34 matches
-
un fost ofițer și din unul din reprezentanței Romei în italienește. Dela cimitir publicul va trece pedestru în convoiu până în fața Camerei de Comerț și Industrie spre a asista la desvelirea monumentului. La ora 11. 30 va avea loc desvelirea statuei pe locul desemnat de Consiliul comunal, în fața Camerei de Comerț. Păr. Dr. P. Țiucra va săvârși sfințirea apei, și după stropirea monumentului va rosti o scurtă cuvântare. Va lua apoi cuvântul reprezentantul Romei, care va preda darul destinației și va
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
se presintă în condițiuni mult superioare ca ori și care alt monument similar din țară. În special îl lasă mult în urmă, pe acela din Cluj, lipsit și de proporții și care pe un piedestal mult prea mare pentru dimensiunile statuei propriu zisă, în mijlocul unor zidiri monumentale și în apropierea statuei lui Matei Corvinul în proporții gigantice, e o parodie”. Se informa că au participat Vopika, ministrul Italiei la București, dr. Aurel Cosma, fost ministru, președintele P.N.L. Banat, Avram Imbroane, fost
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
alt monument similar din țară. În special îl lasă mult în urmă, pe acela din Cluj, lipsit și de proporții și care pe un piedestal mult prea mare pentru dimensiunile statuei propriu zisă, în mijlocul unor zidiri monumentale și în apropierea statuei lui Matei Corvinul în proporții gigantice, e o parodie”. Se informa că au participat Vopika, ministrul Italiei la București, dr. Aurel Cosma, fost ministru, președintele P.N.L. Banat, Avram Imbroane, fost vicepreședinte al Camerei, Vasile Goldiș, ministrul cultelor, Grigore Trancu-Iași, ministrul
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
soția prefectului). Se mai scria despre concertul corului „Doina”, de la Cazinoul Militar, transformat în „demonstrație fascistă”. Vasile Goldiș asistase la manifestările sportive de la arena Banatul. Serbări sportive Încă din 31 ianuarie 1926, „Nădejdea” anunța: „Cu ocaziunea luării în primire a statuei «Lupoaica cu Romulus și Remus» proectată la primăvară, se vor aranja în Timișoara, grandioase sărbări sportive și artistice”. Iar în 4 februarie se informa: „Se știe că primăria orașului a cerut și a primit din partea statului italian un monument reprezentând
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
succes prinderea lui. Public enorm s-a adunat pe țărmul Begheului să vadă pescuirea fioroasă a crocodilului“. (Drapelul din 31 mai 1905). „Inaugurarea statuii lui Lenau. Luni, a doua zi de Rusalii, va avea loc la Csatad (com. Torontal) inaugurarea statuei marelui poet german N. Lenau“. (Drapelul din 2 iunie 1905). 75 ani „Palatul Cultural. Ni se comunică, cum că sfințirea Palatului Cultural din Reșița Română, se va face în cadrul unor mărețe festivități poporale, în ziua de Sf. Petru - 29 iunie
Agenda2005-22-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283737_a_285066]
-
o, asta e prea mult... prea mult. * Diferința între iad și cer, între ambrozie și venin de fiară * este copilărie pe lângă otrava lacrimelor mele. N-am nevoie să mă fac Vodă ca să te sfarăm sub picioarele mele; (aruncînd mănușa în fața statuei lui Ștefan) Oricine vei fi tu, Dumnezeu al trecutului, te disprețuiesc. [TOMA] Eu?... pe tine?... Copil nebun și răsfățat, care n-ai văzut că te-am scos din pustiuri ce se pierd. Să pui purpura pe umerii ce purtau pielea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ta. Mi-ai închis ființa mea în jurământul cătră o marmură, astăzi arunc haina jurământului de pe mine în fața acelei marmure! Oricine vei fi tu, Dumnezeu al trecutului, el... a cătat să-ți semene... te desprețuiesc... (vrea s-arunce mănușa în fața statuei, cade-n genunchi) Iertare, marmură sfântă... iertare, părintele meu... da, îți cer iertare... mă voi atârna de poalele tale, mă voi tîrî peste pietrele înfiorate de durerea mea, voi fi ușure, o iasmă a disperărei mute, pînă-mi vei zice că
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Alții au luat inițiativa erigerii unei statue lui Ștefan cel Mare, alții și-au depus obolul spre realizarea acestei pioase fapte; iar, când lucrul a fost de tot gata, când n-a mai rămas decât târnosirea, cum am zice, a statuei prin adunarea inimelor românilor în jurul ei și tămîiarea ei cu amintirea faptelor eroului național, atunci iată deodată un guvern hrăpitor că îmbrîncește pe ctitori și ia el asupră - și să prezinte publicului scumpa imagine. Mai mult decât atîta: porniți pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dintr-un moment într-altul trebuie să se aștepte cineva să i se smulgă în silă și să se facă uz de dânsa de către guvern cum ar voi. Aceasta este consecuența logică, fatală a însușirii guvernului de a face inagurarea statuei de la Iași și de a da ieșenilor, ca de la sine, un lucru ce nu-i aparține. Într-adevăr, faptul acesta este cu atât mai cutezător cu cât, daca s-ar cerceta listele de subscriere pentru erigerea statuei lui Ștefan cel
