteau nemișcați așteptându-și clienții. Doritorii îi puteau găsi pe meșteri până-nspre ceasurile opt ale dimineții, când, nearvuniți fiind, se ridicau pornind-o repejor peste Barieră, strigându-și oferta pe străzi. Așa fusese descoperită și Lina. Cineva din vecini o

SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987

relaționat în urma primei migrații în interiorul subcontinentului indian. Exemplu: -forma de conjugare a persoanei a treia sg, prezent din căldărărească se confundă cu conjugarea a treia viitor din spoitorească și dialectul arli din Macedonia și Serbia. Exemplu de confuzie: când un spoitor sau arli va zice în judecată țigănească „fiul meu nu mai face acest păcat”, căldărarul va înțelege „fiul meu nu VA mai face acest păcat” (înțelegând că totuși fiul spoitorului va continua să-l facă în prezent) , pentru că sufixul de

LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
Wald, coordonatoare de doctorat a domniei sale? Eu știu că domnul profesor Gheorghe Sarău face imense eforturi pentru a populariza și a încuraja învățarea limbii romani, dar chiar așa, o profesoră de chineză de unde știa limba romani și anume „Dialectul romilor spoitori (xoraxano) din România”, titlul doctoratului domniei sale? https://gheorghesarau.wordpress.com/about/ Despre mine (Gheorghe Sarău) Titlul științific: doctor în filologie (1998), cu o temă din lingvistica rromă (indo-europeană), intitulată „Dialectul rromilor spoitori (xoraxano) din România”, având ca îndrumător pe doamna

LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353

opinii de orice fel numai pentru faptul că, născuți mai târziu, sunt apărați de marota intangibilă și sacră a drepturilor omului pe care le-o vântură pe sub nas diferite organizații și instituții internaționale și chiar interne de profil? Fani și spoitori, gigei și boieri, clămpari și corduneni, albi, negri, galbeni sau tuciurii și alții din „libertate”, liberi ca pasărea cerului cum se spune, unii granguri și mafioți potentați nici măcar pregustați din amărăciunea purtării fie și numai în treacăt a cuvenitelor „brățări

ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 by http://confluente.ro/Alcatraz_ul_destinelor_noastre_.html [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
Corola-blog/BlogPost/368655_a_369984

considerat "Paștele spoitorilor". Bogat sau sărac, cel ce taie mielul de hâderlez face o jertfă în fața lui Dumnezeu, pentru a-și arăta mulțumirea și recunoștința față de acesta. Când se roagă la Dumnezeu pentru însănătoșirea unui membru al familiei, întotdeauna rromul spoitor promite că va jertfi de hâderlez un miel. Mielul promis se taie neapărat, indiferent de bogăția familiei. Se poate tăia câte un miel pentru fiecare copil din familie, ca mulțumire pentru grija ce Dumnezeu le-o poartă, fără ca aceștia să sufere

HÂDERLEZUL LA CĂLĂRAŞI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1459796136.html [Corola-blog/BlogPost/368655_a_369984]
Corola-blog/BlogPost/340386_a_341715

Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > I ŹUDEKATA CIGANESKA (RROMAJJ) / JUDECATĂ (DE PACE) LA SPOITORI Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1446 din 16 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului ¶ Resizola k-i źudekata ciganeska kana o partes nana-j ïnpakime, ïnceleʒime an pumenθe. ¶ Hen-o-duj partes, kana pernă de akord, źana k-o źudekatori pal

JUDECATA (DE PACE) LA SPOITORI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1418750531.html [Corola-blog/BlogPost/340386_a_341715]
o aravde direkt = dowrus din rïndos o komunitatăqo = andar-o rromenqo sïras aparte = thodo baśka minoros = cigno breśenθe kasatoria timpuria = kana pilțona terne i laś = o asamos divorcos = phirrimos rromanes, hanumariciko Referință Bibliografica: I ŹUDEKATA CIGANESKA (RROMAJJ) / JUDECATĂ (DE PACE) LA SPOITORI / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1446, Anul IV, 16 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare

JUDECATA (DE PACE) LA SPOITORI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1418750531.html [Corola-blog/BlogPost/340386_a_341715]
Corola-blog/BlogPost/372505_a_373834

țigănești. Autorul mai reproduce și manualul de limba romani pt. clasa I-a, aprobat de Ministerul Educației, scris de celebrul Gheorghe Sarău, care este român neaoș. Trebuia să-l întrebe pe domnul Sarău, care deține un doctorat în dialectul romilor spoitori, care-i adevărul în legătură cu numele romilor. Articolul domnului Amititeloaie este stufos, are părți bune, dar și afirmații halucinogene. Cităm un fragment de la paginile 50-51 al revistei Lumea:: "S-a pretins, de exemplu, că vocabula "rom" ar însemna în limba acestei

