39 matches
-
cloche", îi făceau semn vizitiului, ridicînd umbreluța lor de mătase și cu mîner lung de baga", de ultimii sacagii, "cu lumînărica de ceară aprinsă și lipită de doaga butoiului lor pe roate, strigînd: "Apă de pomană, apă!"", precum și de ultimii spoitori, "în șalvari arnăuțești, tăbărîți cu tot tribul în cap cu bulibașa cel mătăhălos, pletos și bărbos, pe maidane, lîngă ziduri, unde femeile lor, cu fustele învoalate prinse în șold, frecau de zor cu picioarele - rotindu-se pe călcîie ca în
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
față cu vîrsta dintîi. Situația e mai gravă decît pare. Fiindcă e inadmisibil ca niște azi-mîine informaticieni să manipuleze aparate ultrasofisticate, "ultimul răcnet" al științei și tehnicii etc. - dar de vorbit să vorbească precum țiganii din Jilava, meșteri cositori, căldărari, spoitori, topitori. Vorbirea reflectă gîndirea. Sărăcia uneia echivalează cu ruina celeilalte. Dacă trăim într-adevăr în pragul unei lumi noi, în miezul unei umanități care și-a dobîndit - prin trudă și ingeniozitate - locul cuvenit în ierarhia Terrei, atunci să procedăm în
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
spoitorii, arlii și alte grupuri rome folosesc acest -ela pt. conjugarea verbelor la prezent. Iar viitorul se formeaza prin plasarea prefixului -kam înaintea conjugării la prezent. Imaginați-vă o judecată inter-țigănească: Căldărar învinovățit că a fiul său a înjurat un spoitor. Obligat prin judecată tradițională să promită că fiul nu va mai repeta înjurătura. Căldărarul spune: -Na kărela munro shiav kadea (nu va face fiul meu așa). Spoitorul va înțelege: -Nu, fiul meu face așa. Spoitorul ar înțelege eronat pt. că
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
ai sorții ori ai legii. Acolo, în curtea din spate a bodegii, se aflau două corturi, sălașuri binecuvântate pentru țiganii opriți în Capitală vremelnic. În față, pe trotuarul îngust din piatră, se înșiruiau odată cu zorile breslele: doi căldărari și trei spoitori. Stăteau nemișcați așteptându-și clienții. Doritorii îi puteau găsi pe meșteri până-nspre ceasurile opt ale dimineții, când, nearvuniți fiind, se ridicau pornind-o repejor peste Barieră, strigându-și oferta pe străzi. Așa fusese descoperită și Lina. Cineva din vecini o
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
opinii de orice fel numai pentru faptul că, născuți mai târziu, sunt apărați de marota intangibilă și sacră a drepturilor omului pe care le-o vântură pe sub nas diferite organizații și instituții internaționale și chiar interne de profil? Fani și spoitori, gigei și boieri, clămpari și corduneni, albi, negri, galbeni sau tuciurii și alții din „libertate”, liberi ca pasărea cerului cum se spune, unii granguri și mafioți potentați nici măcar pregustați din amărăciunea purtării fie și numai în treacăt a cuvenitelor „brățări
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
considerat "Paștele spoitorilor". Bogat sau sărac, cel ce taie mielul de hâderlez face o jertfă în fața lui Dumnezeu, pentru a-și arăta mulțumirea și recunoștința față de acesta. Când se roagă la Dumnezeu pentru însănătoșirea unui membru al familiei, întotdeauna rromul spoitor promite că va jertfi de hâderlez un miel. Mielul promis se taie neapărat, indiferent de bogăția familiei. Se poate tăia câte un miel pentru fiecare copil din familie, ca mulțumire pentru grija ce Dumnezeu le-o poartă, fără ca aceștia să sufere
HÂDERLEZUL LA CĂLĂRAŞI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368655_a_369984]
-
