35 matches
-
coloana 6 va avea următorul cuprins: "Însușit conform H.C.L. Turț nr. 28/06.08.1999, H.C.L. Turț nr. 5/31.01.2011"; - la poziția nr. 76, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum de exploatare agricolă nr. 10, Fântâna de sub Staniște", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Adresa: Parc Staniște T-30-17, De 1603, lungime (km): 1,190, lățime (ml): 6, suprafața (mp): 7.140", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Însușit conform H.C.L. Turț nr. 28/06.08.1999, H.C.L.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232606_a_233935]
-
Turț nr. 28/06.08.1999, H.C.L. Turț nr. 5/31.01.2011"; - la poziția nr. 76, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum de exploatare agricolă nr. 10, Fântâna de sub Staniște", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Adresa: Parc Staniște T-30-17, De 1603, lungime (km): 1,190, lățime (ml): 6, suprafața (mp): 7.140", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Însușit conform H.C.L. Turț nr. 28/06.08.1999, H.C.L. Turț nr. 5/31.01.2011"; - la poziția nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232606_a_233935]
-
jud. Cluj țel: 487290 26005 SEBESTEAN ADELINA DORALISA (n. 1974) Cluj Napoca, str. Mehedinți nr. 6, ap. 10, jud. Cluj țel: 0364107435 0728052035 25613 SIGHIARTAU MARIOARA (n. 1955) Cluj Napoca, str. Năsăud nr. 14, ap. 32, jud. Cluj țel: 411000 0742024095 25614 STANIȘTE RODICA (n. 1959) Cluj Napoca, str. Hameiului nr. 16, jud. Cluj țel: 426407 0744245149 19160 SZASZ IOAN (n. 1950) Cluj Napoca, str. Mogoșoaia nr. 2 ap. 62, jud. Cluj țel: 570205 0727288301 3572 TAKACS IULIU (n. 1940) Cluj Napoca, Piața Cipariu nr. 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Primul deal este în partea satului vechi, bătrânesc. De la acest deal pornesc casele “satului nou”. Cel de-al doilea deal, care străjuiește satul spre vest are o lungime de cca. 4-5km, altitudinea de 110 m și merge spre sud până la Staniște, iar spre vest-nord-vest până la valea lui Carpen, unde sunt multe alunecări de teren, stabilizate parțial și sunt împădurite în ultimii 30 de ani cu specii silvice de foioase și rășinoase (pini și tisă). Teritoriul satului Crasnaleuca ocupă o suprafață totală
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
cel de apus, numit Austrul (denumirea lui locală este “Sărăcilă” sau “Traistă goală”). Aerul este tot timpul primenit de curenții din Valea Prutului. Teritoriul satului Crasnaleuca este străbătut de câteva pâraie mici. Pârâul din Valea lui Carpen și pârâul de la Staniște sunt scurte, de 2 - 3 km și se varsă în râul Prut după ce străbat pășunile existente în văile respective. Aceste pâraie mai acumulează apă din nenumarate izvoare de coastă ceea ce le dă un debit relativ constant de apă chiar și
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
moșiei Șendreni la Vărzăreșticu toate gospodăriile și pămînturile de care dispuneau. Astăzi teritoriul comunei este divizat în mai multe părți: Vărzăreștii Vechi, Șendreni și Vărzăreștii Noi în care se mai păstreză unele denumiri istorice vechi ale vechilor mahalale: Basoc, Poiană, Staniște, Boteanu, Zbîrnești, Trifănești. Unul din cele mai interesante localuri de interes religios, cultural și istoric din Republica Moldova este desigur mănăstirea Nașterii Maicii Domnului. Mănăstirea este amplasată pe un loc pitoresc, pe o colină înaltă de unde se vede ca în palmă
Vărzărești, Nisporeni () [Corola-website/Science/305191_a_306520]
-
