1,803 matches
-
comportarea scriitorului? Nu iau în dezbatere opera pe care o socotesc deasupra contestației. De ce a consumat el însă atâta energie pentru difuzarea și agitația în jurul ei? Și alți mari creatori s-au concentrat asupra autoreclamei, au tânjit după succesul literar. Stăruința depusă fără jenă, până la ridicol, contravine însă delicateții și enormei sensibilități. Cine și-ar fi putut închipui că Proust sau Céline, temperamente atât de diferite, situate la poli opuși, calculau roadele reclamei? Ating astfel un punct vulnerabil în conduita lui
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
tot în față, direct, fără resentimente. pe scurt.......(...) S`a stins o legendă(...) Din “necrologul” tău reiese limpede, ca atunci când nu te-ai mai întâlnit cu Pruteanu pe aceeasi “cărare cu idei”, omul ți-a devenit “indezirabil”. Apoi, cu docta stăruința, ne explici cum ar trebui să arate un individ care pășește spre senectute. “Hei, ar fi strigat Diogene, de unde știi? Vii de acolo?” De fapt, “necrologul” tău este tipic atmosferei culturale postdecembriste românești: “Delictul de opinie” este inadmisibil și trebie
RIP by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82879_a_84204]
-
tuturor mesajelor și alocuțiunilor Regelui, în două volume, în ordine cronologică. "Bună a fost hotărârea, și prin activitatea fără preget a d-lui Dimitrie Sturdza, prin colaborarea oamenilor săi, s-a și executat. Aici este partea cea mai bună a stăruințelor d-lui Sturdza, partea activității sale academice, și întrucât rămâne curat academică, vorbește în favoarea d-sale. Din nenorocire nu rămâne totdeauna curat academică. Îmi pare rău să i-o spun: d. Sturdza și în ale Academiei, unde desbinările politice nu
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
de simplă și curgătoare. Judele Ștefan conchide, că în cazul lor nu se descoperă victima, nici mobilul, nici autorii mîrșăviei. Subiectul reflectă în mare fluctuațiile anchetei, iar figurile principale, depind de aparatul judiciar: comisarul, grefierul, procurorul, avocatul. Numai că în ciuda stăruințelor, nu biruie adevărul, e greu de extras un progres al cercetărilor, misterul chiar se adîncește. Punctul nevralgic este întîi de toate corpul delict, victima. Pe o bancă în parc a fost zărit leșul, o mînă îi atîrna pe margine, cealaltă
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
-ul de la Praga (cum să-i zic altfel, domnule senator?), la emisiunea dlui Tucă a fost prezent noul purtător de cuvînt al MAE. Dl Dobre și nu mai știu cum a masacrat limba română cu un calm și cu o stăruință demne de cauze mai bune. Dl Dobre a început sistematic prin deci. Nenorocitul cuvînt parazit, ca un fel de gîndac de Colorado al limbii, țîșnea din gura purtătorului de cuvînt într-o veselie. Cacofoniile au fost la ele acasă în
Gînd la gînd și șold la șold by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14531_a_15856]
-
pernă și cu scheletul aceleiași sub pat, performeri ai voyersimului și virtuozi ai găurii din broasca ușii? Evident că nicăieri. Dar nu la Platon, Aristotel sau Hegel mă refer, ci la ideea unui set coerent de valori slujite cu o stăruință demnă de admirat dacă n-ar fi atât de urât mirositoare. Privită, așadar, de sus, pe liniile de forță ale principalelor direcții de evoluție, România oferă harta stupefiantă a unui teritoriu ce-i are în epicentru pe securiști, în zonele
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
bănățenizat din mine mai primește o palmă de la ardeleanul bucureștenizat: știam eu că munca intelectuală e grea, trebuia să rămân, asemeni strămoșilor, la coarnele plugului, să lupt oblu pe arătură, și nu pe pagina de ziar. Reiau, insist (aici, la stăruință, stau mai bine: mersi, strămoși!), însă nu avansez deloc: Dinescu ăsta, dracul gol cum e, rămâne mai presus de orice bănuială! A treia, și cea mai tare: „Teoretic, el poate greși.” Aici m-a prins. Sigur că poate greși, cum
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
în București - erau îngăduiți într-atît încît își aveau chiar «stațiile» lor. Plimbările într-un Mercedes 230 al unui proprietar care mi-a împărtășit estetismul pe străzi înroșite de frunzele salcîmilor îmi apar mitice după atîția ani”. Mediul tomitan evocat cu stăruință își are noima sa. Căci Dan Ciachir vădește o atracție spre peisajele balcanice, inclusiv pe tărîm literar, declarînd a avea drept referințe” pe I. L. Caragiale, Mateiu I. Caragiale, Petru Dumitriu. Intră aci în joc un rafinament „pervers”, o postură specifică
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
