41 matches
-
lui signor Antonio împreună cu care merg să vadă un vulcan de foc ce se afla în apropiere. Drumul este greu și îl parcurg ajutați de măgari. Vulcanul este unul din cele mai curioase fenomene naturale: „Pe o suprafață de trei stânjini cvadrați ard mii de limbi de foc ce seamănă a ieși din pământ, pe mii de țăvii subțiri; și, lucru de însămnat! acele pări nu se ridică mai mult decât de o palmă și au toate însușirile parei acestui punci
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395416667.html [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
iar în alta o hârtie scrisă grecește, dar nediscifrabilă, fiind scrisoarea ștearsă de timp. Biserica este în stare decăzută; acoperemântul spart, și plouă prin turlă; păreții crăpați în două locuri. Curtea este împresurată cu zid de piatră, înalt de 2 stânjini. Clopotnița în stare bună. Deasupra porței sunt câteva chilii ruinate. În niște case proaste din curtea bisericei, șede preotul. Afară de case, mai sunt niște șuri, care se vede că au rămas din timpul administrației călugărilor greci, sub cari mânăstirea aceasta
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
50; 54 f[onti] ulei de in fl. 7 d. 60; brânză fl.1; 32 f[onti] untdelemn fl.12 d. 80; 3 sticle cu apă de roze d. 45; 564 tipăi fl. 11 d. 48; oale fl. 3; 15 stânjini de lemne pentru copt pâine și la bucătărie fl. 12 d. 50; 6 f[onti] piper fl. 10 d. 50; 1 1/2 f[onti] cuisoare fl. 4 d. 50; 1 f[ont] scorțisoară fl.3; 1 f[ont] floare
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
atribuie, pentru a nu se confunda responsabilitatea lor. Camera să fie Cameră, să nu se amestece în atribuțiunile puterii judecătorești și a celei executive; puterea executivă să nu ocolească responsabilitatea ce-i incumbă prin voturi servile; alegătorul să nu fie stânjinit de a-și exercita dreptul lui printr-un sistem de presiuni morale și materiale, de amenințări și promisiuni de funcții și favori. Dacă însă, de la alegător începînd, tot constituționalismul se mărginește la păzirea esterioară de formalități goale, pe când în fond
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d'alluvions; bog ironore; raseneisenstein, se compune din fer oxid, pământ și apă, cum și din acid fosforic; el se găsește în șirul munților Pângărăcioru, la piciorul muntelui Răchitiș, formează pături orizontale de întindere însemnată și grosime de mai mulți stânjini. El s-ar putea bine întrebuința la producerea a multor obiecte de fer vărsat în cea mai bună calitate, precum la: ceaune, tigăi, table de vetre, țevi pentru apă-duc, ba și chiar pentru producerea ferului de șini și de drugi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în munți de formație de glimerșifer la piciorul de sud al muntelui Tonci, în satul Chirilo, moșia Broștenii și formează două straturi de metal groase ca de 3 palme și despărțite de glimerșifer în o grosime ca de 1,5 stânjini, a cărora regulată întindere este vederată de la nord spre sud, la piciorul numitului deal, cum și în matca stâncoasă a părăului Chirilo, departată ca la 60 stânjini de dealul Tonci. Atât aceste două straturi foarte însămnate de plumb argint, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
3 palme și despărțite de glimerșifer în o grosime ca de 1,5 stânjini, a cărora regulată întindere este vederată de la nord spre sud, la piciorul numitului deal, cum și în matca stâncoasă a părăului Chirilo, departată ca la 60 stânjini de dealul Tonci. Atât aceste două straturi foarte însămnate de plumb argint, cât și acel strat de piatră-aramă cuprinzători de argint (descris în nr. 9) sînt continuări a straturilor de metal ce se lucrează în Bucovina, chiar la granița Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în viitorime, la mai multe punturi, să se descopere cărbuni de pământ. 17-le. Sare gemă, sel gemme, rock salt, xexaëdrisches, steinsalz, astă sare vânătă în ocnă, ca de vro 200 ani, lucrată până la cea mai mare adâncime de 45 stânjini și în lungime ca de 500, mai cu samă numai scurmată fără plan și regulă, formează un strat de sare neîntrecurmat, compactă, de o lățime mai de 80 stânjini și de o adâncime și lungime încă necercată și se găsește
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