locuitorilor. Teritoriul orașului Cajvana este situat în două bazine hidrografice: Soloneț (care drenează partea sudică prin pârâul Cajvana cu toți afluenții săi) și Solca (care drenează partea nordică prin pâraiele Crivăț și Berbec). Relieful zonei orașului este marcat de dealurile Staniște (434 metri), Muncel (464 metri), Dumbrava (469 metri), Crăncești (464 metri), Bobeica (480 metri) și Borodea (44 metri), pe acestea găsindu-se și cele mai vechi urme ale omului preistoric în paleoliticul târziu, eneolitic, neolitic, epoca bronzului și epoca fierului
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
Negru (1367 m), Măgura (1195 m), Dealul Hoitu (1175 m), Vârful Văraticilor (1062 m), Vârful Chicerii (1056 m), Vârful Plopilor (1004 m), Vârful Valea Saca (1002 m), Vârful Trestii (992 m), Vârful Cinii (895 m), Zăpodiile Mici (758 m), Dealul Staniște (711 m)) și altele mai mici. O enumerare a dealurilor și văilor Comunei Telciu se găsește în cartea lui Simion Retegan, „Satele năsăudene la mijlocul secolului al XIX-lea” (2002). Ele sunt prezentate astfel: „10. Ridu: Pe Cruci; Sdiabu Popii; Staniștea
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
Staniște (711 m)) și altele mai mici. O enumerare a dealurilor și văilor Comunei Telciu se găsește în cartea lui Simion Retegan, „Satele năsăudene la mijlocul secolului al XIX-lea” (2002). Ele sunt prezentate astfel: „10. Ridu: Pe Cruci; Sdiabu Popii; Staniștea; Între Ponoare; Ratu Stagarului (azi, al Stejarului, n.n.). 11. Ridu Trestea: Pe Față și În Fund. 12. Ridu Valia Stagarului (azi a Stejarului, n.n.): Ceita. 13. Ridu Capu Câmpului: Lunca lui Niag, Coasta Stagarului (azi a Stejarului, n.n.), Sdiabu Carpanului
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
sat este un loc pe care-l numim "La uneri" acolo în toate timpurile istorice s-au dus lupte. La lunci" se numea locul unde aveau oamenii grădinele în satul vechi. "La răni" unde apa Nistrului nu era adîncă. "În staniște" un loc mai înalt al satului unde se aduna lumea la adunări. "În chisc" se spune la locul din intrarea în sat deoarece e un loc mai înalt al satului (un pisc). Anii 1929-1930 se formează colhozul unde intra mai
Molovata Nouă, Dubăsari () [Corola-website/Science/305165_a_306494]
-
pasc vitele în drum spre adăpost sau spre sat“ + -iște), Rîmniște (< rîmnic, „iaz, heleșteu“ < sl. rîbnik, „loc cu pește“ + iște), Rojiște (< sl. roșa, rușa, „trandafir, măceș“ sau rŭȘî „secară“ + -iște), Macoviște (< sl. macŭ, „mac“ + oviște), Scroviștea (< sl. sŭkroviște, „ascunzătoare, vizuină“), Staniște (< sl. staniște, „loc de popas“), Văriștea (< magh. vár, „oraș“ + iște), Ziliște (< sl. Șiliște, „locuință, așezare“), Coșuștea (< koșuta, „căprioară“ sau Koș, „cositură“ + iște). Sufixul a fost adoptat de romîni și atașat la teme (apelative) romînești, formația fiind de cele mai multe ori transparentă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în drum spre adăpost sau spre sat“ + -iște), Rîmniște (< rîmnic, „iaz, heleșteu“ < sl. rîbnik, „loc cu pește“ + iște), Rojiște (< sl. roșa, rușa, „trandafir, măceș“ sau rŭȘî „secară“ + -iște), Macoviște (< sl. macŭ, „mac“ + oviște), Scroviștea (< sl. sŭkroviște, „ascunzătoare, vizuină“), Staniște (< sl. staniște, „loc de popas“), Văriștea (< magh. vár, „oraș“ + iște), Ziliște (< sl. Șiliște, „locuință, așezare“), Coșuștea (< koșuta, „căprioară“ sau Koș, „cositură“ + iște). Sufixul a fost adoptat de romîni și atașat la teme (apelative) romînești, formația fiind de cele mai multe ori transparentă și pentru