așa cum sunt ele văzute și dogmatizate de Marcel Courthiade (ne-rom), profesor la INALCO Paris-Sorbona, și Yaron Matras (ne-rom) , profesor la Manchester University. Domnul Courthiade dogmatizează că cele mai vechi forme de romani sunt cele de tipul Arli, Ursari, Spoitori, iar cele mai noi, cele de tipul dialectului Căldărarilor, Lovari și Gabor. Domnia sa își fundamentează teza pe clasificarea unor sunete ale unor cuvinte rome alese aleatoriu. În articolul domnlui Cristian Pădure, exemplele pentru formele cele mai vechi sunt variantele conjugărilor
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
relaționat în urma primei migrații în interiorul subcontinentului indian. Exemplu: -forma de conjugare a persoanei a treia sg, prezent din căldărărească se confundă cu conjugarea a treia viitor din spoitorească și dialectul arli din Macedonia și Serbia. Exemplu de confuzie: când un spoitor sau arli va zice în judecată țigănească „fiul meu nu mai face acest păcat”, căldărarul va înțelege „fiul meu nu VA mai face acest păcat” (înțelegând că totuși fiul spoitorului va continua să-l facă în prezent) , pentru că sufixul de
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
Wald, coordonatoare de doctorat a domniei sale? Eu știu că domnul profesor Gheorghe Sarău face imense eforturi pentru a populariza și a încuraja învățarea limbii romani, dar chiar așa, o profesoră de chineză de unde știa limba romani și anume „Dialectul romilor spoitori (xoraxano) din România”, titlul doctoratului domniei sale? https://gheorghesarau.wordpress.com/about/ Despre mine (Gheorghe Sarău) Titlul științific: doctor în filologie (1998), cu o temă din lingvistica rromă (indo-europeană), intitulată „Dialectul rromilor spoitori (xoraxano) din România”, având ca îndrumător pe doamna
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > I ŹUDEKATA CIGANESKA (RROMAJJ) / JUDECATĂ (DE PACE) LA SPOITORI Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1446 din 16 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului ¶ Resizola k-i źudekata ciganeska kana o partes nana-j ïnpakime, ïnceleʒime an pumenθe. ¶ Hen-o-duj partes, kana pernă de akord, źana k-o źudekatori pal
JUDECATA (DE PACE) LA SPOITORI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340386_a_341715]
-
o aravde direkt = dowrus din rïndos o komunitatăqo = andar-o rromenqo sïras aparte = thodo baśka minoros = cigno breśenθe kasatoria timpuria = kana pilțona terne i laś = o asamos divorcos = phirrimos rromanes, hanumariciko Referință Bibliografica: I ŹUDEKATA CIGANESKA (RROMAJJ) / JUDECATĂ (DE PACE) LA SPOITORI / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1446, Anul IV, 16 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
JUDECATA (DE PACE) LA SPOITORI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340386_a_341715]
-
Vlax Oaxaca MX Polska Romă Pabianice, Lodz PL Bergitka Krakow PL Polish Xaladytka Elk PL Polish Xaladytka Mazury PL Polska Romă Lodz PL Polska Romă Zielona Góra PL Romungro Cluj RO Rakarengo Moldova -> Basarabi (Konstanta) RO Ursari Maglavit, Dolj RO Spoitori Pitești RO Kaldaraš Pitești RO Gabor Valureni RO Šušuwaje Gheorghen RO Piculesči Cluj-Napoca, România, now lives în Granada RO Kurturare Cluj-Napoca, România, now lives în Granada RO Spoitari Călărași (recorded în Granada) RO Sinti Timišoara RO Kərəmidarea Deaj RO Maj
THE ROMANI LANGUAGE IS DEAD? WHO KILLED IT? BILINGUAL EDITION. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343914_a_345243]
-
luna decembrie) - la spoitorii din Călărași, idiolectal • (O) PISAM < (o) pisam = pàlma | biś ćentimetroja (palmă | 20 cm: distanță dintre vârful degetului mare și vârful celui mic depărtate la maximum unul de altul în lături) - la spoitori - din (paleo)grecescul (σ)πιθαμή [(s)pithamí̱] • (I) KHOTI < (e) khoti (coasta - la ceaonarii din Calvini, Brăila, Tecuci, Toflea), khocin = kòsta (coasta, la spoitori) • (I) PRAMATǏ < (i) pramatǐ/pramaći, (e) pramatǐ/pramaki
CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVĂ A LIMBII RROME A REUNIUNII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372397_a_373726]
-
și vârful celui mic depărtate la maximum unul de altul în lături) - la spoitori - din (paleo)grecescul (σ)πιθαμή [(s)pithamí̱] • (I) KHOTI < (e) khoti (coasta - la ceaonarii din Calvini, Brăila, Tecuci, Toflea), khocin = kòsta (coasta, la spoitori) • (I) PRAMATǏ < (i) pramatǐ/pramaći, (e) pramatǐ/pramakǐ = màrfa (marfă - la gaborii bumbăcari, la ursarii din Slobozia Bradului - din neogrecescul pra(gh)matía "marfă") • (I) BUKHUNI GOJ (literal “cârnat de
CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVĂ A LIMBII RROME A REUNIUNII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372397_a_373726]
-
țigănești. Autorul mai reproduce și manualul de limba romani pt. clasa I-a, aprobat de Ministerul Educației, scris de celebrul Gheorghe Sarău, care este român neaoș. Trebuia să-l întrebe pe domnul Sarău, care deține un doctorat în dialectul romilor spoitori, care-i adevărul în legătură cu numele romilor. Articolul domnului Amititeloaie este stufos, are părți bune, dar și afirmații halucinogene. Cităm un fragment de la paginile 50-51 al revistei Lumea:: "S-a pretins, de exemplu, că vocabula "rom" ar însemna în limba acestei
ROMILOR. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372505_a_373834]
-
vb. a se desface dezvalime adj. dezdivorțat dezbräkome adj. dezbrăcat dezpoʒime adj. descălțat lovari deziluzionalil vb. a dezamăgi, a decepționa ursari, ceaonari deskerel vb. a deschide, a desface, a desfășura despodejel peș vb. a se descalță desfundozel vb. a desfunda spoitori dezlipime adj. dezlipit dezpacarla peș vb. a se desfășura, a se descovriga Referință Bibliografica: PREFIXELE PRIVATIVE BIS-/ BIZ- SI DES-/DEZ- / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
PREFIXELE PRIVATIVE BIS-/BIZ- ŞI DES-/DEZ- de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372652_a_373981]
-
13 5572. Onofrei Clemance, 4 apartamente, București, str. Grigore Alexandrescu 80 5573. Opreanu Ovidiu, 3 apartamente, București, str. Dragoș Vodă 49 5574. Oancea N. Stelian, 3 apartamente, București, str. Dionisie Lupu 36 A 5575. Ouatu Călin, 10 apartamente, București, str. Spoitori 5 5576. Oleanu M. Anca, 4 apartamente, București, bd. Gh. Dimitrof 150 5577. Olănescu Aurelia, 2 apartamente, București, str. Poernaru Bordea 16 5578. Ohanian Garabet, 8 apartamente, București, str. Teiul Doamnei 5, 7 5579. Ogrezeanu Alex. Paula, 7 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
3 apartamente, București, Bd. Tolbukin 75. 7266. Siga M. Ț. I. Palisoa Ion, Pică Fl., 9 apartamente, București, str. Icoanei 6; 4. 7267. Sandu I. Ilie, 20 apartamente, București, cal. Dudești 160 B; str. Foișor 15; str. Laborator 33; al. Spoitori 2 7268. Suseanu Silvia, 10 apartamente, București, Mantuleasa 1. 7269. Stanceanu Ecat. Felicia, 9 apartamente, București, str. Sborului 11; str. Exarcu 3; str. Episcopiei 2; str. Clopotarii Vechi 8; str. Lirei 11. 7270. Sion Cecilia, 3 apartamente, București, str. Al.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
cu petrol și o putină cu păcură. Mai existau lustragii și țigăncușe care vindeau flori, porumb fiert sau copt la grătar și floricele de porumb. Pe lângă toți acești ambulanți, existau și mici meseriași sau lucrători necalificați, tăietori de lemne, spoitori de cazane, albii și tingiri, reperatori de pingele și opinci, meșteri lăcătuși care dregeau lacăte și diferite încuietori, cei care reparau și făceau lighene și cazane din tablă, lemnari care făceau cozi pentru coase, topoare, sape și alte unelte și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