ROMILOR. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1487161947.html [Corola-blog/BlogPost/372505_a_373834]
Corola-blog/BlogPost/343914_a_345243

Vlax Oaxaca MX Polska Romă Pabianice, Lodz PL Bergitka Krakow PL Polish Xaladytka Elk PL Polish Xaladytka Mazury PL Polska Romă Lodz PL Polska Romă Zielona Góra PL Romungro Cluj RO Rakarengo Moldova -> Basarabi (Konstanta) RO Ursari Maglavit, Dolj RO Spoitori Pitești RO Kaldaraš Pitești RO Gabor Valureni RO Šušuwaje Gheorghen RO Piculesči Cluj-Napoca, România, now lives în Granada RO Kurturare Cluj-Napoca, România, now lives în Granada RO Spoitari Călărași (recorded în Granada) RO Sinti Timišoara RO Kərəmidarea Deaj RO Maj

THE ROMANI LANGUAGE IS DEAD? WHO KILLED IT? BILINGUAL EDITION. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478387929.html [Corola-blog/BlogPost/343914_a_345243]
Corola-blog/BlogPost/372397_a_373726

luna decembrie) - la spoitorii din Călărași, idiolectal • (O) PISAM < (o) pisam = pàlma | biś ćentimetroja (palmă | 20 cm: distanță dintre vârful degetului mare și vârful celui mic depărtate la maximum unul de altul în lături) - la spoitori - din (paleo)grecescul (σ)πιθαμή [(s)pithamí̱] • (I) KHOTI < (e) khoti (coasta - la ceaonarii din Calvini, Brăila, Tecuci, Toflea), khocin = kòsta (coasta, la spoitori) • (I) PRAMATǏ < (i) pramatǐ/pramaći, (e) pramatǐ/pramaki

CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVĂ A LIMBII RROME A REUNIUNII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1434805190.html [Corola-blog/BlogPost/372397_a_373726]
și vârful celui mic depărtate la maximum unul de altul în lături) - la spoitori - din (paleo)grecescul (σ)πιθαμή [(s)pithamí̱] • (I) KHOTI < (e) khoti (coasta - la ceaonarii din Calvini, Brăila, Tecuci, Toflea), khocin = kòsta (coasta, la spoitori) • (I) PRAMATǏ < (i) pramatǐ/pramaći, (e) pramatǐ/pramakǐ = màrfa (marfă - la gaborii bumbăcari, la ursarii din Slobozia Bradului - din neogrecescul pra(gh)matía "marfă") • (I) BUKHUNI GOJ (literal “cârnat de

CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVĂ A LIMBII RROME A REUNIUNII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1434805190.html [Corola-blog/BlogPost/372397_a_373726]
Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846

așa cum sunt ele văzute și dogmatizate de Marcel Courthiade (ne-rom), profesor la INALCO Paris-Sorbona, și Yaron Matras (ne-rom) , profesor la Manchester University. Domnul Courthiade dogmatizează că cele mai vechi forme de romani sunt cele de tipul Arli, Ursari, Spoitori, iar cele mai noi, cele de tipul dialectului Căldărarilor, Lovari și Gabor. Domnia sa își fundamentează teza pe clasificarea unor sunete ale unor cuvinte rome alese aleatoriu. În articolul domnlui Cristian Pădure, exemplele pentru formele cele mai vechi sunt variantele conjugărilor

POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
Corola-website/Law/235361_a_236690

straturilor dialectale de evoluție istorică ... ● Limba rromani comună. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ● Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale; ● Trecerea grupurilor -vn- și -pn- în -m- și efectele sale; Trecerea, în

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/235361_a_236690]
straturilor dialectale de evoluție istorică ... ● Limba rromani comună. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). Analizarea unui text dialectal rrom (căldărăresc, spoitoresc, ursăresc, carpatic - din România - sau a unui text dialectal provenit dintr-un alt spațiu geografic) din perspectiva caracteristicilor fonetice, lexicale, morfologice și sintactice. b) Fonetică

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/235361_a_236690]
Corola-website/Law/120684_a_122013

de oglinzi; - instalatori (apă, gaz, canal); - instrumente muzicale (atelier de confecționat și reparat); - jucării (atelier de confecționat și reparat); - lăcătușerie; - legatorie de cărți; - lingerie; - lustragerie; - marochinărie; - olărie; - pălărieri; - pieptănari; - plăpumărie; - remaiaj ciorapi; - rotărie, caroserii din lemn (confecționat și reparat); - sobari; - spoitori de cazane, clădiri, etc.; - stilouri (atelier de reparat); - tapițerie; - tinichigerie; - tîmplărie; - tocilărie; - zidari; - zugravi. 2. normele de venit se aplică numai meseriașilor fără salariați, prevăzuți în lista de la pct. 1 de mai sus, care: a) execută lucrări și obiecte de

EUR-Lex (1954) [Corola-website/Law/120684_a_122013]
Corola-website/Law/211727_a_213056