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de nord a localității Răcăuți. Și aici a existat cândva o pădure mică, defrișată mai târziu pentru agricultură. Așa se și explică toponimul Rediu, întâlnit frecvent în Moldova, Basarabia sau Bucovina. Et.: ap. rediu “pădure mică, huceag” d. ucr. redĭ. STANIȘTE, teren arabil situat în sudul localității Motocești. Cu siguranță, altădată aici se afla locul unde vitele se adăpau și se odihneau în timpul amiezii. Există numeroase nume de locuri Staniște în toate provinciile românești. Et.: ap. staniște « ocol, staul, loc de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
sau Bucovina. Et.: ap. rediu “pădure mică, huceag” d. ucr. redĭ. STANIȘTE, teren arabil situat în sudul localității Motocești. Cu siguranță, altădată aici se afla locul unde vitele se adăpau și se odihneau în timpul amiezii. Există numeroase nume de locuri Staniște în toate provinciile românești. Et.: ap. staniște « ocol, staul, loc de odihnă, sălaș pentru vite și oi » d. slv. stanište. TARNIȚA, platou din localitatea Dumbrava. Pe aici era cândva locul de trecere spre satul Teiuș, aparținător de comuna Răcăciuni; vârf
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
huceag” d. ucr. redĭ. STANIȘTE, teren arabil situat în sudul localității Motocești. Cu siguranță, altădată aici se afla locul unde vitele se adăpau și se odihneau în timpul amiezii. Există numeroase nume de locuri Staniște în toate provinciile românești. Et.: ap. staniște « ocol, staul, loc de odihnă, sălaș pentru vite și oi » d. slv. stanište. TARNIȚA, platou din localitatea Dumbrava. Pe aici era cândva locul de trecere spre satul Teiuș, aparținător de comuna Răcăciuni; vârf de munte și lac din Munții Berzunțului
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare de teren”, rogoz, secătură “loc defrișat”, staniște, tarniță etc. Desigur, în cazul unor formanți topici mai apar și unele neologisme, în legătură cu întreprinderi și instituții, cum ar fi: cabană, cartier, canton, fabrică, palat, tranșee, școală. Din punctul de vedere al originii, cele mai multe aparțin stratului etimologic românesc, compus fie
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
și vopsite cu negru țineau loc de tablă. Cu greu se putea găsi un local mai nepotrivit pentru școală; nu numai că lipseau cele mai elementare lucruri care țin de ceea ce numim școală (material didactic), dar era așezat și în staniștea vitelor. Cele mai mari și grele ponoase le trăgea învățătorul care trebuia să lupte cu inerția părinților, dar și cu autoritățile locale care nu vedeau cu ochi buni școala, era o cheltuială în plus. Cea mai veche corespondență de la această
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pereții sunt povârniți și dărâmați, băncile sunt stricate, având în loc de picioare niște țăruși bătuți în pământ, pe care stau scândurile...Ceea ce dă aspectul cel mai trist și degradant pentru un local de școală, este că acest local se află în mijlocul staniștei vitelor. Cât timp am stat la școală de am examinat elevii, un concert și vuiet discordant din cauza behăiturilor vitelor făcea a nu se înțelege adeseori răspunsurile elevilor și întrebările ce li se adresau, ba încă se mai adăugau și izbituri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Patera Adela, 58 ani l Hațegan Letiția, 75 ani l Stancu Ioan-Virgil, 46 ani l Dănilă Maria, 80 ani l Magdin Gheorghe, 59 ani l Bulugean Elisabeta-Maria, 72 ani l Csergö Veronika, 62 ani l Petru Steluța, 67 ani l Staniște Gheorghe, 83 ani l Iordache Maria, 71 ani l Sabău Vasile, 69 ani l Sterbling Ovidiu-Erwin, 27 ani l Simianțu Letiția-Ștefania, 78 ani l Adam Ileana, 90 ani l Iova Maria, 56 ani l Mihaiu Ioan, 90 ani l Pepa