vro 200 ani, lucrată până la cea mai mare adâncime de 45 stânjini și în lungime ca de 500, mai cu samă numai scurmată fără plan și regulă, formează un strat de sare neîntrecurmat, compactă, de o lățime mai de 80 stânjini și de o adâncime și lungime încă necercată și se găsește în o formație a petrei năsipoasă carpatice, este acoperită de straturi de humă sau țălină, năsip și mergelșifer bitumen feros, toate de o grosime ca de 11-13 stânjăni. Sarea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și formează stânci colosale pe muntele Rarăul, lângă părăul Tonci și a Năruiturei. 26-le. Albit vel orthose, felspar, feldspath, care samănă cu marmora cea mai curată, dar mai vârtoasă și albă ca omătul, formează în lungime de câteva sute stânjini stânci nalte de vro 50 stânjini și anume în valea Bernaru, mai sus de Cheia, pe moșia Broșteni. 27-le. Porphire piroxenique, melaphyre, augite porophire, augit porphir, de color negru-verde, calitate foarte vârtoasă, se găsește în stânci, în valea Holda
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Rarăul, lângă părăul Tonci și a Năruiturei. 26-le. Albit vel orthose, felspar, feldspath, care samănă cu marmora cea mai curată, dar mai vârtoasă și albă ca omătul, formează în lungime de câteva sute stânjini stânci nalte de vro 50 stânjini și anume în valea Bernaru, mai sus de Cheia, pe moșia Broșteni. 27-le. Porphire piroxenique, melaphyre, augite porophire, augit porphir, de color negru-verde, calitate foarte vârtoasă, se găsește în stânci, în valea Holda, moșia Broștenii. 28-le. Micachiste, mica
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de fer. c) Drumul de fer care împreuna Berlinul de asemenea cu o politie însămnată de negoț, Frankfurtul de pe Oder și cu alte politii a mai multor provincii, în terene favorabile și în o lungime de 10 mile = 39.960 stânjini, au costisit: taleri lei 1 cumpărarea pământului 540.210 6.347.467 2 plata salahorilor 349.221 2.103.346 ........................................................................ În total au costisit: 2.904.189 34.124.220 Acest drum de fer, în anul 1844, la un transport
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
existent, cum, de exemplu: ebaticuri, monopoluri ș. a. 2.Pe lângă terenul ocupat la data respectivă de târg, în marginile îngrăditurii și a stăpânirii actuale, mai cedează comunei un teren, la bariera de jos a târgului și anume în lungime de 25 stânjini, începând măsura de la poarta barierei în jos până unde se vor împlini acei 25 stânjini, și în lățime din dreptul gardului de târg despre apa Racovei și până în gardul grădinei (viei) proprietății, despre răsărit; 3.Asemenea mai cedează comunei pentru
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
târg, în marginile îngrăditurii și a stăpânirii actuale, mai cedează comunei un teren, la bariera de jos a târgului și anume în lungime de 25 stânjini, începând măsura de la poarta barierei în jos până unde se vor împlini acei 25 stânjini, și în lățime din dreptul gardului de târg despre apa Racovei și până în gardul grădinei (viei) proprietății, despre răsărit; 3.Asemenea mai cedează comunei pentru totdeauna și 100 fălci imaș în dosul târgului, pe coasta numită Morile de Vânt și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de la ratificarea tranzacției de către corpurile legiuitoare și achitarea de către comună a despăgubirii ... 1.Patru case în târgul Pungești, cu locurile lor, după stăpânirea de astăzi și anume: 1. casă în care se află astăzi subprefectura , cu locul ei de 20 stânjini, patru palme față; 2. casa de lîngă subprefectură cu locul ei în mărime de 53 stânjini fața; 3. casa din medean de lângă hudiță, ce merge pe lângă zăplazul grădinei proprietății, în care locuiește astăzi D.V. Raboveanu, notarul, cu locul ei de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
târgul Pungești, cu locurile lor, după stăpânirea de astăzi și anume: 1. casă în care se află astăzi subprefectura , cu locul ei de 20 stânjini, patru palme față; 2. casa de lîngă subprefectură cu locul ei în mărime de 53 stânjini fața; 3. casa din medean de lângă hudiță, ce merge pe lângă zăplazul grădinei proprietății, în care locuiește astăzi D.V. Raboveanu, notarul, cu locul ei de un stânjen și șase palme față, și 4, casa de la vale alăturea cu aceasta în care
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de a asigura o parte din banii de zestre pentru care căminarul nu avea să dea nici un amanet 8. Epitropul Sultanei era fratele ei, Iordache Cheșcu. În actele de licitație se găsesc și unele date semnificative: locul era de 36 stânjini față alăturea cu ulița, 19 stânjini partea despre locul sfinției sale iconomului Ioan, 38 stânjini dosul locului și 4 stânjini 5 parmace capătul dinspre târg9. La revânzarea caselor (hotarnica făcută la 1855, martie 16, Botoșani 10) se observă clar faptul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
