60 matches
-
("Dryopteris filix-mas") este o plantă medicinală, erbacee, perenă, din familia "Dryopteridaceae", cu frunze mari, dublu penat divizate, pe spatele cărora se găsesc sporangi cu spori, acoperiți de induzie. Rizomul este orizontal, gros de circa 25 cm. Este comună în pădurile montane și subalpine din România. Alte denumiri populare: barba-ursului, făliuță, feligă, feregă, ferice, firică, filiuță, iarba-șarpelui, limba-cerbului, limba-șarpelui, năvalnic, spasul-dracului, spata-dracului. este răspândită
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
brun-roșcate și cu lamina dublu-penat-sectată. Segmentele primare ale frunzei sunt în număr de 15-30 de fiecare parte. Pinule (rămurele sau segmente secundare ale frunzelor) sunt oblong-ovate, dințate pe margini, cu vârful rotunjit. Pe dosul frunzelor în timpul verii apar grupuri de sporangi, numite sori. Ferigile posedă două generații heteromorfe independente, care se succed în mod obligatoriu: sporofitul (generația asexuată) și gametofitul (generația sexuată). Sporofitul diploid reprezintă feriga propriu-zisă, cu rădăcină, tulpină și frunze, pe care se formează sporangii cu spori. Toate celulele
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
verii apar grupuri de sporangi, numite sori. Ferigile posedă două generații heteromorfe independente, care se succed în mod obligatoriu: sporofitul (generația asexuată) și gametofitul (generația sexuată). Sporofitul diploid reprezintă feriga propriu-zisă, cu rădăcină, tulpină și frunze, pe care se formează sporangii cu spori. Toate celulele corpului au numărul de cromozomi dublu, iar la formarea sporilor are loc meioza prin care numărul lor se reduce la jumătate, deci ei sunt haploizi. Sporii maturi se desprind de plantă, cad la pământ și germinează
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
Din spor se naște o plantă mică, numită protal, cu totul diferită de sporofit. Protalul duce o viață independentă de ferigă, este haploid și formează anteridii și arhegoane. Prin urmare protalul, generația gametofitică, este totdeauna mult mai mic decât sporofitul. Sporangele (organ în care se dezvoltă sporii) este lenticular și poartă un inel longitudinal, format din celule mecanice îngroșate, în chip de potcoavă (în secțiune). Acest inel nu înconjoară întregul sporange ci lasă o porțiune liberă, de unde la maturație se rupe
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
protalul, generația gametofitică, este totdeauna mult mai mic decât sporofitul. Sporangele (organ în care se dezvoltă sporii) este lenticular și poartă un inel longitudinal, format din celule mecanice îngroșate, în chip de potcoavă (în secțiune). Acest inel nu înconjoară întregul sporange ci lasă o porțiune liberă, de unde la maturație se rupe, datorită tensiunii născute din cauza uscării și contracției celulelor sale. Țesutul sporogen din interiorul sporangelui dă naștere la spori, care sunt în număr enorm de mare. O singură plantă produce zeci
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
format din celule mecanice îngroșate, în chip de potcoavă (în secțiune). Acest inel nu înconjoară întregul sporange ci lasă o porțiune liberă, de unde la maturație se rupe, datorită tensiunii născute din cauza uscării și contracției celulelor sale. Țesutul sporogen din interiorul sporangelui dă naștere la spori, care sunt în număr enorm de mare. O singură plantă produce zeci de milioane de spori identici între ei. Sporangii apar în timpul verii pe dosul frunzelor în grupuri, numite sori. Toți sporangii se prind de porțiunea
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
maturație se rupe, datorită tensiunii născute din cauza uscării și contracției celulelor sale. Țesutul sporogen din interiorul sporangelui dă naștere la spori, care sunt în număr enorm de mare. O singură plantă produce zeci de milioane de spori identici între ei. Sporangii apar în timpul verii pe dosul frunzelor în grupuri, numite sori. Toți sporangii se prind de porțiunea mai dilatată a unui picioruș (placentă) care se prelungește în sus și formează induzia, care este o excrescență sau membrană reniformă epidermică care acoperă
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
Țesutul sporogen din interiorul sporangelui dă naștere la spori, care sunt în număr enorm de mare. O singură plantă produce zeci de milioane de spori identici între ei. Sporangii apar în timpul verii pe dosul frunzelor în grupuri, numite sori. Toți sporangii se prind de porțiunea mai dilatată a unui picioruș (placentă) care se prelungește în sus și formează induzia, care este o excrescență sau membrană reniformă epidermică care acoperă și protejează sorii. Protale sunt verzi, în formă de inimă, care ajung
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
care sunt prinse rădăcini adventive și firoase care alcătuiesc în fiecare an buchețele de frunze. Frunza este formată din teacă, pețiol și limb (organe vegetative adevărate), întrucât acestea au vase conducătoare. Pe dosul frunzelor la ferigi se găsesc spori cu sporangi, iar sporangii la rândul lor conțin spori. La maturitate sporii cad pe pământ. Dacă găsesc locuri umede, ei vor da naștere unei plăntuțe numită protal. Aceasta are organe sexuale bărbătești (anteridii) și femeiești (arhegoane). Prin fecundație, ele dau naștere celulei-ou
