102 matches
-
lemnului acolo unde turiștii/ciobanii fac focul. Praful care se ridică de pe drumurile de acces reprezintă o altă sursă de poluare a aerului, cu efecte negative asupra plantelor din zona drumurilor de acces deoarece prin depuneri pot duce la obturarea stomatelor și perturbarea schimburilor de gaze ale plantelor cu mediul extern. Poluarea solului și deșeurile solide Gunoiul și deșeurile solide - rezultă de la turiștii care nu colectează resturile alimentare, cutiile de conserve, sticlele și pungile de plastic și hârtie. Acestea sunt
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
acolo unde turiștii/ciobanii fac focul. Praful care se ridică de pe drumurile de acces reprezintă o altă sursă de poluare a aerului. Praful are efecte negative asupra plantelor din zona drumurilor de acces deoarece prin depuneri pot duce la obturarea stomatelor și perturbă schimburile de gaze ale plantelor cu mediul extern. Poluarea solului și deșeurile solide. Gunoiul și deșeurile solide- rezultă de la turiștii care nu colectează resturile alimentare, cutiile de conserve, sticlele și pungile de plastic și hârtie. Acestea sunt
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
confuz și superficial. Claritatea noțiunilor trebuie să fie rodul unui efort colectiv, atât din partea profesorului, cât și din partea elevilor. La lecțiile de specialitate agronomică, elevii se întâlnesc cu o serie de termeni științifici derivați din vechea limbă greacă și latină (stomată, rizodermă, epidermă, etc.). Profesorul trebuie să facă explicarea acestor termeni științifici pentru că învățarea lor în mod mecanic nu poate duce la o însușire conștientă. În strânsă legătură cu gândirea se dezvoltă și vorbirea elevilor. O vorbire incorectă, neglijentă, frânează dezvoltarea
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
facilitează mult cunoașterea topografică și structurală a substanței albe și cenușii, a cordoanelor și fasciculelor nervoase și se ușurează mult înțelegerea realizării arcului și actului reflex. Alt exemplu este cel al machetei cu secțiunea transversală prin frunză, unde se evidențiază stomatele, epiderma superioară și inferioară, țesutul palisadic și lacunos, dispoziția țesuturilor conducătoare; toate aceste structuri ușurează mult înțelegerea circulației sevei, fotosinteza, respirația. Prin urmare, machetele îndeplinesc pentru învățare nu numai funcția intuitiv-informativă, ci și cea formativă. Profesorul de specialitate poate face
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
varză este acoperită de cuticulă, un strat subțire de ceruri, care poate fi continuu, sau sub formă de granule, solzi. Prunele și strugurii au epiderma acoperită cu pruină. Piersicile și agrișele au epiderma prevăzută cu perișori. Legumele de frunze au stomate în epidermă, iar fructele și tulpinile au formațiuni similare numite lenticele, care permit schimbul de gaze și vapori cu exteriorul. Rizoderma (epiderma rădăcinilor) are și ea lenticele. Suberul este un țesut de apărare secundar care este alcătuit din mai multe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de cartof insuficient suberificați, din soiuri timpurii, pierd apa mult mai ușor prin deshidratare și transpirație. Cartofii de toamnă nu se recoltează până nu se face proba decojirii (suberificării). Cutinizarea este diferențiată structural în funcție de specie. Cuticula nu acoperă lenticelele sau stomatele, care participă la transpirație înainte de recoltare. După recoltare, stomatele se închid. După Burton, (1982) intensitatea transpirației epidermei cutinizate este de 0,17 mg/cm 2 mbar/h la castraveți; 0,04 mg/cm2 mbar/h la tomate și 0,1
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mult mai ușor prin deshidratare și transpirație. Cartofii de toamnă nu se recoltează până nu se face proba decojirii (suberificării). Cutinizarea este diferențiată structural în funcție de specie. Cuticula nu acoperă lenticelele sau stomatele, care participă la transpirație înainte de recoltare. După recoltare, stomatele se închid. După Burton, (1982) intensitatea transpirației epidermei cutinizate este de 0,17 mg/cm 2 mbar/h la castraveți; 0,04 mg/cm2 mbar/h la tomate și 0,1 mg/cm2 mbar/h la varză. Căpățânile de varză
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
parțială a vaporilor de apă din atmosferă și deficitul de saturație în vapori. Transpirația produselor horticole este proporțională cu acest deficit. Apa circulă prin țesuturi sub formă lichidă iar în spațiile lacunare sub formă de vapori. Ea se elimină prin stomate, lenticele, cuticulă, caliciu, peduncul sau prin suprafețele lezate. Presiunea vaporilor de apă la nivelul celulelor este mai mare decât a vaporilor din mediul extern. Acest fapt determină un flux continuu de vapori din interiorul produselor spre exterior. Umiditatea relativă a
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