Agenda2006-06-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284729_a_286058]
-
aviar(ă) nu există în DEX -, de unde rezultă că virusul preferă zburătoarele... Or, având în vedere că mulți politicieni cam zboară dintr-o formațiune politică în alta, s-ar putea ca acest H5N1 să-i confunde cu vreo orătanie din staniștea Parlamentului ori a Guvernului și astfel să asistăm la o criminală jertfire în masă a... Ne-am cutremurat cu toții de această etapă apocaliptică, așa că l-am oprit pe Haralampy din lectură, fiindcă nu voiam să pierd emisiunea ,Folclorul contraatacă" transmisă
Un studiu haralampyan: "Efectul gripei aviare asupra politicienilor" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11220_a_12545]
-
după poziția volanului. * Cine declară război, vânează o pace profitabilă. * Nu în toate războaiele beligeranții sunt dușmani. * Rușinoasă e doar fuga nesănătoasă. * În locul Soarelui, unii se mulțumesc și cu Luna. * Nimic nu se pierde, totul se rătăcește. * Portul este o staniște a vapoarelor. * Din pricina stelelor, americanii își confundă drapelul cu cerul. trolului. * Începem să murim din clipa nașterii. * Oamenii scurtează săptămâna de lucru crezând că astfel își prelungesc viața. * Leneșul se trezește iarna în căutarea verii pierdute. * La lumină, întunericul se
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
nu de menirea divină: supraviețuirea. Câteva din personajele principale ale romanului „Hanul cercetașului” sunt cunoscute cititorilor lui Vasile Ilucă din cărți anterioare. Este vorba de cei doi sergenți - cercetași, Înfrățiți În focul luptelor din primele linii, Toader Toaibă și Petrică Staniște, de doctorii Nicu Hliboceanu și Gruia Toaibă, În primul rând. De fapt, pe existența acestora se alcătuiește Întreaga poveste, care e una adevărată, trăită și nu născocită. Autorul insistă asupra traseului zbuciumat parcurs de acești oameni reali - În carne și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
veghe. Autorul reușește să deruleze aproape cinematografic fapte și Întâmplări, să creioneze personaje. Portrete. El sugerează vizual, aproape pipăibil, realitățile, fie ele și Închipuite, pe care le abordează literar. Iată, spre edificare, un scurt pasaj, extras din povestirea lui Petrică Staniște despre o misiune de cercetare: „Undiță și-a lăsat sacul de merinde În seama mea și a pornit. Se târa ca un șarpe. Știa să se adăpostească după orice buruiană. La un moment dat, a dispărut, ca Înghițit de pământ
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Petrică! Bine ai venit.. La auzul acestui nume, Despina s-a luminat la față. “Iată-l pe misteriosul Petrică. Da! Este o figură de basm.” După ce s-au Îmbrățișat, Nicu a ținut să-și prezinte musafirul: ― Dragilor! El este Petrică Staniște - cercetașul. Am fost colegi de bancă În școala primară... Apoi... Ei!... Sunt multe de povestit... Dar mai știu eu pe cineva care a fost cercetaș - a continuat Nicu. Doctorul Gruia a tresărit, emoționat. ― Cred că Îl cunosc și eu, domnule
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
feciorul lui Toader Toaibă, cel mai bun camarad al meu de acolo, din gura Gheenei... Dacă la buchetul meu de fericire pot să adaug și această Întâlnire, atunci n-am făcut umbră pământului degeaba. Doctore Gruia, Îngăduie-i bătrânului Petrică Staniște să te Îmbrățișeze cu toată dragostea de frate al tatălui tău. Frate de arme, am vrut să spun, fiindcă acolo, În focul luptei, camaradul Îți este frate adevărat... Pentru nimic În lume nu l-ai părăsi!... Cu aceste vorbe, spuse
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]