74 matches
-
bătută“, iar într-un interviu „Despre poezie“, declara: „Când ai sentimentul unei vocații poetice, trebuie să înțelegi că poezia e o treabă grea“. Pentru Arghezi, poezia este o expresie a spiritualității unui popor a marilor probleme ale omului, pe care stihuitorul le realizează cu efort și suferință. Ideile din poezia Testament străbat ca un fir roșu întreaga operă poetică argheziană. Prima idee se referă la faptul că poezia este o valoare spirituală în care s-a sublimat munca truditorilor pământului. Chiar
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
gândea la poezie numărând anii cum se duc. Mai avea și el de lucru când vreun legător de vorbe mai făcea câte o rimă de-i punea lira-n mișcare cu sunete ce te-alină. Doar atât. Că repejor dispărea stihuitorul Și pe mândrul meu Apollo Îl loveau iar ofu’ și dorul. Afroditei veșnic divă îi mureau admiratorii și striga în gura mare că-și ascunde nurișorii. Moș Neptun intra la apă, Zeus dormita de zor, Doar Hermes cel de-o
FUGA DIN OLIMP.BALADĂ de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1431846257.html [Corola-blog/BlogPost/344084_a_345413]
-
Costea în acest volum minunat, consistent și relevant în creionarea portretului său componistic, culminează cu un evantai de versuri, dintre pliurile căruia adie în ritmuri orientale un gen liric de sorginte niponă, HAIKU. Este, de fapt, poezia care reflectă măiestria stihuitorului și, neîndoielnic, autorul este un maestru: orașul pustiu-/ doar bătrânul orologiu/fără vacanță sau via uscată-/ sub pălăria tatei/primii ghiocei sau strada pustie -/ de-o viață el și umbra/tot împreună. Fiind o «poezie în corset», trebuie, tot timpul
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE ÎN LUNA MAI 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1401443629.html [Corola-blog/BlogPost/342392_a_343721]
-
casual fac... sex fiindcă este mai comod și te scapă de chinurile sufletești și marile dureri de cap amoroase. Câte o pământeancă are norocul să trezească pasiuni nimicitoare, stând plictisită, picior peste picior, în drumul abrambura al vreunui poet, Versurar Stihuitor, tocmai bun de chinuit. Dar ce putem face noi? Nu putem schimba destinul nimănui! vă veți întreba și apoi, exclamând, tot voi veți răspunde și în locul meu, Iubiacei Dureribililoși Multiaccentici Și Armurari! ----------------------------- Florica BUD Baia Mare 20 septembrie 2015 Referință Bibliografică
MIGDALE DULCI AMARE (2) – SĂRACA FATĂ BOGATĂ (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/florica_bud_1452581004.html [Corola-blog/BlogPost/341669_a_342998]
-
este un loc al întâlnirilor lumilor în dimensiuni. Faptul că „omul începuse să vorbească singur...” este îmbucurător pentru că atunci zadarnicul pune capăt împrăștierii ideilor, adunându-le într-o singură cupă, cea a meditației spre divin. Acest om, atât de cunoscut stihuitorului, este în totul lui poetul, despre el și despre ce va fi cu el vorbește literatul atunci când intră în dimensiunea divinului. Când creează, creierul lui devine incandescent și lumina creației sale se îndreaptă spre nemurirea ideii stăpâne pe neant și
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Arta_a_sensului_codificat_in_stefan_lucian_muresanu_1372257437.html [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
Gelu Efrim: „Culegerea de față, oferă un material amplu și reprezintă adevărate nestemate literare în care iubitorii de frumos, păstrători ai datinilor și obiceiurilor, gustă cu nesaț din aceste izvoare ale istoriei poporului român, frumoasă și durabilă operă creată de stihuitorul anonim, obiceiuri și datini care au rezistat vicisitudinilor vremii, ajungând atât de curate până în zilele noastre. Așa se face că autorul, Gelu Efrim, i-a intrat în suflet dorința să reconstituie frumosul și istoricul colindului și legendelor la români; în
