41 matches
-
stau sortite nemuririi. Azi, poeți cuprinși de vorbă și de dulcele-i blestem, Rime nu mai încondeie, de veșmântul lor se tem. Versul lor, e doar o umbră, ostenit, fără foșnire, Lepădat de limba sfântă, de cuvânt și de simțire. Stihuiri suferitoare... prea tăcute, prea vulgare, Chiar și stâncelor din piatră le sunt rău mirositoare. Referință Bibliografică: De prin vorbe, Eminescu, este-a sufletului hrană ... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 324, Anul I, 20 noiembrie 2011. Drepturi de
DE PRIN VORBE, EMINESCU, ESTE-A SUFLETULUI HRANĂ ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_prin_vorbe_eminescu_este_a_sufletului_hrana.html [Corola-blog/BlogPost/357310_a_358639]
-
CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cronică de Virginia Paraschiv Cronica Puiu Raducan , Salcamii din Tepesti STIHURILE DESTRĂMĂRII Puiu Răducan aduce cu Salcâmii din Țepești o stihuire cu care ne-a familiarizat în precedentele introspecții lirice . O punere în pagină pe verticală a versificației poetice , premeditare malițioasă a unui autor care se vrea citit și auzit cuvânt cu cuvânt. Prin aducerea în prim plan a cuvintelor nesemnificante
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Stihurile_destramarii_croni_al_florin_tene_1385100246.html [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]
-
desiș imitativ, citiți și alți poeți ai versului alb, așa-zis modernist, prespălat, stors, gol de metafore și mesaje suave, curgătoare, refrenice, elegiace... Și abia apoi scrieți iar și iar ceea ați vrut să sugerați în primele încercări, în primele stihuiri încropite în format de versuri. Nu aș vrea să vă fac o demonstrație matematică a liricii, dar, cu nici 500 de cuvinte uzuale și cumva culte din limbajul liricii românești clasice și contemporane se pot alcătui milioane de combinații lingvistice
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1471524521.html [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul Clujului, sprijinit pe numeroase alte osteneli. Între aceste “numeroase osteneli” se înscrie și modesta-mi slujire. Este punctul cel mai înalt al muncii mele de editor, la fel cum, pe de altă parte, stihuirea Psalmilor, a Ecclesiastului, a Pildelor și a Rugăciunii regelui Manase alcătuiesc rodul cel mai de preț al carierei mele literare. Părintele Bartolomeu a tălmăcit și comentat - cu harul său și cu erudiția sa - textul sacru; eu am hărnicit (alături de alții
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Din_amintirile_unui_scrib_cum_am_lucrat_eugen_dorcescu_1354373555.html [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
Și fluviul vremii și-a continuat curgerea. Momentul crucial al conlucrării noastre, și al întâlnirii noastre în spirit, se leagă de apariția, în 1998, a Pildelor în versuri (de asemenea la Editura Marineasa). Atunci, ca răspuns la darul noii mele stihuiri, mi-a venit de la Cluj-Napoca Psaltirea. Versiunea Bartolomeu Valeriu Anania, însoțită de o succintă dedicație: “Poetului Eugen Dorcescu, cu mulțumiri pentru Pildele în versuri. Bartolomeu al Clujului. Iunie 1998”. Am purces numaidecât la studiul Psalmilor și al comentariilor infrapaginale. Și
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Din_amintirile_unui_scrib_cum_am_lucrat_eugen_dorcescu_1354373555.html [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
aria geografic-valahofonă), daca Victor Enache se mulțumește a fi considerat (nicidecum Mihai[l] Eminescu, după cum zice Vanghea-Mihanj Steryu - supra - ci, mai degrabă) că reprezentativ pentru versificări în dialectul macedonean-valah (din Dacia Sud-Dunăreană) așa cum s-a statornicit a fi fiind pentru stihuiri în dialectul bănățean-valah (din Dacia Nord-Dunăreană) poetul Victor Vlad Delamarina (1870 - 1896), contemporanul lui Eminescu, daca poetul Victor Enache „nu stie“, ori „știe, și refuză a recunoaște“ că dintotdeauna dialectalul autor de compuneri cadențate (în picioare-troheu / iambi, ori nu) nu
