29 matches
-
Emil Brumaru Pădurile sunt pline de dughene Vin zîne ca să-și cumpere mătasă, Vopseli albastre pentru grele gene, Sticloanțe cu țuici vechi sau cu melasă; Balaurii se tîrguiesc întruna Pentru un solz mai aurit, vreun ochi de sticlă Ce bagă spaima-n orice furnică, Umbrele de purtat cînd bate luna Prea tare, să-i ferească de blesteme Din moși
Pădurile sînt pline de dughene... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7472_a_8797]
-
vândut I.C. Brătianu, ca să facă politică, iar păduchii ăștia fac politică pe brânci ca să-și cumpere o moșie. - Bine zis „pe brânci”, că pân’ la moșie au pornit-o cu bișnița, cărând de-afară pachețele de cafea, cartușe de țigări, sticloanțe cu whisky, niscai blugi, medicamente ori, mai profitabile, video-uri, ca să nu ne uităm doar la televiziunea bulgară, săturați de vizitele de lucru ale Tovarășului și ale Savantei mondiale. - Măcar de s-ar fi oprit la agoniseala asta, de care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
Nu m-am lăsat. Știam că va veni și ea, Plăcerea. O scenă din trecut, de prin liceu, mi-a inundat creierul Întreg. Aud clar Îndemnurile zbierate ale colegilor mei - mă aflam acasă la Neluțu și țopăiam cu toții În jurul unei sticloanțe de coniac Napoleon. După al doilea pahar, miamintesc faptul că biblioteca Începuse să se miște. Și covorul de sub picioare era acum unul zburător. Îmi ardeau obrajii și vedeam cum totul se dedublează În jurul meu. Băieții aplaudau și cântau tâmpenii, Îndemnându
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
invite pe colegi la un concurs de desfăcut dopul. N-a vrut, voia ceai în momentul ăla, cu orice preț. Așa că a pus mâna pe cuțit și a tăiat-o pur și simplu. Mai știți și alte metode de desfăcut sticloanțe de-astea rebele?
Când nu poți să deschizi o sticlă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19223_a_20548]
-
pe brînci și făceau: niorc-niorc! niorc-niorc! Nu rîdeți! Era pacoste mare! Acolo își făceau vacul, pe tescovină, și, dacă vreai să-i mîni la coteț, ridicau surlele înspre tine și grohăiau obraznic, ca niște bețivi cărora vrei să le iei sticloanța de sub nas. Nu mai vorbesc de cucoși, care se îmbătau ca porcii cu boghițe de tescovină și, desfrînați din pricina alcoolului, siluiau fără de rușine pe bietele găini toată ziulica. Aveam noi o găină bătrînă, Maricica, care se învățase cu cocoșeala ca
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
liniștită din paharul cu apă de izvor, s-a uitat alene în lungul drumului și i-a răspuns plictisită: - Și ce-ți pasă ție, Mitică? Vezi-ți de ale tale. Cine naiba te-a pus să iei atâtea sticle și sticloanțe? Nu mergem zilnic la izvor? - Ba da, mergem. Mă gândeam să beau din fiecare sticlă câteva pahare pe zi. Nu cred că strică, a zis el fără prea mare încredere în cele spuse. Apoi, dacă plouă mâine... nu mergem, nu
ISPITA (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355810_a_357139]
-
umflatul acesta candidat la infarct. Mieros, rectorul îi spuse să-i convoace pe doi dintre asistenții care nu erau rude cu nimeni, respectiv: Duță și Truță. Doamna, la fel de sictirită, ieși fără să confirme. Rectorul, de nervi, trase o dușcă din sticloanța care stătea de strajă la piciorul biroului. Intrară cei doi asistenți. Alt gen de martiri pe altarul cunoașterii foarte asemănători învățătorului din Cochirleanca. Normal, genunchii le tremurau fiindcă orice chemare la rector echivala cu pierderea slujbei. Numai că de data
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
umflatul acesta candidat la infarct.Mieros, rectorul îi spuse să-i convoace pe doi dintre asistenții care nu erau rude cu nimeni, respectiv: Duță și Truță. Doamna, la fel de sictirită, ieși fără să confirme. Rectorul, de nervi, trase o dușcă din sticloanța care stătea de strajă la piciorul biroului. Intrară cei doi asistenți. Alt gen de martiri pe altarul cunoașterii foarte asemănători învățătorului din Cochirleanca. Normal, genunchii le tremurau fiindcă orice chemare la rector echivala cu pierderea slujbei. Numai că de data
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
din 04 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului După cum se-nvârte roata, În această țărișoară, Așa-mi târâi eu ciuboata Când în casă, când afară. După cum este și timpul: Ziua scurtă și săracă, Noaptea, călărind Olimpul, Zghihuesc într-o baracă. Țin sticloanța într-o mână Și prin fumul de mahoarcă La-nceput mă simt în vână, Dar apoi devin... chișoarcă. Văd Ilene Cosânzene Ce mă cheamă la dezmățuri, Îngeri, dezbrăcați de pene, Vor, în bot, să-mi pună hățuri. Și mă dau