apreciabile culturi de specialitate ( rezultatul a mii de ore de audiții), are răbdare și curiozitate, inspirație și intuiție. În plus urechea sa fină poate pretinde subtilități îmbietoare ori infinitezimale corecții. La "ațâtările" și "protestele" computerului răspunde invariabil cu abilitate și stăruință. Mai toți compozitorii români distinși sau mediocri, tineri sau vârstnici și-au înregistrat opusurile alături de el. Interpreți români și străini, mai mult sau mai puțin de notorietate și-au editat restituirile sonore pe CD-uri sub atenta sa oblăduire. Strădaniile
Meseriașul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13776_a_15101]
-
tale, prilej de pierzanie; nu primim o cinste care este mama necinstei! Ne dai averi care rămân aici și o slavă care se veștejește. Ne faci cunoscuți împăratului, dar ne înstrăinezi de adevăratul împărat. De ce ne mai oferi cu atâta stăruință puținele lucruri din lumea aceasta? Noi disprețuim întreaga lume! Tot ce se vede în lume n-are pentru noi un preț egal cu cele ce dorim! Uită-te la cerul acesta cât este de frumos la vedere și cât e
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
întărirea creștinismului, surparea morții, dovada învierii, batjocura dracilor, învinuirea diavolului, învățătură de filosofie, îndemn pentru disprețuirea lucrurilor din lumea aceasta, cale pentru dorirea bunătăților ce vor să fie, ușurare în nenorocirile ce vin peste noi, temei de răbdare, prilej de stăruință, rădăcină, izvor și mamă a tuturor bunătăților”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfânta mare Muceniță Drosida și despre aducerea aminte de moarte, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Iar aici nu e vorba doar de o ambianță psihologică a cărei agitație ne fură răbdarea de a mai scrie scrisori, ci de amănuntul drastic că nu mai simțim nevoia să o facem. Schimbarea aceasta e radicală și ireversibilă, în ciuda stăruinței cu care ne repetăm că e-mailul a păstrat intactă esența schimbului epistolar dintre oameni. În realitate, nu l-a păstrat deloc, ci a dat naștere unei noi forme de comunicare, dar una care nu mai este epistolară. Vremea scrisorilor a
Arta epistolară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10497_a_11822]
-
nu sînt doar produsul unei concepții, al unui credo, ci și efectul unui temperament. Mai mult, s-ar zice că acesta îi presează, îi informează conștiința, dirijînd-o în direcția unei funcționalități fățiș personale, reglînd-o pe scara dispoziției egolatre. Prezumăm că stăruința criticului pe "metodă", pedanteria mai curînd ambițios principială decît pusă în lucrare pe care o afișează, e o manevră de autodisciplinare, o reflexă tentativă de a-și calma nervul năbădăios. Marin Mincu dovedește o excelentă opinie de sine, comparabil în
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
roua sîrmelor a căpețelelor de sfoară în care se încurca viața ei cu miezul de pămînt și toate pietricelele strălucitoare cu spuma zorilor unde plutesc cei grei și nu pier cine a văzut-o vreodată căzînd? Moartea e atenuată în stăruința ei falsă cei gravi ca tine nu se sting curînd ci mai tîrziu cînd pașii se despart în praf iar mîna smulge vina și-o aruncă în cerul stîncilor. Nici un sunet nu vine înapoi spre mica ta inimă tremurătoare în
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
Mai mult ca sigur că lighioana picată din nori, știuse dinainte că el urma să treacă pe acolo și-i aținuse, după cum le era învoiala, calea. Pornit, omul s-a uitat la zmeu chiondorâș. Acesta îl scotea din sărite cu stăruința, îndrăzneala și calmul lui netulburat. Pe dinăuntru începuse să-l răscolească o mânie care se înăsprea grabnic, dând în clocot și care-i înfierbânta măruntaiele și-i încețoșa gândurile. Chibzuind, așa aprins, că nu avea cum să-l evite, Anghel
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
mult, am trimis prin e-mail câte o copie prietenilor mei, unor apropiați și cunoscuți. nu mică mi-a fost mirarea când, de peste tot, au început să curgă pe adresa mea calde felicitări, ba să mi se ceară chiar, cu suspectă stăruință, amănunte privind date line-ul evenimentului, unde anume va avea loc, cine mai vine, în sfârșit, unde ne vom petrece luna de miere. și, deodată, din senin pur și simplu, m-am surprins să constat că sunt emoționat, o emoție
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]
-
ales la capitolul ediții, rămîne tot enigmaticul Alexandrin. Pînă-într-atît încît un specialist în literatura greacă din Alexandria, Efthymios Souloyannis, își exprima în cadrul unui simpozion organizat în această toamnă într-o insulă din Dodecanez, Symi, temerea ca nu cumva prea marea stăruință a cercetătorilor și traducătorilor de pe întreg mapamondul asupra celor 5000 de versuri kavafice să dăuneze celebrității poetului și să provoace în cele din urmă o reacție de respingere. Deocamdată însă, anul 2003 rămîne, pentru destinul postum al lui Kavafis, un
