649 matches
-
de mână, Oana traversă o sufragerie superbă. Nu-și imaginase, un tapet, care imita foarte bine pluta și contrasta puternic cu lumina mobilierului. Mama lui Maur chiar se întrecuse pe sine. Fereastra acoperită în întregime de o draperie de pluș stacojie, nu permitea nici unei raze de lumină să intre. Oana simți o apăsare grea în piept. Spiritul ei liber devenea captiv ... era de nesuportat. Ar fi vrut să fugă, dar mâna lui Maur o strângea cu atâta putere. La deschiderea ușii
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
ce-i fusese făcută. De cealaltă parte a mesei, Papa privea la competitorele său cu un uite, al Răului, ce elogiu aromitor primește! simțind cum sângele i se urcă năvalnic la cap. Știa că în așa ocazii fața îi devenea stacojie, la fel cu nuanța expusă de șoricelul-cadou. Da! Alter-ego-ul său era o căpșună uriașă din care Flower-Power tocmai rostuise rozătoarea ticăloasă! Unde pui că fructa era intens colorată în roșu-grena cu urechi, ochi și bot din cojițe și boabe de
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
Nu e mă-ta acasă și ai plecat cu cerșitul, ai? Sau... ai intrat în bandă cu niscaiva hoți? Că, de mici vă ... Pleacă imediat, că am să chem poliția! Prin ușa întredeschisă, cât îi permitea lanțul de siguranță, fața stacojie și buhăită, cu ochii ieșiți din orbite, o amenința pe fetiță cu biguduurile care se agitau și se zburleau pe claia de păr îmbârligat în ele. Unde mai văzuse Floricica așa claie de păr înfiorătoare? A, da! La desenele animate
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418415071.html [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
O doamnă în vârstă chiar îi luă apărarea : -Cum îți permiți, domnule, să lovești o biată ființă nevinovată? Ia spune, fetițo, cum te numești? -Asta...mi...ii...că! spuse Floricica printre sughițuri. Iar izbucniră în râs călătorii. Doamna se făcu stacojie și, cu ochii ieșiți din orbite izbucni : -Ești o purcea nerușinată! Eu îți iau apărarea, și tu? Pui de vagaboandă! Unsă cu toate șmecheriile, ai? Să te dai jos din tramvai, vagaboando! Tremurând de frică, la prima stație Floricica se
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418415071.html [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
convingeri spunând că după moartea fizică, sufletul intră și el în descompunere sau anihilare și că după moarte nu mai există nimic. Al cincilea stadiu al suferințelor a constat în aceea că I s-¬a dat să îmbrace o haină stacojie, I s-¬a înfipt o cunună cu spini pe frunte și I s-a dat o trestie în mână, bătându¬-și joc de El. Mulți încă, în zilele noastre mai repetă această bătaie de joc la adresa Mântuitorului, chiar dacă unii dintre
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
că-i bine așa! Vin cu tine la mama ta să-i ducem împreună cumpărăturile. Parcă o văd pe mama ce ochi va face în momentul în care Sandy va intra pe poartă cu colanții ei cu ștrasuri, cu tunica stacojie mulată pe corp și cu coama proaspăt vopsită în vișiniu! Dar nu o poți refuza pe Sandy când îi intră ceva în căpșorul ei îngrijit până la ultimul fir de păr. Așa că, se înființează la mine, cu poșetuța aurie atârnând în
ALO, AICI SANDY! de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434690451.html [Corola-blog/BlogPost/352939_a_354268]
-
sunt prea sărace pentru a descrie această măreție. De asemenea, în jurul ei și cerul era foarte roșu. „Doamne! Nu se va aprinde cumva, pădurea?" era întrebarea care ne stătea pe buze. Și, pe măsură ce urca, astrul selenar își schimba haina ei stacojie cu una aurie. Era îmbrăcămintea sa, pe care ne obișnuisem să o vedem seară de seară. Ne uitam cu fascinație. Ce frumos este să vezi luna răsărind!. Pornisem din nou cu luntrea pe lac și ajunseserăm la locul de unde luasem
O NOAPTE DE VARĂ ÎN UCRAINA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_o_noapt_ligia_gabriela_janik_1384853330.html [Corola-blog/BlogPost/363147_a_364476]
