221 matches
-
că Proust sau Céline, temperamente atât de diferite, situate la poli opuși, calculau roadele reclamei? Ating astfel un punct vulnerabil în conduita lui T.M. Plec de la ce e normal și perfect îndreptățit. Impresionat de propria performanță prin pătrunderea psihologiilor, prin străbaterea coridoarelor lăuntrice, presupun că naratorul a constatat că posedă un ascendent. El e un aristocrat, nu prin naștere, ci mulțumită darului de a sufla viața peste făpturi, e stăpân pe o cheie care îi asigură supremația. Nu e departe însă
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
nevoie în ziua de azi. Lumea s-a săturat de apocalipsă, mizerii, sânge etc. Chiar numai faptul că se vând romane "pozitive" în asemenea tiraje, e un semn bun. învățând să descifreze semnele și să treacă prin încercări de neevitat (străbaterea deșertului, vraja iubirii, înfruntarea morții), să se bucure de prezent și în același timp să nu piardă esența, să accepte schimbarea ca pe însăși viața pământului, să se considere eroul principal al Istoriei, indiferent de ce se întâmplă în lume, să
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
mii de semne în față și nici un gînd în minte. Singur, în fața imensității albe a paginii, te simți ca un naufragiat în mijlocul oceanului, care a abandonat pînă și speranța unei salvări divine. Fiecare articol pe care îl scrii este o străbatere a deșertului. De fiecare dată cînd începi, te întrebi dacă vei găsi suflul necesar să umpli blestematele de pagini albe. Ai două, trei idei în cap, ești convins că ele vor atrage altele, te arunci în pagină ca în bazin
Pagina albă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13774_a_15099]
-
cele mai sterile, cînd îmi pare de neconceput, absurd, cel mai neînsemnat proiect și nu pricep cum de am avut vreodată energia să mă însuflețesc, să mă implic și, cu deosebire să scriu? (...) Trebuie să recunosc, după aceea, că fără străbaterea acestor momente, nici celelalte nu s-ar fi ivit." S-ar zice că avem de-a face cu un cititor pe cît de pasionat, pe atît de capricios, supus dispozițiilor de moment; acum punînd totul la-ndoială, începînd cu sine
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
neagră, ochii întâlnesc cele opt cercuri în rotirea neliniștitelor fecioare, cu tălpile aprinse calcă, fremătătoarele veșminte, pornite în splendidă posesiune - .totul se reface dedesubt, în canalul cu multe meandre: umede nisipuri absorb, o pată noroasă din ape acoperă cu iureș străbaterea înclinată, brațele nu găsesc sprijin, toiagul loc tare. 13. O, imposibilă egalitate - oprirea în vânt! O, judecată a stâncilor plutitoare - întoarcerea acasă! O, încercare a celui despărțit în ocolul lumii - unitatea privirii repetate! Din partea stângă, fiecare piatră a văgăunii se
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
Acest dublu aspect al relației dintre ele duce la "crizele năpraznice", consemnate cu lealitatea de E. Lovinescu, dar și la spectaculoase, major constructive revirimente. Lucian Raicu se arată și de data asta admirabil comprehensiv: Pasiunea autentică presupune existența unor crize, străbaterea periodică a urîtului. De multe ori trebuie să i se fi Ťurîtť de critică marelui critic. Cu siguranță. Altfel n-ar fi de înțeles!". Tot aci se cuvine explicată "mizantropia" lui E. Lovinescu, incriminată de unii contemporani "cu conștiința prea
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
Eviei, între care și Limni, deschis ca un amfiteatru către golful de la poalele muntelui Kandili, cu plaja Cochilia și livada ei de măslini care găzduiește acum teatrul de vară, mai păstrează urmele acelor veacuri orientale. Datorită dificilei accesibilități dinspre continent (străbaterea munților cu serpentine care ne-au îngreunat și nouă drumul) aici era raiul piraților care bântuiau Egeea. Cine s-ar fi gândit vreodată că prin sălașurile piraților vor răsuna concerte ca la Viena?