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
prinse rădăcini adventive și firoase care alcătuiesc în fiecare an buchețele de frunze. Frunza este formată din teacă, pețiol și limb (organe vegetative adevărate), întrucât acestea au vase conducătoare. Pe dosul frunzelor la ferigi se găsesc spori cu sporangi, iar sporangii la rândul lor conțin spori. La maturitate sporii cad pe pământ. Dacă găsesc locuri umede, ei vor da naștere unei plăntuțe numită protal. Aceasta are organe sexuale bărbătești (anteridii) și femeiești (arhegoane). Prin fecundație, ele dau naștere celulei-ou. La rândul
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
Biologia patogenului. Agentul patogen se transmite de la un an la celălalt prin miceliu de rezistență din tuberculii infectați din anul precedent. Primăvara după pornirea în vegetație, miceliul evoluează în lăstari, unde fructifică, formând un miceliu extern constituit din sporangioforii și sporangii ciupercii. Sporangii eliberează zoosporii care produc infecția primară pe frunzele bazale ale plantelor. Pe acestea va apărea o generație nouă de sporangi, care va constitui sursa pentru infecțiile secundare. Boala evoluează sub formă de focare, provenite inițial de la sursa de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Agentul patogen se transmite de la un an la celălalt prin miceliu de rezistență din tuberculii infectați din anul precedent. Primăvara după pornirea în vegetație, miceliul evoluează în lăstari, unde fructifică, formând un miceliu extern constituit din sporangioforii și sporangii ciupercii. Sporangii eliberează zoosporii care produc infecția primară pe frunzele bazale ale plantelor. Pe acestea va apărea o generație nouă de sporangi, care va constitui sursa pentru infecțiile secundare. Boala evoluează sub formă de focare, provenite inițial de la sursa de infecție primară
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
după pornirea în vegetație, miceliul evoluează în lăstari, unde fructifică, formând un miceliu extern constituit din sporangioforii și sporangii ciupercii. Sporangii eliberează zoosporii care produc infecția primară pe frunzele bazale ale plantelor. Pe acestea va apărea o generație nouă de sporangi, care va constitui sursa pentru infecțiile secundare. Boala evoluează sub formă de focare, provenite inițial de la sursa de infecție primară și apoi de la cele secundare, având în anii umezi un caracter foarte grav. Infecțiile la nivelul tuberculilor, se realizează prin intermediul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
care va constitui sursa pentru infecțiile secundare. Boala evoluează sub formă de focare, provenite inițial de la sursa de infecție primară și apoi de la cele secundare, având în anii umezi un caracter foarte grav. Infecțiile la nivelul tuberculilor, se realizează prin intermediul sporangilor, care sunt antrenați de apa de ploaie sau de cea de la irigație în profunzimea solului. Acesștia pot ajunge în solurile nisipoase până la adâncimea de 10-15 sau chiar la 20 cm. Metodica avertizării constă în urmărirea a trei criterii: biologic, ecologic
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
31 (fig. 8). Criteriul ecologic constă în urmărirea și înregistrarea factorilor climatici, care între anumite limite favorizează efectuarea infecțiilor cu Phytophthora infestans și evoluția bolii. Dintre aceștia enumerăm: temperatura medie zilnică, preciptațiile, umiditatea atmosferică, durata medie de umectare a frunzelor. Sporangii germinează la 10-15oC, când dau naștere la zoospori și la 20-24oC când formează direct filamente de infecție. Se știe de asemenea, că germinarea zoosporilor, este condiționată de prezența picăturilor pe frunze, cel puțin 4 ore. Astfel, cele mai favorabile condiții
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Colorado. Alegerea momentului recoltării și întreruperea vegetației este o măsură, pentru evitarea contaminării tuberculilor cu virusuri și cu mana cartofului. Se întrerupe astfel, circulația virusurilor către tuberculi, iat cu eliminarea tulpinilor atacate de mană, se îndepărtează și o parte din sporangii care produc infecții la tuberculi. Întreruperea vegetației se realizează fie mecanic, prin cosire, fie prin aplicarea unui desicant. După defoliere, tuberculii se mai lasă în sol 2 săptămâni pentru maturare. După recoltare tuberculii se sortează, pentru eliminarea celor bolnavi, loviți
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
4.3.Înmulțirea ciupercilor La ciupercile inferioare nu există o diferență tranșantă între aparatul vegetativ și organele de înmulțire. Astfel, la ciupercile din cl. Chytridiomycetes și Plasmodiophoromycetes gimnoplaștii și respectiv plasmodiile capătă rol de înmulțire transformându-se pe cale holocarpică în sporangi ce conțin spori asexuați. La ciupercile superioare, pe organele vegetative se formează în mod diferențiat organe de reproducere, pe cale eucarpică. Ciclurile biologice ale diferitelor grupe taxanomice sunt foarte diversificate și se succed în timp în cadrul alternanței de faze. Formele de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