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a face inagurarea statuei de la Iași și de a da ieșenilor, ca de la sine, un lucru ce nu-i aparține. Într-adevăr, faptul acesta este cu atât mai cutezător cu cât, daca s-ar cerceta listele de subscriere pentru erigerea statuei lui Ștefan cel Mare, nu se va găsi să fi pus vreun ban într-acest scop unul măcar din toți cei ce au pus înainte individualitatea lor la inaugurare și au căutat să culeagă lauri de pe scumpa memorie a sublimului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aproape?!... Ei bine, amesticul arbitrar al guvernului a depărtat acea masă mare populară care era gata să se rădice spre a merge la Iași, a ținut în rezervă chiar și partea cea mai cu greutate a populațiunii ieșene și, în jurul statuei, pe lângă vreo trei sute de oficiali și oameni ai poliției bucureștene, aduși pe socoteala statului, n-a strălucit decât miile de jidovi, atrași de solemnitate ca spectatori, spre imagine spăimântătoare a stării de jale în care a ajuns patria eroului sărbătorit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
serbării și să n' asiste el decât ca invitat, ca oricare particular. Nu-și are logica aci obiecțiunea că, spre a da un caracter național serbării, guvernul a luat în mîinele sale organizarea ei. Caracterul național este însăși fapta erigerii statuei. Nu e nevoie de stampila d-lor Rosetti brătianu pentru a se naționaliza o figură ce se venerează de către tot românul. 312 {EminescuOpXIII 313} În fine, spre a nu-și dezminți năravurile, vameșii și fariseii au turburat spiritul ce reînviază
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
metod și cu aceleași cunoștințe linguistice. Ne-am pomeni atunci că pe Caesar l-a chemat Șulem-Fekete, pe Alexandru al Macedoniei Elemer, iar pe Napoleon Rosza Sandor. [15 iunie 1883] ["SERBAREA GUVERNAMENTALĂ... Serbarea guvernamentală care s-a ținut la descoperirea statuei lui Ștefan V cel Mare (1456 - 1504) a dat ocazie la oarecari estravaganțe din partea roșiilor, cari n-au rămas fără, urmări de nu grave, supărătoare cel puțin. Serbare guvernamentală zicem, pentru că din capul locului s-a băgat de seamă că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
DE IERI, DUMINECĂ... "] "Monitorul" de ieri, duminecă, publică următorul comunicat, privitor la toastul d-lui Grădișteanu: Ziarele din țară și cele din străinătate se ocupă de oarecari cuvinte pronunțate cu ocaziunea festivităților ce au avut loc la Iași, la inaugurarea statuei lui Ștefan cel Mare. Cuvintele aceste, în parte exagerat, în parte neexact reproduse, au fost pronunțate prin surprindere d'o persoană care n-avea nici un rol oficial la acea solemnitate. În tot cazul, guvernul, îndată ce și-a dat seamă de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sa politică și prin venalitatea sa advocățească. Dar iată articolul în întregul lui: În capitala României s-a răspândit faima că reprezentantul Austriei va cere explicațiuni guvernului român asupra unui discurs ținut de d. Grădișteanu la Iași cu ocazia dezvălirii statuei lui Șfefan cel Mare, Reprezentantul Austriei nu, s-a achitat încă de misiunea sa numai pentru că ministrul de esterne lipsește pentru moment din București, dar întrebarea relativă i se va pune d-lui Sturza numaidecât îndată ce se va fi întors
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tin și Nicolae, 4 apartamente, București, str. Carol Knappe 45C. 1419. Castris Elenă, 5 apartamente, București, str. Niculcea 65. 1420. Călinescu D., 12 apartamente, București, str. Occident 13. 1421. Constantinescu Maria, 3 apartamente, București, str. Parâng 48. 1422. Căminul Asociației Statuei, 7 apartamente, București, str. Pușcașului 7A. 1423. Cunadi Dumitru și Wolf Janine, 8 apartamente, București, Cal. Dudești 69. 1424. Creditul Financiar Rural, 5 apartamente, București, str. Doamnei 22, Bd. 1848 10. 1425. Caracostea Dumitru, 10 apartamente, București, str. Cezar Boliac
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
precizarea că "serbarea inaugurării a fost presidată de D-l D. Sturza, Ministrul Cultelor și Instrucțiunei Publice"1475. În dimineața zilei de 18 august 1887, "la 9 ore precis, D-l Ministru și-a făcut intrarea în incinta din facia statuei, unde afost primit de D-l M. Koiciu, primarul orașului Constanța, de D-l Remus N. Opreanu, președintele comitetului pentru ridicarea statuei, și de un public numeros. P.S.S. Parthenie, episcopul Dunărei de Jos a luat de asemenea parte la acestă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