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1422753637.html [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
noiembrie 2014. Azi toată lumea scrie despre ploaie. E toamnă, e normal, afară plouă. Dar versuri ude sunt prin cărți o droaie. Am să pretind că scriu despre o ploaie nouă. Da,da! S-a anunțat ploaie specială! Se cere-o stihuire mai festivă. Sătul sunt de prozodia trivială. Iubito,astazi fii mai permisivă. Uite cerul cum și-a pus coroană, Și-un trăsnet -cică-i sceptru imperial- , Barba proptită-n tunet de aramă Și-o capă peste-apus, medieval. Plouă din Shakespeare, după cum
CRUŢI CRISTIAN by http://confluente.ro/articole/cru%C5%A3i_cristian/canal [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
mai mult Azi toată lumea scrie despre ploaie.E toamnă, e normal, afară plouă.Dar versuri ude sunt prin cărți o droaie.Am să pretind că scriu despre o ploaie nouă.Da,da! S-a anunțat ploaie specială! Se cere-o stihuire mai festivă.Sătul sunt de prozodia trivială.Iubito,astazi fii mai permisivă.Uite cerul cum și-a pus coroană, Și-un trăsnet -cică-i sceptru imperial- ,Barba proptită-n tunet de aramăși-o capă peste-apus, medieval.Plouă din Shakespeare, după cum bag seamă
CRUŢI CRISTIAN by http://confluente.ro/articole/cru%C5%A3i_cristian/canal [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
noiembrie 2013. Azi toată lumea scrie despre ploaie. E toamnă, e normal, afară plouă. Dar versuri ude sunt prin cărți o droaie. Am să pretind că scriu despre o ploaie nouă. Da,da! S-a anunțat ploaie specială! Se cere-o stihuire mai festivă. Sătul sunt de prozodia trivială. Iubito,astazi fii mai permisivă. Uite și cerul cum și-a pus coroană, Și-un trăsnet -cică-i sceptru imperial- , Barba proptită-n tunet de aramă Și-o capă peste-apus, medieval. Plouă din Shakespeare
CRUŢI CRISTIAN by http://confluente.ro/articole/cru%C5%A3i_cristian/canal [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
mai mult Azi toată lumea scrie despre ploaie.E toamnă, e normal, afară plouă.Dar versuri ude sunt prin cărți o droaie.Am să pretind că scriu despre o ploaie nouă.Da,da! S-a anunțat ploaie specială! Se cere-o stihuire mai festivă.Sătul sunt de prozodia trivială.Iubito,astazi fii mai permisivă. Uite și cerul cum și-a pus coroană, Și-un trăsnet -cică-i sceptru imperial- ,Barba proptită-n tunet de aramăși-o capă peste-apus, medieval.Plouă din Shakespeare, după cum bag
CRUŢI CRISTIAN by http://confluente.ro/articole/cru%C5%A3i_cristian/canal [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
de prăsilă: / Vreau s-o vând pe patru boi / Și o sticlă de palincă“ [...]; ...deși cartea nu este unitară [...], autoarea Ana Podaru prefigurează viitoarele teme [...] : fără repere la suprafață, dar cu ele înăuntru» (p. 19; această strofă de „deschidere“, întreaga „stihuire de brigadă“, de sub titlul Prinsoarea, care se află pe paginile 95 - 97 ale volumului Anei Podaru, trimit Distinsul Receptor în epoca lui Victor Vlad Delamarina, 1870 - 1896, spre a asista la o posibilă, „mare întrecere“ între Toderică și Sandu Blegia
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497500946.html [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
Articolele Autorului Azi toată lumea scrie despre ploaie. E toamnă, e normal, afară plouă. Dar versuri ude sunt prin cărți o droaie. Am să pretind că scriu despre o ploaie nouă. Da,da! S-a anunțat ploaie specială! Se cere-o stihuire mai festivă. Sătul sunt de prozodia trivială. Iubito,astazi fii mai permisivă. Uite cerul cum și-a pus coroană, Și-un trăsnet -cică-i sceptru imperial- , Barba proptită-n tunet de aramă Și-o capă peste-apus, medieval. Plouă din Shakespeare, după cum
OBSESIVĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/cruti_cristian_1416329379.html [Corola-blog/BlogPost/347007_a_348336]
-