dispersarea în mediul acvatic. Din punct de vedere al modului cum se formează, sporii pot fi de două feluri: spori endogeni sau endospori care se găsesc în interiorul unor organe speciale. Astfel, ciupercile din subîncr. Zygomycotina formează spori imobili în interiorul unor sporangi iar ciupercile din subîncr. Mastigomycotina formează spori mobili (zoospori) în zoosporangi . La ciupercile din cl. Oomycetes sporii sunt mobili și se formează în zoosporangi caduci denumiți în mod curent și false conidii. spori exogeni sau exosporii se formează la exteriorul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se găsesc în celule. Sifonoplastul pătrunde în vasele conducătoare din plantă și poate ajunge până la semințele ce vor rămâne mici, cu facultate germinativă scăzută. La suprafața zonelor parazitate, frunze sau fructe, patogenul produce sporangiofori ramificați, cu creștere continuă, ce susțin sporangi limoniformi de 23-32 x 16-24 µm. Sporangii pot fi vehiculați de vânt, precipitații sau apa de irigație. Germinarea are loc în condiții de umiditate mare dar diferit, în funcție de temperatură: -la 10-15oC din sporangi apar 5-35 zoospori biflagelați;la 22-25oC din
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
vasele conducătoare din plantă și poate ajunge până la semințele ce vor rămâne mici, cu facultate germinativă scăzută. La suprafața zonelor parazitate, frunze sau fructe, patogenul produce sporangiofori ramificați, cu creștere continuă, ce susțin sporangi limoniformi de 23-32 x 16-24 µm. Sporangii pot fi vehiculați de vânt, precipitații sau apa de irigație. Germinarea are loc în condiții de umiditate mare dar diferit, în funcție de temperatură: -la 10-15oC din sporangi apar 5-35 zoospori biflagelați;la 22-25oC din sporangi apar 1-2 filamente de germinație. În
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sporangiofori ramificați, cu creștere continuă, ce susțin sporangi limoniformi de 23-32 x 16-24 µm. Sporangii pot fi vehiculați de vânt, precipitații sau apa de irigație. Germinarea are loc în condiții de umiditate mare dar diferit, în funcție de temperatură: -la 10-15oC din sporangi apar 5-35 zoospori biflagelați;la 22-25oC din sporangi apar 1-2 filamente de germinație. În culturile de tomate din seră, (ciclul doi), atacul evoluează rapid, datorită variațiilor de temperatură de zi-noapte, care induc apariția condensului de apă pe organele vegetative, condens
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
limoniformi de 23-32 x 16-24 µm. Sporangii pot fi vehiculați de vânt, precipitații sau apa de irigație. Germinarea are loc în condiții de umiditate mare dar diferit, în funcție de temperatură: -la 10-15oC din sporangi apar 5-35 zoospori biflagelați;la 22-25oC din sporangi apar 1-2 filamente de germinație. În culturile de tomate din seră, (ciclul doi), atacul evoluează rapid, datorită variațiilor de temperatură de zi-noapte, care induc apariția condensului de apă pe organele vegetative, condens ce ușurează infecțiile. Înmulțirea sexuată cu formare de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și cartof, așa încât, transmiterea de la un an la altul este asigurată de tuberculii infectați existenți în stocul materialului de plantat sau de cei mici, nerecoltați, rămași pe sol. De la o sursă de infecție, o plantă de cartof pe care apar sporangi, diseminarea se poate face prin vânt pe o rază de cel puțin 11 km/zi, în câmp deschis. Prevenire și combatere. În fermele legumicole trebuie să se respecte o izolare spațială între tarlalele plantate cu cartofi și cele de tomate
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cm. (stadiul petelor untdelemnii). Cu timpul, centrul acestor pete se brunifică, frunzele luând un aspect uscat (stadiul de arsuri pe frunze). Pe partea inferioară a limbului, în dreptul acestor pete galbene-untdelemnii, se constată prezența unui puf albicios, alcătuit din sporangioforii și sporangii ciupercii. În funcție de condițiile climatice (temperatură ridicată în jur de 20-22oC și umiditate accentuată), ce determină o perioadă de incubație foarte scurtă, faza de "pete untdelemnii" nu mai apare, iar frunzele nu mai prezintă pe fața inferioară acel puf albicios, caracteristic
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
1-2 mm în diametru, în dreptul cărora țesuturile se brunifică, în timp ce restul frunzei rămâne de culoare verde. Această formă de atac poartă numele de "pete de mozaic". În această fază ciuperca nu mai produce pe partea inferioară a limbului sporangiofori si sporangi. Rezistența la îmbolnăvire a frunzelor bătrâne poate fi explicată prin hidratarea scăzută a țesuturilor, presiunea osmotică ridicată, procentul mai mare de potasiu cât și prin pH-ul neutru spre alcalin pe care-l prezintă sucul celular, în această fază fenologică
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]