824 matches
-
este încă unul cu o involuție inteligibilă, chiar dacă tragică, locuit de oameni care păstrează o brumă de rațiune și demnitate. Țăranii lui Stancu urăsc pămîntul și culeg via cu botnițe la gură. Aparțin unei umanități primare și întunecate, devastată de stihiile unei istorii care nu pare să mai aibă nici un înțeles. Preda se întreba retoric, comentînd Desculț, unde a putut vedea conjudețeanul său lumea pe care o descrie, începînd de la cutumele atît de neobișnuite și sfîrșind cu onomastica absolut bizară. Și
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
Copilul este personajul subiectiv al Ioanei Ieronim, centrul liric al discursului său proiectat într-un trecut menit a-i restitui integral naturalețea trăirii dureroase. Refuzînd tentațiile meditației și analizei, ale evaluării "mature" a lucrurilor, poeta se livrează memoriei precum unei stihii reconstitutive, apte a conserva puritatea existențială ce implică blamarea cea mai de temut a falsului monstruos adus de "noua orînduire". O empirie frenetic-melancolică răsfrînge dramatismul exact al materiei, precum un nostalgic semn al normalității spulberate. Ritualurile cotidianului reprezintă disperate tentative
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
despre un alt tip de relație, una mult mai amplă, și despre o luptă mult mai profundă - acelea care privesc existența însăși, abisurile ființei, viața ca stare de levitație între vedere și clarviziune, între veghe și vis, între conștiință și stihia non-raționalului. Dacă la primul nivel gesturile de libertate sunt nenumărate, dacă o curiozitate neostenită se manifestă simultan cu o enormă voluptate a experimentului, în planul celălalt, cel secund, artistul oferă un șir de observații fundamentale. Tot ceea ce pare un simplu
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
cea creaționistă depășește regnurile inferioare și se purifică formal conform unui program dinainte stabilit, lumea lui Victor Brauner este permanent mutidirecțională, mereu ambiguă și polimorfă pînă în pragul coșmarului. Simultaneitatea umanului cu zoologicul, a grației cu teratologicul, a frumuseții cu stihia și a codului de comunicare cu propria sa disoluție, constituie un alt tip de înțelegere a lumii decît acela narcisiac și confortabil pe care ni l-am creat singuri și în a cărui realitate exclusivă am crezut cu o naivitate
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
pietății, ci o existență autonomă, o "lume" ce-și are propriul statut, chiar dacă, în nucleul său, insondabil. E adevărat că Bacovia e comentat prin obiecția că universului său vizionar îi lipsește Templul, din care pricină în spațiul acestuia dau năvală stihiile, pustiul, amenințările teribile ale imensității ce se refuză oricărei ordonări: "Boala de nevindecat a lui Bacovia este groaza de pustiu. Sentimentul pustiului se ivește aproape în orice text al poetului". Altminteri este însă apreciat Ioan Alexandru. Acesta a suferit, într-
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
minți fabuloase și energii mitice, și nu să produci în serie statisticieni ai reveriei, contabili scrupuloși care se ocupă cu emisia de simțăminte și ingineri hotarnici special amenajați pentru a parcela și a gospodări insomniile naționale. Aceste făpturi cumulative, adevărate stihii prin irepresibila lor forță de erupție, au tot ritmat juna istorie a culturii naționale de la Cantemir pînă la Iorga și Călinescu, ori de la Hașdeu pînă la Eliade. Numite în diverse feluri, dar întotdeauna în sfera de semnificație a enciclopedismului și
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
cuvîntul „pădure”. Mai mult, unul dintre termenii cheie ai tezei sale de doctorat, „pitoresc” dobîndește noi conotații în urma obligatoriei experiențe directe: „Nu poate gusta «pitorescul» unui loc decît cineva care nu trăiește în locul acela. Localnicul resimte peisajul ca destin, ca stihie bărbătească, de obicei tragică, în orice caz străină de decorativism. Numai străinul e degustător. (...) România pitorească e o ficțiune turistică: produsul unei mentalități de român sezonier, care își petrece timpul în străinătate sau în înstrăinarea citadină și plonjează, din cînd
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
pe mal/ Aruncîndu-se și el pe mal/ Ca un subțire animal.// Doamne, Cerule, să poți citi/ În același timp cartea nescrisă/ Ca și pe cea plînsă/ A doua zi se retrăsese, însă" ( Cerul pe apă). Așadar Cartea e ferită de stihia abstracțiunii, consubstanțiată cu materia uranică. Repetitiv, mecanizat, ideologizat, Cuvîntul descalifică: "Din ce eram eu aș spune/ Din rane, Doamne, ne-am aflat "/ Un Rîu de cuie ne-a descuiat/ Stam triști și proști ca-ntr-un citat" ( ibidem). În schimb
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