din 09 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Lucru deosebit astăzi, și asta dă fervoarea substanței sale, lirica Luminiței Cristina Petcu, iată! e răsfrângătoare de cunoaștere. De distingere!... Amintim că a devenit deja banală stabilirea faptului după care ar bântui în stihuirea românească a ultimelor decenii absența IDEII. Altfel spus, suntem siliți a fi spectatorii cohortelor de substantive, ce nu le leagă în nod nicio cultură. Totul, din păcate, se rezumă numai la semne. Nicio perspectivă de nuntire semnificantă în SENS! Și
REVERIA CUVÂNTULUI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Reveria_cuvantului.html [Corola-blog/BlogPost/356368_a_357697]
-
cu sine perspectiva zădărniciei. “Oriunde mă întorc fiecare moarte închide un cerc, celelalte adevăruri ne îndeamnă să trăim.” (Peisaj scufundat în somn)... Sau, oedipian: „Poate că Bruckhardt avea dreptate, se poate vorbi despre moarte fără să întindem mâna spre ea?” Stihuirea, aflată sub vraja unui Rabindranath Tagore, Lucian ori Diogene din Sinope, trece grațios de adunarea expresivă a vocalelor în indicii impresivi ai înmulțirii întru cuvînt. Se observă o dezbrăcare perseverentă de fapte, cu scopul atingerii purificării. Ținta nu-i pradă
REVERIA CUVÂNTULUI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Reveria_cuvantului.html [Corola-blog/BlogPost/356368_a_357697]
-
î. H. - n. a.) au aceeași tușă stilistică pe care Eugen Dorcescu o aplică Ecclesiastului, iar comentariul lor ar putea alcătui un capitol distinct. Retransfigurându-le, după o poetică subiectivă, absolut impresionantă, poetul citează, subtextual, pentru eventuală „documentare”, sursele. Rugăciunea regelui Manase („Stihuire după ultimul text din Vechiul Testament” - n. a.) aduce mult, în punctele ei de zbucium sufletesc, cu eminesciana rugăciune a unui dac, încheiată, desigur, în cunoscuta notă liturgică: „...pe Tine te laudă toate puterile cerului,/ și a Ta este slava, în vecie
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1480750837.html [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
Articolele Autorului Azi toată lumea scrie despre ploaie. E toamnă, e normal, afară plouă. Dar versuri ude sunt prin cărți o droaie. Am să pretind că scriu despre o ploaie nouă. Da,da! S-a anunțat ploaie specială! Se cere-o stihuire mai festivă. Sătul sunt de prozodia trivială. Iubito,astazi fii mai permisivă. Uite și cerul cum și-a pus coroană, Și-un trăsnet -cică-i sceptru imperial- , Barba proptită-n tunet de aramă Și-o capă peste-apus, medieval. Plouă din Shakespeare
OBSESIVĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Obsesiva_cruti_cristian_1384904601.html [Corola-blog/BlogPost/346873_a_348202]
-
1989; și apoi - tot în Drobeta-Turnu Severin, ori în județul Mehedinți - pe cele de președinte C. P. U. N., primar al municipiului, director general al Consiliului Județean, comisar-șef al Gărzii Financiare etc.) a mai publicat încă două volume de stihuiri - „Sub semnul Săgetătorului” (tot la Radical, ISBN 973-9253-98-9), în 2002, și „Riduri vechi, riduri noi” (Drobeta-Turnu Severin, Editura Prier, ISBN 978-973-8189-81-2), în 2009, spre a se înfățișa „Distinsului Receptor de Poezie” în anul 2012 (și, în laboratorul nostru de „investigații
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1401921972.html [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
altă lume, În timp ce-n viață nestruniți Urcau iubind pe orice culme. Azi nu era poetul pregătit, Fără de veste, să devină ieri. Zăpada de pe brazi l-a îngropat, Când încă număra la primăveri. Ghirlanda clipelor încremenite Va curge peste lespedea de stihuiri, Unde va bate timpul, ca pe frunze, Zburând în gânduri amintiri. Pe cer o stea s-a așezat de-a curmeziș, Așa cum i-a fost și firescu' Păzi-va duhul ei peste Carpați, "Mioritiada” lui Ion... Nicolescu. Teo CABEL Buzău
TIMPUL S-A OPRIT ÎN LOC PENTRU POET, AMINTIRILE DESPRE EL, NU! de TEO CABEL în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/Teodor_cabel_timpul_s_a_opri_teo_cabel_1361186696.html [Corola-blog/BlogPost/351932_a_353261]
-