ŞI EU NU MAI POT DE LENE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341722_a_343051]
-
umflatul acesta candidat la infarct. Mieros, rectorul îi spuse să-i convoace pe doi dintre asistenții care nu erau rude cu nimeni, respectiv: Duță și Truță. Doamna, la fel de sictirită, ieși fără să confirme. Rectorul, de nervi, trase o dușcă din sticloanța care stătea de strajă la piciorul biroului. Intrară cei doi asistenți. Alt gen de martiri pe altarul cunoașterii foarte asemănători învățătorului din Cochirleanca. Normal, genunchii le tremurau fiindcă orice chemare la rector echivala cu pierderea slujbei. Numai că de data
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
de raționalizate și, pe deasupra, bonus, o pungă de tacâmuri de pește pe sub mână! Astfel ne îmbrobodeau cu asemenea zoaie de alcooluri până și în Sfânta Zi de Paște. Eram în disperare de conștiință și a trebuit să iau totuși o sticloanță de jumătate. Am intrat în parc și, instinctiv, m-am dus spre banca unde stătusem cândva cu Pu. Am vărsat creștinește câteva picături din sticlă pentru amintirea ei, așa mi-a venit, de obicei nu practicam mesaje de-astea subtile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
treceau pe aici funcționarul de editură, arhitectul, cronicarul de scandal care aspira la pagina a treia, pictorii din Brera, unii scriitori de nivel mediu, și studenți ca mine. Un minim de excitare alcoolică era necesar și bătrânul Pilade, păstrându-și sticloanțele cu vin alb pentru tramvaiști și pentru clienții mai de vază, Înlocuise spumosul și Ramazzotti-ul cu șprițurile DOC pentru intelectualii democrați și cu Johny Walker-ul pentru revoluționari. Aș putea scrie istoria politică din anii aceia notând timpurile și modurile În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
invitați în vizită, la proprietăreasă. Spre lauda lui, de dată aceasta nu mai apăruse, însă, ca milogul, cu mâna goală. Dintr-o sacoșă măricică de rafie, cu inscripția "Orașul nu e tomberonul tău!" se ițeau provocatoare, gâturile unei perechi de sticloanțe redutabile, din plastic, de câte doi litri fiecare. Prima, plină până la dop cu un produs incolor, inodor, dar nici pe departe insipid: "Adio, mamă!" matrafust, alcool etilic dublu rafinat, de nouăzeci și șase de grade, împrumutat (cum altfel...?) din cisternele
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cu ghebu în spate ; de ce mbătrânea, d-aia se gheboșa mai tare. Odată o vedeai că se duce și vine cu maldăru de sticle în brațe. Ea știa de pe un-le scotea, de pân toaletă, de pân sertare, sticle și sticloanțe, unele cât degetu de la mână, altele cât o garafă de apă, sticle cu capace de aur, cu fir de argint, cu etichete sclipicioase. Și ce dopuri avea ! Și ce sticlă brumată, albastră, verzuie, nu se-ndura baba nici la obzeci
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lui Coposu și aplauzele pentru Vali Sterian erau una cu delictul de leznațiune și, deci, vivat ghilotina. Ei bine, citind cartea, mi s-au lichefiat rezervele, astfel încât joi 5 martie, în curtea GDS, la mesele pendinte de Green Hours, cu sticloanțe păcătos îmbiate dinspre cramele Oprișor și măncăruri parșiv furnizate de unii dintre autorii cuprinși în carte, am acceptat cu toții că, între l’art de vivre, ars amandi și ars moriendi, arta culinară are exact rostul mortarului care asigură coeziunea cărămizilor
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
piș pe ea. Clătină din cap cu satisfacție; Jane scose o hârâială din gât. În clipa aceea, Hipiotul-Negru apăru din nou. — Vreți să beți ceva? Întrebă el pe un ton glacial. — Te cred, bătrâne! urlă Bruno. Mai Întrebi? Scoate o sticloanță, Bulache! Tânărul ieși, apoi reveni cu o sticlă de whisky și două pahare. Bruno Își turnă din belșug, trase o primă dușcă. — Scuzați-l, e tulburat..., făcu Michel cu o voce aproape imperceptibilă. — Așa-i, confirmă fratele vitreg. Lasă-ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