legată de particularitatea lor morfologică, anatomică, biochimică (concentrația în săruri, presiunea osmotică a sucului celular, prezența fitoncidelor, pH-ul, sistemul enzimatic etc.), dar și de starea lor de integritate. Rezistența pasivă se datorează structurii și texturii specifice. Microorganismul infiltrat prin stomate, pori sau leziuni, intră în contact cu rezistența activă a citoplasmei, nucleului și vacuolei. La soiurile rezistente, plasmalema își mărește mai greu permeabilitatea sub acțiunea hidrolazelor emise de microorganismul parazit, iar exosmoza substanțelor organice și anorganice din celula parazitată se
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și în acest fel limbul frunzei este îndreptat perpendicular pe direcția razelor solare. Limbul frunzei este lățit, prezintă o suprafață mare și o grosime mică. • Schimbul de gaze (CO2 și O2) în timpul fotosintezei este realizat de formațiuni ale epidermei, numite stomate, repartizate în mod diferit pe cele două fețe ale frunzelor, în funcție de specie. • Frunzele conțin vasele libero-lemnoase care transportă apa și substanțele minerale spre celulele mezofilului foliar și seva elaborată spre toate organele plantelor. • Frunzele prezintă organitele specializate în care se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
clarificate numai parțial. Se consideră că ele constau din următoarele 3 etape: • pătrunderea CO2 în cloroplaste • absorbția energiei luminoase • transformarea energiei luminoase în energie chimică III.8.1.1. Absorbția CO2 Absorbția CO2 de către plante se face prin frunză, prin intermediul stomatelor, fiind influențată de numărul de stomate și de gradul lor de deschidere. După ce a difuzat prin stomate, CO2 pătrunde în camera substomatică și apoi în spațiile intercelulare. In spațiile intercelulare CO2 se dizolvă în apă cu care sunt imbibate membranele
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ele constau din următoarele 3 etape: • pătrunderea CO2 în cloroplaste • absorbția energiei luminoase • transformarea energiei luminoase în energie chimică III.8.1.1. Absorbția CO2 Absorbția CO2 de către plante se face prin frunză, prin intermediul stomatelor, fiind influențată de numărul de stomate și de gradul lor de deschidere. După ce a difuzat prin stomate, CO2 pătrunde în camera substomatică și apoi în spațiile intercelulare. In spațiile intercelulare CO2 se dizolvă în apă cu care sunt imbibate membranele și pătrunde în citoplasmă și cloroplaste
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
energiei luminoase • transformarea energiei luminoase în energie chimică III.8.1.1. Absorbția CO2 Absorbția CO2 de către plante se face prin frunză, prin intermediul stomatelor, fiind influențată de numărul de stomate și de gradul lor de deschidere. După ce a difuzat prin stomate, CO2 pătrunde în camera substomatică și apoi în spațiile intercelulare. In spațiile intercelulare CO2 se dizolvă în apă cu care sunt imbibate membranele și pătrunde în citoplasmă și cloroplaste în formă dizolvată. Deci o primă condiție a fotosintezei este ca
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
CO2 pătrunde în camera substomatică și apoi în spațiile intercelulare. In spațiile intercelulare CO2 se dizolvă în apă cu care sunt imbibate membranele și pătrunde în citoplasmă și cloroplaste în formă dizolvată. Deci o primă condiție a fotosintezei este ca stomatele să fie deschise și apa să fie prezentă la nivel celular. De aceea în timpul nopții când stomatele sunt închise sau pe timp de secetă, fotosinteza încetează. III.8.1.2. Absorbția energiei luminoase. Prin absorbția energiei luminoase, aceasta trece de la
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
apă cu care sunt imbibate membranele și pătrunde în citoplasmă și cloroplaste în formă dizolvată. Deci o primă condiție a fotosintezei este ca stomatele să fie deschise și apa să fie prezentă la nivel celular. De aceea în timpul nopții când stomatele sunt închise sau pe timp de secetă, fotosinteza încetează. III.8.1.2. Absorbția energiei luminoase. Prin absorbția energiei luminoase, aceasta trece de la o moleculă de pigment la alta în 10-13s și ajunge la centrul de reacție în circa 10-11s
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în 1962 Uphof și Hummel reiau aceleași probleme, publicând un tratat referitor la perii plantelor, ambele lucrări fiind inserate în renumita colecție Handbuch der Pflanzenanatomie. Referindu-ne tot la țesutul epidermic, adăugăm cercetările referitoare la originea, structura, localizarea și frecvența stomatelor de pe diferite organe aeriene, în lucrări publicate în ultimele trei decenii de către Van Cotthem (1971), Peter și Racz (1969), Peter și Sebe (1967) și alții; în 1966 apare o monografie specială despre stomate, semnată de Willmer și Frieeker. De canalele
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
referitoare la originea, structura, localizarea și frecvența stomatelor de pe diferite organe aeriene, în lucrări publicate în ultimele trei decenii de către Van Cotthem (1971), Peter și Racz (1969), Peter și Sebe (1967) și alții; în 1966 apare o monografie specială despre stomate, semnată de Willmer și Frieeker. De canalele secretoare, atât de caracteristice compozeelor, s-a ocupat încă din secolul trecut renumitul anatomist Van Tieghem (1871). Ulterior, și Tetley (1925) studiază canalele secretoare din rădăcinile unor compozee. La cele de mai sus