-
mare bogăție sufletească și din dorința de a-i face și pe ceilalți să simtă vibrațiile înalte ale dragostei. „Ea-și pierde lumea, sau pe-a mea o lasă Mă simt abandonat pe o pustie De țărm uitat cu floare stacojie Într-o tăcere caldă și mâloasă.” (E ziua-n mine ca o moarte lentă, Ion Vanghele ) Poetul Ion Vanghele transferă creațiilor sale puterea artistului care nu se cantonează în deplângerea hazardului , refulându-și sentimentele în versuri. Iubiri trecătoare, pasiuni devoratoare
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
din mătase. E chipul meu străpuns de bumerangul idelor neînvinse! Căutătura-mi culege subit din oniric o roadă-imagine, în care șarpele-rădăcină se-aurește înălțându-se încolăcit pe frunza de treflă a unui as. Cât clipesc, trefla se preschimbă-n romb stacojiu, părelnic mecanism al ceasului întors, strop de lavă prelins pe zidul de care pânza - casa mea - se-anină. Deodată, viziunea se preschimbă. Apare pe neașteptate, sprijinit de zidul meu imaculat, un brad ciudat! Pe măsură ce-l observ, verdele-i alunecă în
COCOŞUL CU PENE DE RUBIN de ANGELA DINA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1483268637.html [Corola-blog/BlogPost/382865_a_384194]
-
de vis, căutate îndelung de sufletul meu candid. Privesc în zare un stol de păsărele ce par ca niște pete de smoală aruncate pe pânza unui pictor iscusit. Crăiasa toamnă ne oferă un tablou emoționant pictat în culori vii și stacojii. Cerul e încărcat de nori posomorâți, trândavi și obosiți. Soarele stă pitit după această perdea plumburie, probabil odihnindu-se, fiind moleșit de atmosfera de toamnă. Respir intens aerul încărcat de emoția toamnei. Frunzele îngălbenite s-au desprins din pomii triști
EMOŢIE DE TOAMNĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Emotie_de_toamna_.html [Corola-blog/BlogPost/356877_a_358206]
-
de toamnă. Respir intens aerul încărcat de emoția toamnei. Frunzele îngălbenite s-au desprins din pomii triști, vântul hoinar îmbrățișându-le și purtându-le în pași de vals, în dansul ritmic al Naturii. Pământul jilav e acoperit de un covor stacojiu țesut cu măiestrie din frunze galbene și ruginii. Descopăr în mine un covor de alese sentimente ce-mi acoperă inima. Copacii se simt părăsiți, trăindu-și demn momentele de singurătate. Simt o stare accentuată de goliciune interioară și mă alătur
EMOŢIE DE TOAMNĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Emotie_de_toamna_.html [Corola-blog/BlogPost/356877_a_358206]
-
al poporului“ inventase și un nou tip de proces, acolo unde principiile esențiale de drept erau eliminate cu o lejeritate debordantă: se abolea prezumția de nevinovăție și doar faptul că fuseseși arestat însemna că actul condamnării era inevitabil, iar „litera stacojie“ a vinovăției devenise laitmotiv. Toate principiile juridice cunoscute erau răsturnate, la fel ca și valorile societății muribunde cu orientate pro-occidentală care se pregătea pentru o jumătate de secol de beznă. „Justițiarii“ noii stăpâniri erau nouă persoane, dintre care doi erau
Nichifor Crainic, Pamfil Şeicaru, Radu Gyr, condamnaţi la moarte şi închisoare de soţia lui Brucan, acuzatorul public Sidorovici. DOCUMENTE by http://balabanesti.net/2012/12/27/ziaristi-online-nichifor-crainic-pamfil-seicaru-radu-gyr-condamnati-la-moarte-si-inchisoare-de-sotia-lui-brucan-acuzatorul-public-sidorovici-documente/ [Corola-blog/BlogPost/340017_a_341346]
-
cu scaun la cap, privind cum o cohortă de gardieni încercau să pună stavilă intrării unui cetățean înhăimurat într-o uniformă de vânător extraluxoasă, dotat cu pușcă înveșmântată în toc de piele și-ntovărășit de-un splendid ogar... După fața-i stacojie și nasu-i, adevărat ardei capia, după împleticirea picioarelor, dar, mai ales, după bălmăjelile contaminate de grosolane vulgarisme, s-a fi concluzionat în ce stare agravată de ebrietate se afla. De ce zbiera? De ce pretindea s-aibă acces în local? Și-n
