10,694 matches
-
clip -în afară de fondul sonor cu efect anestezic- e faptul că după clădirile și peisajele românești apar pe ici colo și importuri:mai un sătean italian la 1:30, măi o pajiște din New England cu baloți de paie și stejari singuratici la 2:05, o turmă de oi din Africa de Sud la 2:10, o casă din America de Nord la 2:12, un pastor scoțian la 2:24 și altele care nu sunt chiar atat de evidente. Nu pot să spun că
The end of choice by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82744_a_84069]
-
Dragoș Bucurenci MaiMultVerde va plantă puieți de stejar și alte specii ajutătoare sâmbătă, 4 aprilie și duminică, 5 aprilie, pe o suprafață de 5 ha din Dragomirești-Vale, jud. Ilfov. La plantari sunt așteptați 200 de voluntari pe zi. Detaliile de înscriere le găsiți pe site-ul MaiMultVerde. Plantările
Vii la plantări în week-end? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82754_a_84079]
-
să atrag atenția asupra gestiunii catastrofale a pădurilor din zonă și a defrișărilor iresponsabile (unele în curs!) efectuate de Ocolul Silvic Corcova, Jud. Mehedinți. Sub pretextul substituirii speciilor fără valoare economică, de ex. carpen, OS Corcova defrișează specii de cvercinee (stejar, cer, gorun...) întocmind acte false de exploatare a masei lemnoase. Aceste tăieri sunt făcute în râs (defrișare totală) pe suprafețe întinse, în zone care ar trebui protejate datorită riscului alunecărilor de teren, incalcandu-se toate principiile unei exploatări raționale. Defrișările
Vii la plantări în week-end? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82754_a_84079]
-
răutate pot să întreb dacă acele împăduriri se vor face ăe terenurile care le-au defrișat baronii lemnului din România?? Sau dezvoltatorii imobiliari care au defrișat pădurea Băneasa pentru un complex imobiliar?? Se v-a spune ceva de Complexul imobiliar Stejarii din Băneasa unde Țiriac a defrișat 110 copaci și a luat amendă doar 4000 euro, adică căt prețul a 2 metri pătrați construiți? Felicitări pentru inițiativă și promovare! mult succes!
Gala Verde, mâine pe TVR1 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82807_a_84132]
-
2 minute din viața votând (who gives a fuck cine e cel mai mare român?!), aș alege eliade pentru singularul și temeinicul motiv că, deși mort de 20 de ani, a reușit să îl aducă pe tim roth să bea stejar la B52. Go Mr. Orange! Quote: “Lemme tell you what ‘Like a Virgin’ is about. It’s all about this cooze who’s a regular fuck machine, I’m talking morning, day, night, afternoon, dick, dick, dick, dick, dick, dick
Intre doi habotnici, voteaza intelectualul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83043_a_84368]
-
în serile lungi cînd frica se strecoară în sufletul oricărui copil, în țara aceea unde vrăjitoarele pun stăpînire pe tărîmul întunericului, spiridușii se așază la jocul de cărți în cămin, iar sufletele neadormiților rătăcesc pe pajiști și prin pădurile de stejar, sau printre trestiile din lunca rîului și prin lanul de porumb mai înalt decît flăcăii ce se pregătesc să meargă la oaste, prin locurile pe care le aleg îndrăgostiții, cuprinzîndu-se de mijloc în serile de duminică. Prietenul meu, care era
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
această cultură nu ar fi fost posibilă" (Iuri Tânianov). A fost și este apreciat drept un adevărat fenomen al modernismului și - de ce nu? - un clasic al avangardei artistice universale. 1. Despre crearea cuvintelor Dacă vă aflați într-o dumbravă, vedeți stejari, pini, brazi... Apoi, ceva mai departe, remarcați glacialele nuanțe sinilii-întunecate ale pinilor, brunul jubilant al conurilor de brad, argintiul albăstrui al unui desiș de mesteceni. Însă, în totalitatea ei, această diversitate de frunzișuri, tulpini, rămurișuri a fost generată de o
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
dacă au existat cu adevărat înainte. Așa cum i-a născut legenda pe urieșii zestrei folclorice, dispăruți, și ei, fără să se prea știe de ce - și încă mai puțin când. Ei mutau munții din loc, se scărpinau pe spinare cu falnici stejari smulși din rădăcini, puneau stânci în prăștii, se înfruntau în trânte năpraznice - aceasta ar putea fi explicația, dacă n-aveau cine știe ce minte. Sau, poate, o dată cu dinozaurii, ciocnirea unui meteorit de ghiață cu pământul pe atunci fierbinte fără nici un spor de
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