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
secundară în cea mai mare parte, iar spre cei doi poli ai secțiunii se individualizează fascicule cotiledonare. La nivelul nodului cotiledonar conturul secțiunii transversale este aproximativ dreptunghiular, cu două laturi convexe. În epidermă se observă atât peri tectori cât și stomate, iar stratul cortical hipodermic este colenchimatizat. Țesuturile conducătoare rămân sub forma a două inele concentrice, de grosime asemănătoare, separate de o zona cambială pluristratiticată. În axila cotiledoanelor, în concavitățile de pe laturile epicotilului, se observă muguri care au 2 sau 4
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
cu celula terminală flexuoasă, alungită și ascuțită la vârf; pereții celulari sunt foarte groși. Perii secretori sunt formați dintr-o bază unicelulară, un pedicel unicelular și o glandă octocelulară, acoperită de o cuticulă comună, puternic bombată. De asemenea, se observă stomate vizibil proeminente deasupra epidermei. Scoarța este diferențiată în țesut colenchimatic tangențial spre exterior și țesut clorenchimatic spre interior. Colenchimul este mai gros în coaste; la limita dintre colenchim și parenchim, sau numai în acesta din urmă, se disting cavități aerifere
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
toți pereții subțiri între nervuri. Cuticula este foarte groasă în dreptul nervurii mediane, mai subțire în dreptul nervurilor laterale și foarte subțire între nervuri. Epiderma văzută de fața este formată din celule poligonale, cu pereții laterali drepți; din loc în loc se observă stomate de tip diacitic, peri secretori de diferite tipuri și numeroși peri tectori; stomatele sunt prezente în ambele epiderme, deci limbul este amfistomatic (fig. 11 -A). Perii tectori sunt asemănători cu cei menționați la pețiol. Perii secretori sunt de două categorii
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
subțire în dreptul nervurilor laterale și foarte subțire între nervuri. Epiderma văzută de fața este formată din celule poligonale, cu pereții laterali drepți; din loc în loc se observă stomate de tip diacitic, peri secretori de diferite tipuri și numeroși peri tectori; stomatele sunt prezente în ambele epiderme, deci limbul este amfistomatic (fig. 11 -A). Perii tectori sunt asemănători cu cei menționați la pețiol. Perii secretori sunt de două categorii: unii relativ scurți, cu glanda unicelulară, iar alții cu un pedicel unicelular foarte
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
503 506 64. PĂUN E. Șl COLAB., 1986 Tratat de plante medicinale și aromatice cultivate, Ed. Acad. Rom., București 65. PETER H. M., RACZ G., 1967Identificarea microscopică a frunzelor oficinale în Farmacopeea Română (ed. a VIII a) pe baza tipurilor de stomate, Rev. Medic, 1 3, 3-4: 371-383 66. PETIT L., 1887Le pétiole des Dicotylédones au point du vue de l'anatomie comparée et de la taxinomie, These, Bordeaux 67. POPHAM R. A., CHAN A. P., 1950 Zonation in the vegetative stern tip of Chrysanthemum mohfolium
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de l'anatomie comparée et de la taxinomie, These, Bordeaux 67. POPHAM R. A., CHAN A. P., 1950 Zonation in the vegetative stern tip of Chrysanthemum mohfolium Bailey, Amer. J. Bot., 37: 476484 68. RÁCZ G., PETER H.M., SEBE B., 1967 Tipurile de stomate la drogurile oficinale în Farmacopeea Română (ed. a VIII a), Rev. medic, 13, 2: 185-188 69. RÁCZ G., PETER H.M., 1968 Valoarea diagnostică a țesutului epidermic și identificarea frunzelor oficinale în Farmacopeea Română (ed. a VIII a), Farmacia, 16, 7
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
and pharmaceutically important Compositae, Pharm. J., 115: 411-412 (cf. Metcalfe and Chalk, 1972) 115. WHITAKER S. E., 1923 Root hairs and thickening in the Compositae, Bot. Gaz., 76: 30 59 (cf. Metcalfe și Chalk, 1972) 116. WILLMER C, FRIECKER M., 1996 Stomata (second edition), Chapman and Hali, London, New York, Melbourne 185 117. *** 1961, 1964 Flora R. P. Române, Fam. Labiatae (t. ș: 87397), Fam. Compositae (t. 2: 167 456), Ed. Acad. Rom., București 118. *** 1954, 1961 Flora SSSR., t. 20, 26, Izdat
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Celulele epidermei pot fi încrustate cu compuși organici înalt polimerizați (lignină, cutină, ceruri, suberină) sau cu substanțe minerale, care constituie straturi impermeabile (siliciu, calciu). Pentru efectuarea schimbului de energie și gaze cu exteriorul, pereții protectori sunt prevăzuți cu deschideri naturale: stomate, lenticele, hidatode, nectarii. Structura și funcționarea acestora constituie, în unele cazuri, bariere în fața invaziei fitopatogenilor. Stomatele, prin număr, aranjament spațial, structură, concordanța dintre deschiderea acestora și germinarea sporilor agenților fitopatogeni, influențează rezistența (R. Corbaz, 1990). S-a evidențiat că numărul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]