LA... „CONCORDIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1440313259.html [Corola-blog/BlogPost/373801_a_375130]
-
aranjamente presupuse par să-mi fie împotrivă, dar nu cred până la urmă că vor risca, recită pe nerăsuflate doamna din fața noastră căreia nu-i zărisem clar chipul, i-l bănuiam fixat undeva în spatele unui lampadar ce cobora dintr-un tavan stacojiu, cu brațe lustruite și sculptate împrăștiind o lumină calmă, proteguitoare, spre o femeie cu un chip încă nedeslușit și cu atât mai mult misterios. Ce era ciudat e că intrase direct, fără vreo formulă protocolară, în subiect, îl epuizase în
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Scriitoarea.html [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
mușchii fețelor paralizați complet. Peisajul emana o stare tragică, îndurerată, absentă de la viața cotidiană. Erau toți, angajații colegiului lui Chiștoroaia, directoarea. Sonia intră în cancelarie. Nu se sunase încă de începerea orelor și încăperea era plină de... ființe cu fețe stacojii și priviri inerte. Pentru un moment avu impresia că deschisese fără să vrea poarta imperiului lui Hades și intrase involuntar, ca un Orfeu actual, în lumea umbrelor. Apăru un bărbat între două vârste, îndesat, cu aspect bolnăvicios cu condica de
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1448180526.html [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
orfan (de Eminescu nu-i pasă!). Și nici Regele Carol I nu trebuie amestecat în crimă împotriva lui Eminescu, fiindcă rămâne Academia Română fără fondator. Să nu fi știut Nietzsche ce transmite când scria că „Hohenzollernii sunt o rasă de criminali stacojii“? Nu știu câți academicieni sub acoperire are această societate, dar știu că românii cei mai geniali: Eminescu, Brâncuși, Noica nu au fost membri ai Academiei Române în timpul vieții. Ar fi fost și greu fiindcă Statutul Academiei Române are greșeli de ortografie, ceea ce Eminescu și
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu by http://balabanesti.net/2015/05/19/maladiile-lui-eugen-simion-constantin-barbu-sare-in-apararea-lui-eminescu-eugen-simion-inchizitorul-ramolit-see-more-at-httpwww-ziaristionline-ro20150211constan/ [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
mine și-n noiși noaptea mi-e soră de seară,Și vântul mi-e frate de ploi. Par toate că ne separă,Dar toate ne-aduc înapoi.29 iulie 2016, ConstanțaSursa foto:Beautiful Decay - Pearl C Hsiung#Spray ... V. LITERA STACOJIE, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2291 din 09 aprilie 2017. Într-un sertar, cu o scrisoare, Penița timpului azi moare; Cireșe-n slove stacojii, Grâu în lumini lumânărií, Un pardesiu pentru stafii, În ore reci și purpurii
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
29 iulie 2016, ConstanțaSursa foto:Beautiful Decay - Pearl C Hsiung#Spray ... V. LITERA STACOJIE, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2291 din 09 aprilie 2017. Într-un sertar, cu o scrisoare, Penița timpului azi moare; Cireșe-n slove stacojii, Grâu în lumini lumânărií, Un pardesiu pentru stafii, În ore reci și purpurii. La geamul vechi, o rândunea Așteaptă primul fulg de nea, Așa cum eu aștept, tăcut, Ecoul lumii desfăcut, Pe care iarba a crescut În drumul nostru-aproape mut. Îmi
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
mea Și dincolo de o perdea, Care umbrește umbra ta, E-un Univers cu-o piatră grea, Care-și scufundă timpul nou În vechi iubiri ... Citește mai mult Într-un sertar, cu o scrisoare,Penița timpului azi moare;Cireșe-n slove stacojii,Grâu în lumini lumânărií,Un pardesiu pentru stafii,În ore reci și purpurii.La geamul vechi, o rânduneaAșteaptă primul fulg de nea,Așa cum eu aștept, tăcut,Ecoul lumii desfăcut,Pe care iarba a crescutîn drumul nostru-aproape mut. Îmi sună-n