sau să-și tragă puțin sufletul. Bărbatului ei nu-i plăceau acele opriri, și ne chema să ținem pasul cu el lovind în stânci cu pioletul. Soției lui îi trezeau curiozitatea o mulțime de lucruri: mărimea neobișnuită a frunzelor de stejar, urmele mistreților și iarba culcată, care, în pajiștea de la izvor, puneau o pată de lumină în desișul de nepătruns al codrului, ori numele păsărilor, ce treceau în zbor pe lângă noi înveselindu-ne cu trilurile lor. Pe măsură ce suiam, se descoperea tot
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
suedeze - de a nu "supăra" autoritățile sovietice printr-o manifestare publică prilejuită de onorantul (pentru poporul rus) moment și a dus, peste câțiva ani, la decernarea aceluiași premiu - pentru echilibru? - chiar "autorului" romanului Pe Donul liniștit. Aleksandr Soljenițîn, Vițelul și stejarul. însemnări din viața literară. 2 volume. Traducere din rusă de Maria și Ion Nastasia. Editura Humanitas, București, 2002. Un secol mai lung Astfel i s-a mai spus secolului al XIX-lea, pentru că, din punctul de vedere al identității sale
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
o autominimalizare ce se extinde primejdios, contaminînd conceptul), spre deosebire de autobiografie, care ar fi o specie tare ce a dat un Saint-Simon (ca precursor), un Chateaubriand, un Goethe, un Céline, un Henry Miller, un Thomas Wolfe, un Proust. La umbra acestor stejari ai organicității creatoare, diaristul nostru se percepe fragmentat, supus începuturilor ratate și mereu repetate, jocului chinuitor al instantaneului, neconcludent, oscilînd între o astenie de fond și obligația unei activități față de care nu simte nici o atracție: "Nu am conștiința vreunei legături
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
lumea omului alb, epuizat refăcându-se după boală, înfometat. A ajuns în custodia unui șerif care, neștiind prea bine ce să facă peste noapte cu un om care vorbea doar o limbă necunoscută, l-a închis în celulă. Văzând un stejar de la marginea drumului, Ishi a crezut că albii îl vor spânzura acolo, după cum povestea tradiția yahi că se întâmpla în vechime cu prizonierii omului alb. Oricât de foame i-ar fi fost, Ishi nu a vrut să mănânce câtă vreme
Ultimul yahi by Bogdan Suceavă () [Corola-journal/Journalistic/15182_a_16507]
-
metafore intense, deși vag blagiene și manieriste: "Spinările ...Pielea unei dogme, întinsă pe Treime,/ Vibrândă sub clopotul fără limbă al semnului/ cu ea deasupra,/ fluturii ucigași se întorc în coconi." E o carte inegală, în care proze precum Scrinul de stejar, care respiră un aer marquesian printr-o bruscă întoarcere către mister și moarte și prin câteva detalii prozastice care te trimit cu gândul la marele columbian. Oboseala de dimineață tentează o formulă postmodernă, fluidă și ambiguă, complicată naratologic și diluată
Alte proze scurte by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15190_a_16515]
-
erau interziși, ci cărți. Altele erau multiplicate fiindcă, apărute în străinătate, ajunseseră la Praga în- tr-un număr mic de exemplare. Era vorba de regulă de manuscrise din Cehia, scoase clandestin peste graniță, tipărite afară și reintroduse în țară tot clandestin. Stejarul și vițelul de Soljenițîn este una din cele mai copiate cărți, dar avem aici și prima ediție, publicată în Franța, a Arhipelagului Gulag și Doctor Jivago și chiar Orizonturi roșii, a lui Pacepa. Un autor mult copiat este Czeslav Milosz
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
după cei mai vajnici naționaliști, în aceea că e fără subiect. În pictura lui Marcel Iancu, de pildă, nu mai vezi nici un țăran, -se văita deunăzi un fost ministru. Pe acești nepoftiți nu-i mai interesează peisajul, peisajul în care stejarii sunt verzi ca românul și viceversa. Nici florile lui Luchian nu le mai regăsești, adaogă același ministru revărsând mari cantități de flori retorice peste florile lui Luchian cari, precum se știe, erau aduse, iarna-vara, din Italia în atelierul artistului. Iată
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
simte deopotrivă "regină" și "sclavă". De bunăseamă "regină" prin funcția creatoare al cărei agent se recunoaște, "sclavă" prin conținutul procesului de osmoză cu lumea materialităților consolator-provocatoare: "Sunt fericită, iartă-mă, Absalom necesar/ Că tocmai eu sclava ta sunt regina acestui stejar.// Nu vorbi de moarte, ea e în vale sau în deal/ Și Absalom se face că respiră ca un abur de cal// Pe care eu l-aș întrupa din milă și din cuvînt/ de a fi legătură suavă între cer
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