18 august 1887, "la 9 ore precis, D-l Ministru și-a făcut intrarea în incinta din facia statuei, unde afost primit de D-l M. Koiciu, primarul orașului Constanța, de D-l Remus N. Opreanu, președintele comitetului pentru ridicarea statuei, și de un public numeros. P.S.S. Parthenie, episcopul Dunărei de Jos a luat de asemenea parte la acestă serbare, la care trupele din garnisonă au adus onorurile militare cuvenite"1476. În cadrul discursului rostit cu acest prilej, domnul Remus Opreanu afirma
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și bine deoarece șansele erau minime. Deci, se Îndreptă către Cișmigiu, cu ochii pironiți pe partea carosabilă a drumului, cu gândul la Atena care-l aștepta desigur Îngrijorată, mai mult gata congelată. Deodată ochi un taximetru liber, care făcuse ocolul statuei Mihail Kogălniceanu: Îi făcu semne disperate cu mâna Însă, cum șoferul nu avea de gând să oprească, Îi bară drumul riscând accidentarea. Șoferul puse o frână bruscă, mașina intrând În derapaj fără urmări nedorite. Taximetristul vorbind singur, scoase capul pe
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
plac al fiecăruia. Idealul!... Poftiți, domnilor... Cine dă mai mult?... Marfă calitatea I-a (soldatul conștiinței naționale)! Și tinerii entuziaști (și studioși), conduși de bătrînii impotenți, își macină sufletul, și-l istovesc, și-l ucid, în frămîntări zadarnice, roată în jurul statuei cutărui sau cutărui Voevod, masturbîndu-și energia-le patriotică (?) la o răspîntie de stradă, lîngă o vespasiană care duhnește parfumuri acre de cea mai pură esență națională... Ieftin, domnilor!... Cumpărați ideal național!... poftiți, poftiți...” („Impresii de iarmaroc“). „Jurnalul săptămînii“ (realizat, probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
eu aș putea s-o scap? printr-o minciună, eu n-aș spune-o, ci aș lăsa lumea să piară. De ce vrei tu să mă cobor de pe piedestal și să mă amestec cu mulțimea? Eu mă uit în sus, asemenea statuei lui Apoll... fii steaua cea din cer - rece și luminoasă! - ș-atunci ochii mei s-or uita etern la tine! I. .................................................................................................................................... Ieronim părăsise monăstirea după sfatul lui Euthanasius și trăia izolat într-o chiliuță din oraș, pe care și-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
putea s-o scap printr-o minciună, eu n-aș spune-o, ci aș lăsa lumea să piară. De ce vrei tu să {EminescuOpVII 161} mă cobor de pe piedestal și să mă amestec cu mulțimea? Eu mă uit în sus, asemenea statuei lui Apoll... fii steaua cea din cer, rece și luminoasă! și atunci ochii mei s-or uita vecinic la tine! I. .................................................................................................................................. Ieronim părăsise monăstirea după sfatul lui Euthanasius și trăia într-o chiliuță din oraș, pe care și-o împodobise
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
eu aș putea s-o scap printr-o minciună, eu n-aș spune-o, ci aș lăsa lumea să piară. De ce vrei tu să mă cobor de pe piedestal și să mă, amestec cu mulțimea? Eu mă uit în sus, asemenea statuei Apoll... fii steaua cea din cer, rece si luminoasă ș-atunci ochii mei s-or uita etern [vecinic] la tine! ................................................................................................................................................................. Ieronim părăsise monăstirea după sfatul lui Euthanasius și trăia izolat într-o chiliuță din oraș, pe care și-o împodobise
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
inconștientului european, și anume al inconștientului românesc. în tot ce a scris, Caragiale a studiat boborul, cu întreaga monstruozitate coșmarească a pulsiunilor sale. O societate decerebrată, redusă la stereotipii, ritualuri obsesionale, amoruri convulsive, verbigerație goală, în umbra supraeului ridicol al statuei Libertății din Ploiești. România lui Caragiale nu este o persoană integră spiritual, ci inconștientul ei pur. Nu există prințipuri, nu sânt instituții, nu apar centre de gîndi-re, nici o ordine istorică nu se poate închega. Mahalagiul e urmașul țăranului și ipistatul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cel mai arzător al tuturor mișcărilor generoase și au avut, ca nealtul, o influență determinantă asupra caracterului culturei române. Ei bine, zace uitată statua lui, căci alte griji au patrioții. Onor. republică a Ploieștilor invită la inaugurarea (cu profir) a statuei Libertății, ridicată pentru a atesta virtutea ploieștenilor în susținerea drepturilor cetățenești, cu ocazia proclamării republicei de la 1869 - 70. Actul curios al invitării, care aduce aminte de căpăținele de zahăr nemțesc pe care patrioții promiteau să le taie pe atunci, [î
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]