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417973291.html [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
sensul demersului său inițiatic, „icoana drumului” spre spațiile siderale. Cuvântul este locul în care Dumnezeu, odată instalat, trăiește veșnic. Prin fiecare nuntire a cuvintelor se reface actul genezei. Dacă la predecesori cuvintele se potrivesc sau se împerechează, în viziunea negulesciană, stihuitorul are calitatea unică, dobândită printr-un lung proces de inițiere, de a oficia actul sacerdotal al nunții cuvintelor. Tăcerea solemnă, precede această nouă facere. Creația, poezia, este consecința unei practici îndelungate de adorație sublimă, dar și de evlavioasă învățare sub
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1401365166.html [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
sensul demersului său inițiatic, „icoana drumului” spre spațiile siderale. Cuvântul este locul în care Dumnezeu, odată instalat, trăiește veșnic. Prin fiecare nuntire a cuvintelor se reface actul genezei. Dacă la predecesori cuvintele se potrivesc sau se împerechează, în viziunea negulesciană, stihuitorul are calitatea unică, dobândită printr-un lung proces de inițiere, de a oficia actul sacerdotal al nunții cuvintelor. Tăcerea solemnă, precede această nouă facere. Creația, poezia, este consecința unei practici îndelungate de adorație sublimă, dar și de evlavioasă învățare sub
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_negulescu_1401282910.html [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
și înger”,„Iisus pe cruce”,„Rugăciune ucisă prin nerostire”,„Crezul meu pentru veșnicie”,„Frumoasa mea veșnicie”,„ Haideți să mai credem în Iisus Hristos!”,„Înviere la Dumnezeiasca Liturghie Bizantină”,„Ascultă cum cântă Biserica vie”,„Mai cred copiii nostri intr-o minune?”,„Stihuitorii lui Hristos”,„A fi creștin”," La loc cu verdeață”,"De când Domnul e cu mine”,"Lumină lină”,„Rugăciune pentru stricarea lucrării diavolești”,„Dulcea mea veșnicie”,„Sursum corda!” etc. În poemele sale, se cunoaște influența lui Iosif Trifa, Constantin Galeriu, Visarion Iugulescu
Gabriel Iordan-Dorobanțu () [Corola-website/Science/312796_a_314125]
-
o anunța pe cea a lui Mihai Eminescu. A debutat ca poet în 1859, în „foaia politică și literară” "Dâmbovița", pe care a redactat-o. Ca poet, el a fost un romantic tumultos și plin de patos, mai mult un stihuitor, și doar câteva din scrierile sale au rezistat dincolo de epoca sa. Cărțile sale de poezie sunt "Preludele" (1862), "Poezii. Miosotis" (1865), "Poezii nouă" (1873) și "Nostalgia. Poezii" (1885). Cele două romane, destul de interesante, sunt "Fulga sau ideal și real" (1872
Grigore H. Grandea () [Corola-website/Science/335577_a_336906]
-
da Todi. Cipariu, el însuși poet religios, autorul unor imnuri închinate Fecioarei Maria, îl retipărește în Arhivul pentru filologie și istorie, iar Perpessicius consideră că poate intra într-o antologie a poeziei religioase românești, după psalmii lui Dosoftei și înaintea stihuitorilor populari Ioan Barac și Vasile Aaron (v. Perpessicius, Scriitori români, vol. I, Editura Minerva, București, 1986, col. B.P.T., p. 59). Tot lui Samuil Micu îi datorăm prima traducere românească a cărții Imitatio Christi (în tălmăcirea călugărului blăjean are titlul De
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
suprarealiști: Virgil Teodorescu, Gellu Naum ș. a. (în viața scriitoricească și în librării, în revistele literare etc.), are loc între anii 1960 și 1964, într-o irepresibilă sete de modernitate și, în același timp, dintr-o arzătoare dorință de a riposta stihuitorilor proletcultiști, „ripostă“ cunoscută și prin sintagma „explozia lirică“ din 1964 - 1965, „explozie“ ce reușește să neliniștească / alarmeze chiar și unele spirite deschise receptării critice a valorilor modernismului: Eugeniu Speranția, Vladimir Streinu ș. a.: «Printr-un proces greu de analizat, poezia antirațională