13 5572. Onofrei Clemance, 4 apartamente, București, str. Grigore Alexandrescu 80 5573. Opreanu Ovidiu, 3 apartamente, București, str. Dragoș Vodă 49 5574. Oancea N. Stelian, 3 apartamente, București, str. Dionisie Lupu 36 A 5575. Ouatu Călin, 10 apartamente, București, str. Spoitori 5 5576. Oleanu M. Anca, 4 apartamente, București, bd. Gh. Dimitrof 150 5577. Olănescu Aurelia, 2 apartamente, București, str. Poernaru Bordea 16 5578. Ohanian Garabet, 8 apartamente, București, str. Teiul Doamnei 5, 7 5579. Ogrezeanu Alex. Paula, 7 apartamente, București

EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/211727_a_213056]
3 apartamente, București, Bd. Tolbukin 75. 7266. Siga M. Ț. I. Palisoa Ion, Pică Fl., 9 apartamente, București, str. Icoanei 6; 4. 7267. Sandu I. Ilie, 20 apartamente, București, cal. Dudești 160 B; str. Foișor 15; str. Laborator 33; al. Spoitori 2 7268. Suseanu Silvia, 10 apartamente, București, Mantuleasa 1. 7269. Stanceanu Ecat. Felicia, 9 apartamente, București, str. Sborului 11; str. Exarcu 3; str. Episcopiei 2; str. Clopotarii Vechi 8; str. Lirei 11. 7270. Sion Cecilia, 3 apartamente, București, str. Al.

EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/211727_a_213056]
Corola-website/Law/228456_a_229785

straturilor dialectale de evoluție istorică ... ● Limba rromani comună. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ● Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale; ● Trecerea grupurilor -vn- și -pn- în -m- și efectele sale; Trecerea, în

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228456_a_229785]
straturilor dialectale de evoluție istorică ... ● Limba rromani comună. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). Analizarea unui text dialectal rrom (căldărăresc, spoitoresc, ursăresc, carpatic - din România - sau a unui text dialectal provenit dintr-un alt spațiu geografic) din perspectiva caracteristicilor fonetice, lexicale, morfologice și sintactice. b) Fonetică

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228456_a_229785]
Corola-website/Science/309044_a_310373

și profesor la cursurile de vară de limba romani (Beeskow (Germania), 1998). A participat la numeroase conferințe și simpozioane naționale și internaționale, prezentând expuneri despre limba romani. Gheorghe Sarău a obținut titlul de doctor în filologie cu teza "„Dialectul romilor spoitori din România“" susținută la data de 28 septembrie 1998 la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din București sub îndrumarea prof. univ. dr. Lucia Wald. A tradus mai multe lucrări de lingvistică și abecedare în limba romani. De asemenea, de la

Gheorghe Sarău (2017) [Corola-website/Science/309044_a_310373]
Corola-website/Science/307612_a_308941

susură aleanul. Această pribegie care se dezvăluie privitorului, face să se înțeleagă simpatia pictorului pentru oamenii care sunt nevoiți să-și câștige traiul din îndeletnicirile mărunte. Octav Băncilă a pictat numeroase vrăjitoare, ghicitoare și cărturărese după cum erau ocupațiile femeilor sau spoitori după cele ale bărbaților. Încă din vremea studenției sale la Iași, artistul a pictat o țigancă bătrână care ghicea în palma unei tinere. De la München a trimis un tablou cu o țigăncușă care a fost expus într-o vitrină din

Octav Băncilă (2017) [Corola-website/Science/307612_a_308941]
Corola-website/Science/297476_a_298805

mănăstirea Vodița, pe care o întemeiase cândva între 1370-1371, se aflau și 40 de sălașe de „ațigani”. În Evul Mediu majoritatea romilor din Țările Române erau robi boierești, domnești sau mănăstirești, ocupațiile lor principale fiind acelea de căldărari, fierari, aurari, spoitori, cântăreți etc. Pentru a obține permise de trecere prin țările din apus, unii țigani au pretins că sunt creștini din Egipt veniți în pelerinaj (iar mai apoi, când nu au putut să le obțină, au falsificat astfel de permise). Acest

Romi (2017) [Corola-website/Science/297476_a_298805]
Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022

cloche", îi făceau semn vizitiului, ridicînd umbreluța lor de mătase și cu mîner lung de baga", de ultimii sacagii, "cu lumînărica de ceară aprinsă și lipită de doaga butoiului lor pe roate, strigînd: "Apă de pomană, apă!"", precum și de ultimii spoitori, "în șalvari arnăuțești, tăbărîți cu tot tribul în cap cu bulibașa cel mătăhălos, pletos și bărbos, pe maidane, lîngă ziduri, unde femeile lor, cu fustele învoalate prinse în șold, frecau de zor cu picioarele - rotindu-se pe călcîie ca în

Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu (2000) [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]