anterioare aveau o prevedere bugetară de 200.000 lei pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru șase pasaje subterane, acum valoarea acesteia este de un milion de lei. Cele cinci intersecții care vor avea proiectate tuneluri sînt: Piața Eminescu, Independenței - Sărărie - Stihii - Elenă Doamna, Splai Bahlui - Pod Metalurgie, Splai Bahlui - Pod Tudor Vladimirescu și Splai Bahlui - Podu Ros. „Au avut loc modificări în ceea ce privește prevederea bugetară. Noi am realizat mai multe licitații, dar nu s-a prezentat nimeni din cauza sumei prea mici, mai
Iasi 4u [Corola-blog/BlogPost/94376_a_95668]
-
licitațiile anterioare aveau o prevedere bugetară de 200.000 lei pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru șase pasaje subterane, acum valoarea acesteia este de un milion de lei. Cele cinci intersecții care vor avea proiectate tuneluri sînt: Piața Eminescu, IndependenteiSararie - Stihii - Elenă Doamna, Splai Bahlui - Pod Metalurgie, Splai Bahlui - Pod Tudor Vladimirescu și Splai Bahlui - Podu Ros. „Au avut loc modificări în ceea ce privește prevederea bugetară. Noi am realizat mai multe licitații, dar nu s-a prezentat nimeni din cauza sumei prea mici, mai
Primaria este dispusa sa cheltuie un milion de lei pentru proiectarea pasajelor subterane [Corola-blog/BlogPost/94405_a_95697]
-
Alergam, visam ca într-un joc divin, fără sfârșit, dictat de stalactite. Din ce în ce mai singuri alergam, pluteam mai puternici și mai frumoși, se pare, departe de adevăr, dreptate, dintr-o vie stâncă ciopliți printre scoici, alge, pietre ori coloși repatriați în stihie. Pescarul de suflete „Fă un pas înainte. Adu-ți aminte că ești femeie!” - ca din gură de șarpe striga bărbatul acela... Ca dintr-o altă viață striga. Viață lăsată în urmă cum renunți la o haină veche... Ce țipăt răscolește
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
rămîne, cînd prădate lumile-or fi de vreme și hotare, iar noi, dintre combustii nucleare, -n Iisus salvați, vom fi realitate. Viață vom fi, viind de-a Lui prezență, și adevăr etern într-a Lui minte, eliberați de gînduri și stihii; reali de-n noi totala-i emergență, înviați veșnic, ne-om aduce-aminte, ca de un basm străvechi, de galaxii. IV Tu, ce-n afară de-orice e natură rostești realitatea,-n nedistanță, netimp, neglas, ne-aflare,-eternă stanță, text nouă-nuntru
Stîlpul de foc by Nicolae Ionel () [Corola-journal/Imaginative/5017_a_6342]
-
dincolo de stele, a marii Tale, Doamne,-ntîmpinări. (VIII Evanghelia după Toma) Nu m-a luat în cer, ci-n munte-n minte Iisus din Nazaret și-mi vîlvîi puterea celor mai puternic sfinte rostiri ce dau de-a dreptul în stihii! Dacă v-aș spune unul din cuvinte, pietre-ați lua și-n mine ați zvîrli, și foc vi s-ar stîlp gol nălța nainte și, norii-nvîrtejind, v-ar mistui! Căci nu-s son doar și înțeles și forță în cari
Stîlpul de foc by Nicolae Ionel () [Corola-journal/Imaginative/5017_a_6342]
-
sunt expresia negativării lumii, a sfârșitului de lume iminent, a îmbolnăvirii de moarte a creației, o dată cu drama personală (pierderea fiului Cătălin, la vârsta de 17 ani într-un 17 întunecat april). Parte integrantă a expresivității doliului sunt elementele naturii (flora, stihiile) peisajul cu metamorfoza și cromatica sa depresivă, în deplin acord cu cernirea sufletului și cugetului poetei, o cutie de rezonanță hipersensibilă la dinamica detaliilor de viață, odinioară trăite, acum resuscitate ca figuri și momente premonitorii. Asumându-și terifianta lovitură a
Mater dolorosa by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12733_a_14058]
-
Visul" gratuit, "copil al suferinței", e rodul de vîrf, de ordin spiritual, al decantării suferințelor colective, precum expresia estetică vizată în Testamentul arghezian, acea "odraslă vie-a crimei tuturor"... Dar Octavian Goga s-a îndepărtat de poezie, lăsîndu-se absorbit de stihia politicianistă. înaintea "realist-socialiștilor", e cea dintîi jertfă notabilă a poeziei noastre pe altarul politicii, deși cu o remarcabilă diferență față de proletcultiști, pe cînd M. Beniuc, E. Jebeleanu, Maria Banuș, Nina Cassian etc. au trădat lira, tîrînd-o în mistificarea propagandistică, transformînd-o
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
înot. Dar, după cum se observă, "gustul de poem" a învins "gustul de înec". Deși doi poeți de seamă și de origine română, Paul Celan și Gherasim Luca, s-au aruncat și s-au înecat în Sena... Oricum, marea e o stihie misterioasă și chemătoare în adânc, poate pentru că m-am născut din ea, o dată cu amoebele... C. P.: Să presupunem c-ați realiza mâine o antologie a regretelor. Cum ar arăta sumarul unei astfel de antologii? N. C.: Lista ar fi cam
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