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
gata să ceară iubitei iertare în genunchi. Semn al vârstei imature, duiosul plonjează în „reflecții” de un pesimism definitiv. Rareori expansiv, cuprins câteodată de un arțag proletar care îl împinge să se uite urât la „bogata lume, rea și parvenită”, stihuitorul caută să compenseze monotonia plăpândei inspirații prin structura variabilă a versurilor, scurte și mereu sprințare. Unde s-ar fi cuvenit poate să insiste e în narațiunea lirică, în formă dialogată. Se întrevăd aici unele resurse pentru feeria dramatică, dacă nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
de manuale didactice, inginer, orator, moralist și scriitor. Din perspectiva acțiunilor sale, el se înscrie printre întemeietorii culturii române moderne. A fost autorul celei dintâi programe și al celor dintâi manuale școlare; îndrumătorul primilor pași ai teatrului în limba română; stihuitor cu plachetă tipărită în limba „daco-românească” la 1808, dar poet mai mult în proza sa; poliglot și traducător în primele linii, care s-a străduit să pună la îndemâna conaționalilor săi, cât mai devreme, opere literare, științifice și filosofice; orator cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
care și compune o poezie). Nici limba rusă nu îi era străină, de vreme ce fusese la Școala de paji, la Petersburg (1769-1775). Nutrea interes pentru matematici, dovadă o aritmetică din 1795, probabil o copie după manualul lui Amfilohie Hotiniul. Boier velit, stihuitorul fu mai întâi vătav de aprozi, apoi vel sulger, vel stolnic, ispravnic, vel ban, vel spătar. Preocuparea pentru poezie a lui M. a fost statornică, dar versurile lui elegiace sunt naive și convenționale. Ele anticipă totuși - dacă nu cumva îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288150_a_289479]
-
talie. Fără a fi convins că ar avea virtuți de poet, S. a compus în tinerețe și versuri, unele în formă populară, altele - sub înrâurirea lui Mihai Codreanu - cu o structură de sonet. Nu i se poate nega îndemânarea de stihuitor, care arborează o mină gânditoare. Expansiunile sufletești ale vârstei le proiectează mai ales în proză, nu în schițele cu tentă umoristică, firește, ci în formula clorotică a poemului în proză, cu despletite înfiorări de melancolie și de extaz. „Trubadur visător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
temele de actualitate și poetul să învețe să coboare din turnul său de fildeș chiar cu riscul de a renunța la poezie și a se dedica prozei: Am încercat acum să invităm poeții la teme mai interesante; ori chiar ca stihuitorii să schimbe ritmurile și rimele ispititoare, pentru proza grăitoare cu rosturi adânci". Și în ultimul număr al revistei articolul de pe prima pagină prezintă aceeași orientare estetică și politică. Intitulat Simte cotu'! prin preluarea unei expresii militărești, articolul amintit se vrea
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și specii predilecte, agreate, la fel cum erau altele - textele dramatice, de pildă - care nu stârneau nici un fel de curiozitate. Lirica religioasă are în Nicephoros Vlemmides, în Nicephoros Callist Xanthopoulos, în Markos Evghenikos ori în împăratul Theodor II Laskaris, toți stihuitori într-o limbă ce disprețuiește, încă, idiomul vorbit, reprezentanți de marcă. În poezia laică, convenționalismul domină elogiile compuse de un Mihail Holobolos sau de Manuil Philes (condeier „profesionist” care solicită intens formulările encomiastice), sfaturile plictisitoare pe care le împrăștie neobosit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