banii de zestre pentru care căminarul nu avea să dea nici un amanet 8. Epitropul Sultanei era fratele ei, Iordache Cheșcu. În actele de licitație se găsesc și unele date semnificative: locul era de 36 stânjini față alăturea cu ulița, 19 stânjini partea despre locul sfinției sale iconomului Ioan, 38 stânjini dosul locului și 4 stânjini 5 parmace capătul dinspre târg9. La revânzarea caselor (hotarnica făcută la 1855, martie 16, Botoșani 10) se observă clar faptul că toate măsurătorile ies aproape la jumătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
să dea nici un amanet 8. Epitropul Sultanei era fratele ei, Iordache Cheșcu. În actele de licitație se găsesc și unele date semnificative: locul era de 36 stânjini față alăturea cu ulița, 19 stânjini partea despre locul sfinției sale iconomului Ioan, 38 stânjini dosul locului și 4 stânjini 5 parmace capătul dinspre târg9. La revânzarea caselor (hotarnica făcută la 1855, martie 16, Botoșani 10) se observă clar faptul că toate măsurătorile ies aproape la jumătate. Se deduce că în acest răstimp, având nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Epitropul Sultanei era fratele ei, Iordache Cheșcu. În actele de licitație se găsesc și unele date semnificative: locul era de 36 stânjini față alăturea cu ulița, 19 stânjini partea despre locul sfinției sale iconomului Ioan, 38 stânjini dosul locului și 4 stânjini 5 parmace capătul dinspre târg9. La revânzarea caselor (hotarnica făcută la 1855, martie 16, Botoșani 10) se observă clar faptul că toate măsurătorile ies aproape la jumătate. Se deduce că în acest răstimp, având nevoie de bani, Eminovici a vândut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
curente ale Bibliotecei Centrale din Iași în semestrul întîi al anului 1875 S-a primit pentru cheltuielele cu-rente ale Bibliotecei Centrale pe timpul de la 1 ianuarie, pân-la 1 iulie 1875 suma de 50 S-a cheltuit pentru tăierea a doi stânjini lemne, transport de cărți etc., după cum dovedește chitanța comerciantului Nicolae Ioan, trimisă Ministeriului cu adresa N-o 1 din 8 ianuarie 876 suma de 50 Total 50 160 [SAMSON BODNĂRESCU] Iași, în 25 noiemvrie 1876 Dragă Samsoane, Judecătorul de instrucție
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
haznaoa cea veche, pentru ca să lipsască pricinile de gâlcevi și lucruri necuvioase ce să făce mai înainte între nărod pentru luatul apii”. --Și mai hotărăște vodă ca de o parte și de alta a drumului apei să fie “câte șapte pol stânjini... deci... așa a găsit că este cu cale ... a fi acest loc slobod și deschis, pe lângă drumul apilor haznelilor de o parte și de alta”. Apoi vorbește de puțurile de vizitare a conductelor de aducțiune a apei. Cine va deschide
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în cale din nou, la 22 martie 1757 (7265). Atunci recunoaște că a încălcat un loc al suiulgiilor Dima și Constantin “când mi-am făcut eu dughenile înainte lui Sveatei Nicolai, după ardere focului, am cuprins din locul domnesc doi stânjini domnești”. Suiulgiii sunt nevoiți să lase drum de tecere din terenul lor. După mai multe judecăți la divan, Ianachi spune: “au hotărât... ca să aibu a da bezmăn câte zăce lei pe an pe acei doi stânjini și 5 pol stânjini
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
din locul domnesc doi stânjini domnești”. Suiulgiii sunt nevoiți să lase drum de tecere din terenul lor. După mai multe judecăți la divan, Ianachi spune: “au hotărât... ca să aibu a da bezmăn câte zăce lei pe an pe acei doi stânjini și 5 pol stânjini în lungu”. La sfârșit, scrie: “Eu, Enachii blănarul, m-am iscălit cu mâna mea.” --Nu mai știu, părinte, de câte ori ne-am întâlnit până acum cu cei doi frați suiulgii. De această dată, Divanul Moldovei ia în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
stânjini domnești”. Suiulgiii sunt nevoiți să lase drum de tecere din terenul lor. După mai multe judecăți la divan, Ianachi spune: “au hotărât... ca să aibu a da bezmăn câte zăce lei pe an pe acei doi stânjini și 5 pol stânjini în lungu”. La sfârșit, scrie: “Eu, Enachii blănarul, m-am iscălit cu mâna mea.” --Nu mai știu, părinte, de câte ori ne-am întâlnit până acum cu cei doi frați suiulgii. De această dată, Divanul Moldovei ia în discuție plângerea celor doi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]