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
cruce. În seara primei zile de Pesah a iudeilor, Gaius se afla într-una dintre barăcile gărzii din fortăreața Antonia. Avea în mână sulița cu care împunsese în coastă pe Iisus din Nazaret și îi privea atent vârful unde culoarea stacojie a sângelui se zărea pe metal. Gaius se gândi acum la faptul că nu lovise pe nimeni niciodată cu sulița aceea până atunci. În armata romană orice legionar era înzestrat cu două sulițe la încorporare. Una din sulițele pe care
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
a Păresimilor, cu o căldură mare peste zi, iar spre seară negură(3) de nu vedeai nici la jumătate de metru. Mulți s-au pierdut în noaptea aceea, au dispărut pur și simplu. Unii spuneau că apăreau din senin oameni stacojii și dacă erai singur, te rupeau și dispăreau cu tine. Multe taine ascund munții noștri, fecioare. Nu se cunoaște nimic din ce Dumnezeu nu dorește să se știe. Și mai e și Necuratul, umblă slobod prin desișuri și stăpânește prin oameni
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
Devenise ursuz, se simțea umilit. Doar când se gândea la noaptea incendiului, la clipele în care făcea cale-ntoarsă din marginea satului stând fugar prin pădure ori la momentul în care i-au luat bunurile, golindu-i casa, Gheorghe se făcea stacojiu la față și cu greu își stăpânea mânia, apoi ceda cuprins de durerea neputinței în fața unui sistem opresiv, iar lacrimile-i împăienjeneau ochii. Destul de greu, dar cu încăpățânare, deschidea ochii mari și îi ațintea în tavan, forțându-se să-și
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1459447683.html [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
Fiul lui Dumnezeu este! spusese Gaius din nou. În seara primei zile de Pesah a iudeilor, Gaius se afla în camerele gărzii fortăreței Antonia. Avea în mână sulița cu care împunsese pe Iisus și îi privea atent vârful unde culoarea stacojie a sângelui sfânt se zărea pe metal. Gaius se gândi la faptul că nu ucisese pe nimeni cu sulița aceea. Orice legionar era înzestrat cu două sulițe la încorporare. Sulițele pe care le avea în dotare se uzaseră și Gaius
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_3.html [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
sunt o bucurie , dar o bucurie care acoperă o tragedie ,o bucurie gândită spre a acoperi tot ceea ce înlăuntrul său era rană a suferinței :” De-aici te rog ,/.de unde bezna ține locul zilei / și frigul locul soarelui , de unde/ cu nume stacojiu un idol paznic / răsuflă-n poarta ultimei incinte.”(Ultima incintă).Pentru un poet ca Mircea Ciobanu , limanul nu poate fi decât o bucurie simulată . Adevărata bucurie a talentului este neliniștea confruntării în existența sa.Pentru acest poet , ca pentru toți
BUCURIA SIMULATĂ ŞI FERICIREA GÂNDITĂ ÎN POEZIA LUI MIRCEA CIOBANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Bucuria_simulata_si_fericirea_gandita_in_poezia_lui_mircea_al_florin_tene_1326794051.html [Corola-blog/BlogPost/361328_a_362657]
-
Autograf, Craiova, 2011) În ajunul Sfintei Maria, la eleșteiele lui Andrei Murgescu erau frământări mari. Ce fusese de construit se încheiase în linii mari, inclusiv împrejmuirea, un gărduleț scund, din scândură frumos lucrată, care acum era vopsit într-o culoare stacojie, ca să fie în contrast cu verdele vegetației. În incintă se găsea clădirea restaurantului, construit sub forma unui han de pe timpuri, cu o intrare dublă într-un vestibul, de unde se intra spre dreapta și spre stânga în două săli de restaurant a câte
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 by http://revistaderecenzii.ro/sfarsitul-lui-andrei-murgescu-fragment-din-romanul-ingerii-de-la-casa-morarului-de-ion-r-popa-ed-autograf-craiova-2011/ [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]