moșu, cameșe, cărbune, etc.) Pe teritoriul Bosniei și Herțegovinei sunt mai multe ramuri romanice. Macedoromânii sau aromânii sunt veniți din nordul Greciei și din Albania. Karavlahii sunt originari din Țara Românească și se disting prin ocupația lor de meșteșugari, aurari, spoitori. Vlahii bosnieci și hațegovieni au fost supuși deznaționalizării prin presiuni economice, religioase, măsuri administrative. Părțile muntoase stăpânite de vlahii păstori au fost naționalizate iar numărul de oi a fost redus după numărul membrilor de familie. Impozitele pentru pășunat erau percepute
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de rromi, printre care confecționarea sitelor, olăritul, morăritul, extracția pietrei sau a sării, confecționarea de obiecte din os, comerțul cu flori, cu cai, sau cu covoare și mătăsuri, zidăria sau tinichigeria. Au existat de asemenea din perioada feudală rromi lăcătuși, spoitori, ciubotari, curelari, bucătari, cârciumari și, desigur, lăutari. O parte importantă a rromilor meștesugari s-au instalat În sate sau chiar În orașe unde au continuat să-și practice meseria constituind categoria vătrașilor (unii chiar au dat toponime unor cartiere urbane
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
tradițională este prelucrarea aramei / cuprului, din care fac cazane, căldări, tăvi, ibrice sau alte obiecte de cult (cristelnițe, căldărușa de Bobotează, pocale bisericești). Prin tehnica veche a alămirii vaselor obiectele rezultate se pot constitui În adevărate obiecte de artă; - xanotari / spoitori - rromi din neamul căldărarilor care, pe vremuri, se ocupau cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal, iar astăzi recuperează metale feroase și neferoase În toate centrele urbane din țară; - lăutari - rromi muzicieni, mai ales instrumentiști, proveniți mai ales dintre ursari
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
se ocupau cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal, iar astăzi recuperează metale feroase și neferoase În toate centrele urbane din țară; - lăutari - rromi muzicieni, mai ales instrumentiști, proveniți mai ales dintre ursari și vătrași. - xoraxané/xoraxaj (horahai) - rromi musulmani, spoitori, vorbitori de limbă turcă cu unele elemente bulgărești, profund influențați de cultura și tradițiile turcești care sunt așezați mai ales În Dobrogea; - lovari - rromi unguri așezați mai ales În Transilvania și Banat, care se ocupau, În trecut, cu geambașia / negustoria
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
din cupru pentru făcut țuică și confecționarea căldărilor din tablă pentru făcut săpun. Tot ei spoiesc aceste căldări și cazane cu cositor. Din tablă sau aluminiu confecționează, de asemenea, fărașe, pe care le vând prin piețe sau târguri. Poveste cu spoitori... Cu zeci de ani În urmă rromii spoitori se deplasau cu căruța În partea de sud-est a țării, În Dobrogea, În grupuri de 5-6 familii. Se stabileau la marginea satului unde Își instalau corturile sau coviltirele, fiecare familie având propriul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
din tablă pentru făcut săpun. Tot ei spoiesc aceste căldări și cazane cu cositor. Din tablă sau aluminiu confecționează, de asemenea, fărașe, pe care le vând prin piețe sau târguri. Poveste cu spoitori... Cu zeci de ani În urmă rromii spoitori se deplasau cu căruța În partea de sud-est a țării, În Dobrogea, În grupuri de 5-6 familii. Se stabileau la marginea satului unde Își instalau corturile sau coviltirele, fiecare familie având propriul adăpost, Învecinat cu cele ale rudelor ce formau
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]