ei scame sau bubă în gît? N-o înspăimînta-o șacramentul?... Ce le-o crede ea pe gîndăcioaicele sau lipitorile pe care le fierbe ea cu atâta sîrg?! Gogoșari?!... Nu mă pot bunghi. Dilește-mi tu!... - ...Iar după ce ți-a căptușit sticloanța cu cocîrț, o întinse tacticos Bruță, Fulgerul Negru. Ți-a umplut-o... Și te-a amenințat că, dacă, până mâine, te mai prinde prin zonă, îți încurcă și vreo câteva vene de sânge din hoit, ucenica se întoarce împăcată în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-ți amărești genoflexiunea pe ei. I-apeși cu latul gumei și ei pocnesc ca un bec... Apoi vin la rând ăia indiferenții. Din care trebuie să aduni un castron, doar să te lase vreo ucenică să miroși dopul de la o sticloanță... Mi-e și indiferent să-ți povestesc despre ei. O sută de mii de indiferenți fac de-abia cât un picioruș de la ăia cu nestemată. Cărăbușii cu nestemată sânt tot ce-a fătat natura mai doxat, ca să poți să-ți
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lumină să privească dacă nu cumva le-ai adus cu părul în ochi... Adică dacă nu le-ai montat piciorușe, antene, cleștișori de la alte mortăciuni. Iar când constată că le stă elegant cu zoologia... ție-ți răstoarnă salariul într-o sticloanță pentru acasă (nici nu te cunosc, cum să se apuce, bă, să se drojdească cu tine?!), iar pe coropișnițele ce le-ai adus - le trebuie, hoarcă - le fierb și le toacă în chichița șopronului, unde și-a înjghebat fermecătoarea o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
roșu și sparge pavajele!... Sparge-i-s-ar fața de către miliție!... - ...Și încasa-o-ar în bot și de la toți ăi cu roșu pe la caschetă! îi ținu hangul batjocoritor și negriciosul. - Ce te rînjești?... Și de grija noastră, te pomenești că pitește ea sticloanțele, printre blesteme!... Juca-o-ar în călcâie toți plutonierii! Plimba-mi-aș peleul peste coliva ei. Și... - ...Scurge-i-s-ar dintr-un ochi rom, iar dintr-ălălalt țuică! - Corect, boangă! Să nu i se scurgă?! - Să-i șiroiască... - Tîrî-mi-aș casa de copii
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sticle de șampanie și, catapultîndu- i cu un bobârnac dopul, își răsturnă jumătate de conținut de sus, pe gâtlej. Năzărindu-i-se că licoarea îi răpăie, ca o ploaie de primăvară, pe tăblăria interioară a șezutului. Iar cealaltă jumătate a sticloanței, după ce-o trambală, inutil, prin hanul unei căni îmbîcsite cu zaț de cafea, o sorbi nespectaculos, apropiindu-și-o de buze. Plescăi. Uscă pe dinăuntru încă o sticloanță. Scotocind după-un chibrit, pentru a-i face felul unei snagoave
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de primăvară, pe tăblăria interioară a șezutului. Iar cealaltă jumătate a sticloanței, după ce-o trambală, inutil, prin hanul unei căni îmbîcsite cu zaț de cafea, o sorbi nespectaculos, apropiindu-și-o de buze. Plescăi. Uscă pe dinăuntru încă o sticloanță. Scotocind după-un chibrit, pentru a-i face felul unei snagoave curbate, agățată cu unghia dintr-un pachet de-al fermecătoarei, dădu peste un caiet. Un soi de maldăr de reclamații sau procese verbale, mâzgălite de mânuța, de-acum putrezită
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
țuică. Se lăuda că fusese la femei, dar ceilalți nu-l credeau, pentru că prea n-avea de unde. Pe urmă, mai deștept se afla Petre al tâmplarului, care făcuse trei clase primare și știa și Crezul. Ăsta se pricepea să arunce sticloanțele și să facă praștii. Avea un ciorap plin de bile vopsite. Îl purta legat la brâu de curea. Mai era și Ene, știrbul, cu o soră șleampătă și frații lui, toți copiii lui Spiridon. Apoi ofticioasele de fete ale lui
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Pac, și-a căzut la picioarele mele. Avea un gât alb, alunecos, cu niște pene moi și pufoase, și-un cioc, Paraschive, galben, gălbior, ca miezul oului. Drept în ochi fl plesnisem. Celălalt 150 era rece și albastru ca o sticloanță. Când i-am simțit sângele cald în palme, o dată parcă m-a fiert... -Lam lăsat acolo și, de câte ori văd de atunci porumbei, îmi aduc aminte de ăla. Caut unu la fel, cu gâtul alb și mătăsos, cu ochiul ca o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pă zgaibarace la primu cotcodac, când să treacă să m-adune ăia cu camionu. Da spune-mi cevașilea: nu crezi că soarta ie ca loteria, care se dă obstinantă să-i ajute p-alții? Chiar pă podețu dă scânduri, În fața sticloanței cu beutură dă drum, ieram gata-gata să Învăț să not În apă stătută, cu surpriza să curg În Întâmpinarea lu pretinu Dinte dă Lapte, care ie unu din punctele care dai din când În când peste iele. Nici nu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]