Tu ești ca marea (...) frumoasă și ucigător de voluptuoasă în larg". Este, doamnă Nina Cassian, marea, arhetipul ființei dumneavoastră? În câte feluri se risipește la țărm o mare? N. C.: Multă vreme am crezut (sau am știut) că marea e stihia mea esențială. O cunoscusem la Constanța, de când aveam cinci ani și de când am învățat să înot. M-a atras și m-a tulburat textura ei în care intram cu adevărat ca într-o stihie, mirosul ei, culorile schimbătoare de la mal
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
sau am știut) că marea e stihia mea esențială. O cunoscusem la Constanța, de când aveam cinci ani și de când am învățat să înot. M-a atras și m-a tulburat textura ei în care intram cu adevărat ca într-o stihie, mirosul ei, culorile schimbătoare de la mal și din larg, agitația și liniștea ei, scoicile diferite pe care le încrusta în nisipul umed al țărmului. Am adorat-o, nu în adolescența asuprită de război, ci în prima tinerețe, când am gustat
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
în sortarea detaliilor vieții, întru aflarea unui "sens" - pe care l-am și găsit poate în activitatea creatoare neîntreruptă până azi, bună, rea, cum o fi fost și este. C. P.: Dacă muzica a fost un "exercițiu de umanizare" a "stihiilor tinereții", iubirea ce fel de exercițiu a fost? N. C.: Nu țin minte să fi afirmat vreodată că "muzica" m-ar fi "umanizat". Dacă am avut cumva nevoie de "exerciții de umanizare", acestea au avut loc în primul rând prin
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
pe tobă a lui Arghezi: "Scula asta are mare căutare / Niciodată golul n-a sunat mai tare". Se împlinesc în această toamnă 15 ani de la moartea lor. S-au stins amîndoi cu numai două-trei luni înainte de decembrie 1989. Pentru ei, "stihiile care bîntuie utopia" s-au oprit aici.
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
cu acesta la fel cum se dau copiii huța în balansoar: când o parte se ridică, coboară cealaltă și tot așa, împlinindu-se reciproc. Un desen animat rural, expresiile candide și grozave de poveste, de lemn aprins în sobă, de stihie a naturii (loan Măric,Bacău și Gheorghe Ciobanu, Iași).Astfel, m-am plimbat printre costume populare, păpuși și coșulețe din foi de porumb (pănușă) - Balint Iulia,Odorheiul Secuiesc.Un instrument muzical care înlocuiește cimpoiul intitulat tâlv, meșterit dintr-un fruct
Două evenimente by Violeta Ion () [Corola-journal/Journalistic/12474_a_13799]
-
a contribuit printr-o stratagemă decisivă la căderea cetății asediate ani de-a rîndul. Adevărata probă a supraviețuirii el a trebuit să o treacă însă abia pe drumul către casă (nostos), în lupta trudnică și anonimă cu soarta, zeii și stihiile. Odysseus este de aceea pentru posteritate nu atît eroul de la Troia, cît multîncercatul rătăcitor prin lume, care răzbește datorită perseverenței și ingeniozității. Pentru orice parcurs inițiatic spre o Ithaka generică, Odysseia oferă o tipologie a obstacolelor ce se pot ivi
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
pp. 213, 218. 9 Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 1998, p. 254, 287. 10 Ibidem. 11 Ibidem, pp. 282, 398. 12 Prof. Ion Lazăr, Pedeapsa neascultării sau Păcatul strămoșesc oglindit în stihia plăcerii sexuale, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 1997, p. 68. 13 Evagrie, De octo spiritus malitae 4, P.G. 79, 1148, apud Tomas Spidlik, Spiritualitatea răsăritului creștin I. Manual sistematic, trad. de Diac. I. Ică Jr., ed. Deisis, Sibiu, 1997, p. 290
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
oglindă 43Prof. V.V. Zenkovski, op. cit., p. 83. 44 Denis de Rougemont, Partea diavolului, Traducerea Mircea Ivănescu, Edit. Anastasia, București, 1994, p. 141. 45 Prof. V.V. Zenkovski, op. cit., p. 33. 46 Prof. Ion Lazăr, Pedeapsa neascultării sau Păcatul strămoșesc oglindit în stihia plăcerii sexuale, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 1997, p. 150. 47 Marko I. Rupnik și Serghei S. Averințev, op. cit., p. 23. 48 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 49 Ibidem. 50 Prof. Ioan Lazăr, op. cit., p. 105. 51 Monahul Cleopa M., Viața
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
desfrânare, decât imaginația asociată cu texte, desene, fotografii erotice sau imagini filmate în timpul unei împreunări sexuale. Asistăm astăzi la o adevărată inundație copleșitoare de romane erotice, reviste, casete video, compact discuri, etc. Un tânăr care dorește să lupte pentru îmblânzirea stihiei sexuale, dacă se întâmplă să privească asemenea filme, este aproape imposibil să nu fie biruit și să nu cadă în mrejele patimii desfrânării. 101 Georges Habra, op. cit., p. 214. 102 Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, Traducere, introducere și note
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]