Radio România Actualități, Studioul „Mihai Zirra” al Redacției Teatru Radiofonic și Sala Radio. Primul sediu a fost în Strada Fântânii, General Berthelot de astăzi, la numărul 60, o veche casă boierească, cu un singur etaj și o scară monumentală de stejar, la parter erau Direcția și un studiou mic, în care se făceau și audițiile de probă. - See more at: http://stiri.tvr.ro/radio-romania-de-85-de-ani-in-e-misiune-istoria-noastra-moderna-s-a-auzit-intai-la-radio 36647.html#sthash.rpFsd8Gk.dpuf La începutul anului 1929, revista Radiofonia își informa, cu entuziasm, cititorii: “ Luni
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
-nghesuim la casă. Plătim. Apoi? Nimic: Iar ne trezim afară, în noapte și în frig. Asta a fost tare demult Acum, adormi! Visează! Te vei trezi cîndva În iarba înflorită din lunca de odinioară: Zumzăie mii de gîze, la umbra stejarului e vară Și tu scrii-n caietul dictando o nouă poezie. Ea Te face să zîmbești? Sau liniștea care coboară În tinerele membre, în mintea care ar vrea Să-adoarmă cu ochii deschiși, să vadă ceva Ce nimeni n-a mai
Sonete by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/5096_a_6421]
-
Vest la Est invers de cum fac românii carevasăzică exodul lor nu încetează deși ba unul ba altul singuri sau în cuplu se-ntorc să moară aici cu râul copilăriei la căpătâi cu dealul cu fuiorul la picioare și ramul de stejar deasupra capului aleleu măicuță aleleu tăicuță moale și frumos mirositoare-i sfânta și-nierbata strâmta potecuță-a dorului xxx șed într-un colț de bucătărie și mă uit la tine cum calci vorbind întruna călcătorul lunecă pe cămașa încrețită purtat măiestru
Poezii by Mircea Petean () [Corola-journal/Imaginative/4930_a_6255]
-
mele să îndur asfințitul până la capăt. PASTEL Pelerinul stă pe butuc împărțind tăcerea la vrăbii gândurile îi navighează prin vinerea bătută în cuie și el se odihnește la umbra cuvântului bun. Neclintit în văzduhul curat ca iubirea de semeni un stejar se justifică în fața câtorva sute de ciori. Cu vorba umblată din poartă în poartă pelerinul își șterge fruntea cu o bucată de cer și numai toamna îi trece prin suflet și iese afară plină de datorii. ÎNMORMÂNTARE Despărțită-i ziua
() [Corola-journal/Imaginative/5978_a_7303]
-
Că trebuia să diger existența pămîntului să împac munții cu văile / să căsătoresc insule cu oceane să îmbunez găuri negre și constelații / să cos continentele între ele să înnădesc nordul cu sudul / să amestec orientul cu occidentul să educ delfinii, stejarii, turturelele, crinii ca să nu se mai teamă de noi/ ca să ne iubească trebuia să sublimez din teroare, ură și haos un drog nou, plăcut, confortabil să imaginez trecutul, să descriu viitorul Trebuia să țin minte tot ceea ce voi ați uitat
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
graiului cristalin Al belșugului de lapte, de lumină și grâne Glorie bazileică dând Bacilor de la stâne. Lăudat Capul Mielului, Capul Iedului lăudat Celui ce numele său timpul nostru l-a dat Salmoxis al Gnoselor sub crengi de smochin, Una de stejar și alta de fag La care de trei ori să mă-nchin, De trei ori stând cu genunchiul drept sprijinit în Meleag, De trei ori bat cu talpa în prag Către Unul din Trei judecători anonimi. în Trei Pomi urcând
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
de călău. Stăpânii polei mâncau dimineața miez de ghindă, eventual fiert cu porumb sau prăjit în piele de somn sau copt în foaia certificatului meu de naștere. Ochii din astrahan au strâns ghinda și în testament au lăsat crengile de stejar pentru venicul aspru cu care tu, mamă, știi atât de bine să-mi amintești că plămânii mei sunt rame de lotcă. Când numele de starover începe să se strige singur tu lași venicul să plonjeze pe spate ca un șoim
Poezie by Cătălina Cadinoiu () [Corola-journal/Imaginative/7424_a_8749]
-
lași venicul să plonjeze pe spate ca un șoim fără tată Îmi îngrijești omoplații ca pe două gorgane în care nevestele strigă pe rând: "Filat, Cuzma, Alexei, Stipan, Iusei, Iftei! Veniți! Se răcește cnâșul" Glosar Venic - mănunchi de crengi de stejar, folosit în băile rusești pentru masaj Salaneț - plantă cu seva sărată, specifică pământurilor aride Cnâș - turtă cu mărar și ceapă, prăjită în untură Duet cu o cruce micî Lilca, dura, ucrainenilor nu le plac merele noastre. Mama mea, Liuba are
Poezie by Cătălina Cadinoiu () [Corola-journal/Imaginative/7424_a_8749]
-
se odihnesc mari butoaie strânse în cercuri de fier ruginit. În crama lui, la fel ca în toate cavele din sat, intri direct din stradă printr-o poartă mare, fără să cobori nici măcar o treaptă. Doar un singur butoi de stejar, un foudre, în care încap cinci mii de litri, adăpostește un vin tare, un aperitiv, numit, după soiul de struguri, grenache. Alături de el, șase cuve de ceramică și metal, cilindri înalți și groși încât doi oameni nu-i pot cuprinde
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]