București, absolvită în 1954; între 1955 și 1970, anul obținerii diplomei de licență, își desăvârșește studiile la Facultatea de Filologie - Universitatea din București. Activitatea sa culturală evidențiază următoarele funcții: Opera poetică a lui Ion Gheorghe, cea eliberată „prompt“ de lestul stihuirilor proletcultiste din "Pâine și sare" (roman în versuri - București, Editura pentru Literatură, 1957), "Căile pământului" (București, Editura Tineretului, 1960), "Cariatida" (București, Editura Tineretului, 1964; augmentat, în ediția din 1967) etc., reunește în bogata-i corolă policromă volumele: Este prezent în
Ion Gheorghe (poet) () [Corola-website/Science/306514_a_307843]
-
Mă ridicam din mare" și "Veche baladă" (scurtată de vreo zece stihuri) îmi par mulțumitoare - de unde și reluarea lor prin culegeri ulterioare. Profund falsă este ŤPlecările constructoruluiť, cu titlul ei proletcultist cu tot! ŤȘantier navalť s-ar fi potrivit printre stihuirile de acest gen din Vântul cutreieră apele, deși a fost scrisă trei ani mai târziu. Versurile sună "din coadă", cu o nesuferită înlesnire: "Pământuri se unesc cu fiecare / Gest construit în nava ce apare. E-n închegare cumpăna de nave
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
mimând atitudini de „prinț poet” neînțeles, nu-și înfrânează gesticulația cabotină, nici febrilitatea elanului potatoric. În băutură e uitarea și în clinchet de pahare el își găsește bucuria de a trăi. În clipele de incitație se dedă cogitațiunii și atunci stihuirea se prăvălește într-un prozaism dezolant. Poate pentru a nu strica omogenitatea volumelor, K. a lăsat deoparte poeziile de congestionată rostire proletară. La bătrânețe, trăirea mistică îl acaparează (Crinul mistic, 1942). Zbuciumul s-a potolit și, în locul plânsetelor impudice și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
că exact așa s-au întâmplat lucrurile. Când primesc expresie sintactică, verbele zicerii se pot înscrie, în stil indirect, într-o relație de dependență, ca termen regent: „Însă tu îmi vei răspunde că e bine ca în lume Prin frumoasă stihuire să pătrunză al meu nume.” (M. Eminescu) într-o relație de interdependență, întrebuințate la diateza impersonală: Mi s-a spus că toți au plecat din oraș. sau, în stil direct, într-o relație de incidență, în structura unui enunț complex
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din englezește, poema dramatică Manfred de Byron. Versiunea, cu pasaje și imagini remarcabile, se poate să fi stat în atenția lui Eminescu (în Mureșanu, dacă nu și în Luceafărul). În epocă R. s-a bucurat, ca poet, de mare popularitate. Stihuiri ale sale sunt transpuse în alte limbi ori incluse de Anton Pann în Spitalul Amorului, făcând, până la urmă, și prozeliți (Costache Caragiali, G. Sion ș.a.). La 1848 circulau și satirele lui politice, un fel de fiziologii. În calendarele sale (din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
autor al unei capodopere a teatrului nostru istoric, Vlaicu Vodă (1902), restul producției lui literare pare, cu puține excepții, al unui diletant. Poet, uneori, în Vlaicu Vodă, poate și în Sutașul Troian, D. nu este, altfel, decât un tehnician al stihuirii, dexter în combinații prozodice de o lejeră virtuozitate. Un oarecare ecou a avut Balada strămoșilor, în care „a neamului datină” și gloria străbună sunt exaltate cu o energică afectare. În memorialistica de tip anecdotic, două suveniruri, Robert Laurent și Ahmed
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
interpretarea unor eroi romantici, cât și în dificile roluri de compoziție. A publicat și versuri, originale și traduceri (din Adèle Hommaire de Hell), în foile vremii („Spicuitorul moldo-român”, „Albina românească”, „Zimbrul”, „Almanah de petrecere pentru moldo-români”, „Almanah pentru români”). În stihuirile lui de factură meditativă, autorul pare tentat de lirica de idei, muncit de întrebări nebuloase asupra veșniciei timpului și a misterului vieții („ascunsul firii”). Altă preferință, care îi vine din experiența de om de teatru, este aceea pentru monologul dramatic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288879_a_290208]