Sărbătorile Iașului”. Atunci se cântă și melodia pe care am compus-o, Iașul meu drag. Se continuă cu acțiuni Întreprinse la toate muzeele din Iași. Am apoi o melodie pentru Festivalul Național de poezie „Nicolae Labiș” compusă pe versurile unui stihuitor fălticenean și interpretată tot de domnul Constantin Florescu, cel care mi-a spus că este invitat pe 25 octombrie la Festivalul Național de Romanțe de la Târgoviște, „Crizantema de aur”, ca În fiecare an. Să-mi mai scrieți, dacă vă vin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Budai-Deleanu și în curent cu avatarele intelectuale ale vremii sale, la o „Societate filosoficească din Mare Principatul Ardealului” ce-și anunța, pe la 1795, programul iluminist. Întocmai ca Ioan Barac, poetul poate fi considerat un precursor al scrisului artistic de la noi. Stihuitor prodigios, A. tălmăcește, prelucrează și imită, plecând de la izvoare clasice, latine mai ales, fără a ignora însă nici sursele moderne, germane sau italiene. Pentru audiența lor în epocă, textele i se retipăresc frecvent, în timpul vieții, cât și după moarte, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
în sanie sub ninsoarea deasă și liniștită era una din voluptățile epocii. 254. De data aceasta (foarte rar!) memoria îl înșală pe Bacalbașa. Versurile nu aparțin poetului, pe atunci popular în mediile suburbane, G.A. Geanoglu, ci lui I. Fănuță, stihuitor de aceeași factură, care compusese spontan, în 1858, poezia La un cadavru (pusă pe note de T. Georgescu), inspirată de o întâmplare tragică petrecută la moșia Bârlați, pe malul râului Teleorman, la 10/22 mai 1858 când o fată, „voind
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în stanțele pe care le elaborează, impulsurile de sentimentalitate în beneficiul îndoielnic al unei sintaxe îndelung cizelate, meșterită cu „sigle și echere”, alambicată până la sibilinic. Tot filtrând, decantând, chinuindu-se să-și rafineze, în „simetrii și purități de cristal”, discursul, stihuitorul aproape că sufocă nu doar palpitul lăuntric, dar, pășind pe o „punte către vid”, până și înțelesurile. Scrupulul drastic al conciziei, hiperluciditatea, euforia subtilei melodicități a unor sonuri conduc la un asemenea rezultat și în poeziile în vers alb (Poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
până la Broșteni. El își așterne impresiile într-un jurnal de călătorie în versuri, intitulat Călătoria me la munte. Dar numai exclamațiile lui de călător terifiat (sau, câteodată, în extaz), cu naive porniri meditative, nu fac un poet din acest modest stihuitor. SCRIERI: Călătoria lui Cupidon la pustiu, Iași, 1850; Călătoria la munte din 1833 a spătarului Gane, îngr. Gh. Ț. Kirileanu, București, 1909. Repere bibliografice: N.A. Ursu, Poetul moldovean Ienache Gane, ÎL, 1961, 3: Piru, Ist. lit., ÎI, 296-298; Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287160_a_288489]
-
toate aspectele, căruia i se cuvine adăugată participarea cărturarului, cel puțin în faza de inițiere, la traducerea în românește a Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie și a Vieții patriarhului Nifon. „Versurile la stemă” alcătuite de N., „primul stihuitor cult din literatura română” (G. Călinescu), pentru cărțile epocii lui Matei Basarab, au avut în practica tiparului din Țările Române și implicit în literatura română o descendență remarcabilă. Raportate la tradiția poetică în limba slavonă - câteva tropare, imnuri ori rugăciuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
Hodoș. Dar nici de data aceasta autorul nu se înalță cu adevărat la poezie. Într-un alt fel de ars poetica, Scrisoare, alcătuită după modelul epistolelor eminesciene, se afirmă valorile vieții și sunt sancționați ironic pesimiștii declarați. Scriind despre iubire, stihuitorul tresaltă de sentiment și se extaziază în fața frumuseților naturii. Apar, de asemenea, dar mai rar decât în primul volum, poezia revoltei și scenele dramatice versificate. Reînnodând o tradiție ce părea de mult timp pierdută, autorul compune un soi de versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]