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
spirituel. A la place de Dieu, ce qui me préocupe, ce qui me tient trop à cœur, c’est la gloire littéraire, ou maintenant la recherche d’une simple maîtrise des formes, des couleurs, du dessin s...ț.”6 În stăruința să de a ajunge să stăpânească formele și culorile, Ionesco merge chiar până la a scrie despre ele. În Fragment dintr-un tratat pentru pictorii autodidacți putem citi: “Ainsi, lorsque je mets du vert à côté du noir, je tombe presque
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]
-
De acuratețea, economia, precizia și logica de cristal, toate ale pamfletului, în care se simte cel mai bine, și să câștige războiul, fără să jignească și fără să ucidă pe nimeni. Or, acest dialog, care putea deveni cu mai multă stăruință și strădanie o capodoperă, rămâne definitiv ratat și un regretabil exemplu de superficialitate. Emfază și insanități Emfază și insanități în răspunsuri, dar și multă șovăială în întrebările care, excesiv politicoase, nu se armonizează deloc cu subiectul consecvent rebel. întrebări ce
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
publică aici sunt convinși că voi și ovreii sunteți pricina înfrângerii. Un general strigă în gura mare că în Ardeal n-a găsit decât trădători... De ce nu v-a admis în armată? De ce? Nu ți-ai pus întrebarea? Cu multe stăruințe au fost primiți doi-trei. Atât. încolo, la o parte, sau la spionaj. Noi am plecat să liberăm Ardealul, iar acum ne vedem cotropită țara. Trebuie țapi ispășitori. Voi sunteți..." (Opere 3, p. 29). Apare pentru prima dată un cuvânt greu
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
din ziua de azi, pe o planetă a silniciilor și dezastrelor. Că au fost în stare de atâta iubire și respct unul pentru celălalt, sub ochii îngerilor lui Dumnezeu și ai oamenilor aflați de față, este meritul lor și meritul stăruinței în a ști și a urma poruncile binecuvântate din vechime, dovedind că e cu putință a trăi în virtute, după buna rânduială lăsată de bunii părinți, care mizau pe cumințenie și ascultare. Bucuria mea rară, a vedea că se întâmplă
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
sunt însoțite de un aparat critic destul de cuprinzător (ar putea fi chiar ceva mai consistent), incluzând o prefață, repere biografice într-un curriculum vitae al autorului, o bibliografie critică, aparat alcătuit de critici și istorici literari cunoscuți. Se cuvine o stăruință asupra colaboratorilor. Campionii cu cele mai multe solicitări pentru prefețe și îngrijiri de ediții sunt Teodor Vârgolici (18 ediții), Aureliu Goci (16) și Valeriu Râpeanu (14 prezențe), cărora li se adaugă Constantin Mohanu (5 colaborări), Nicolae Bârna și Elisabeta Lăsconi (câte 3
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
avea decât 36 de ani. Maria îl informează ritmic despre schimbările de la curtea imperială, chiar dacă nu știe cu precizie care dintre înalții demnitari au mai multă influență (p. 223). Plutind în incertitudini, Antioh cere deslușiri: ,De aceea vă rog cu stăruință să aflați de la domnii miniștri ce presupuneri se fac și să mi le comunicați cât mai amănunțit" (p. 217). Maria fuge frecvent de la Moscova la Petersburg, în funcție de locul unde se afla reședința suveranului, pentru a se interesa ce se spune
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
a lungul vieții. După multe întortocheli, pricepusem: dacă mai pățeam ceva cu... cenzura. Ori nu mai avea ținere de minte, 85 de ani, uitând că eram liberi-liberi; ori își închipuia că și acum, cine știe cum, mai eram victimele urâcioasei profesii... La stăruințele mele că așa ceva nu mai era cu putință, nici vorbă, constatase cu regret, - reproduc: Ehei, aia viață, când era cenzura pă voi! Că atunci când scăpați de ea, parcă îl apucați pe Dumnezeu de picior; nu ca acum, scrii ce vrei
Rondul scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11519_a_12844]
-
Nu mi-am propus să relatez, în această simplă cronică de semnalare a unei mari izbânzi editoriale, istoria relațiilor criticii românești cu manuscrisele eminesciene, fie și pe scurt (de la Iorga și Călinescu la D. Vatamaniuc și Petru Creția, cu o stăruință obligatorie asupra lui Perpessicius), și nici să analizez în sine acest prim caiet, facsimilat acum. Acestea pot fi obiectivele unor cercetări speciale, ale căror rezultate necesită, pentru a fi înfățișate, un spațiu publicistic mai amplu de desfășurare. Într-o primă
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]