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
o prelucrare recentă de folclor - Ay, mamă, ce vis avui noaptea trecută!... Se făcea că, la televiziune, se transmiteau în direct de la malul Pontului Euxin imagini cu domnul Președinte Traian Băsescu, aprins la față și semeț ca (,) căpitanul Nemo după străbaterea celor ,Douăzeci de mii de leghe sub mări", tocmai executând pe o platformă exotico-rromă de culoarea vișinei înrudită cu cireașa răscoaptă, un dans tătăresc după o melodie cântată la drâmbă și țiteră de domnul Adrian Severin. Ba mai și chiuia
Foaie verde și uná/ S-o sfârșim cu minciuná by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11421_a_12746]
-
a insului cu lumea și cu sine, unde formă e intimitatea pulverizata, în tensiunea raportului dintre timp și vreme, dintre "pipăirea infinitului" și rană deschisă a duratei ce i s-a dat, în sfîrșit, în scrierea poeziei înseși, cu iluzia străbaterii unei pustietăți "în care fiecare pas e o întemeiere". Într-o atmosferă adesea carnavalesca, de piață publică, surpat în succesiunea halucinanta a duratelor ("Ce năpraznic îi crește barbă copilului bătrîn/ îi iese din obraji că iarbă printr-un mormînt/ primăvară
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
de programe pentru Europa din cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale de la Washington, Heather Conley, apreciază, tot pentru USA Today, că "există o extraordinară fragilitate a instituțiilor democratice din România și din unele locuri în Europa Centrală", subliniind că, "în pofida străbaterii unei căi foarte, foarte lungi în ultimii 20 de ani, asistăm la o regresie în domeniul democrației și statului de drept". Potrivit cotidianului american, în cei 2 de ani de la prăbușirea regimului condus de Nicolae Ceaușescu, România a fost nevoită
Presa internațională: România, o tânără democrație suferindă () [Corola-journal/Journalistic/22263_a_23588]
-
azi mai sensibil la cărțile care șochează prin ceva - fie și prin insolență -, decât la lucrările de sinteză. Dar principala responsabilitate revine lui Dumitru Micu însuși, cu mentalitatea lui de proletar al cercetării literaturii. El este atât de preocupat de străbaterea unor spații literare vaste, printr-o înaintare silnică, epuizantă, încât nu mai are resurse - și nici nu mai încearcă - să vadă totul de sus, să guverneze autoritar, cu biciul ideii, lumea luată teoretic în posesie prin explorare. Citindu-i cărțile
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
deci, dar nu dintr-un impenitent narcisism - inevitabil, curios, la poeții lamentoși! - ci dintr-o permanentă ebuliție a eului căutător și iubitor de lumină. De certitudini, prin urmare, de acele puncte de sprijin existențiale în ceea ce el numește stații în străbaterea pustiului dintre cuvinte, smălțuit cu florile negative ale golului! Acel aur care "răsare/ lin de necuprins/" este al alchimiștilor, apoteoza luminii este identificabilă iluminării cunoașterii, între efemer și etern, între semeni părăsiți de vremuri și fugitive semnale de mântuire. Poate
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
treia verigă) celor doi colegi de liceu. În felul acesta „duhul povestirii“ de care e posedat Bazil Dumitrescu trece asupra naratorului. La această schimbare de releu se adaugă maniera à rebours de refacere a istoriei, dinspre prezent spre trecut, cu străbaterea firului cronologic de-andoaselea. Paradoxul este că, deși cititorul este purtat de-a lungul unei drame căreia îi știe deznodămîntul, suspansul biografic nu are nimic de pierdut. E ca și cum trecutul e inventat prin aceea că cititorul îl află dinspre sfîrșit spre
Verigile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2613_a_3938]
-
ecoul creat în mod natural. N-am perceput nici o clipă un spațiu apăsător, angoasant, amenințător, ci dimpotrivă, unul ideal, eliberator. Cu un final imprevizibil, fără gestul extrem, de contopire cu Ființa Universală prin spintecarea abdomenului. Rămâi cu impresia că după străbaterea traseului inițiatic, comun, până la urmă, se lasă, și el, ca noi toți, în puterea destinului. Am rezonat, am respirat (''vreau să respir puțin și cu podul palmei''), am lăcrimat (''sunt ochii mei aceia care mă privesc''?)... Diana Elena. Spectacolul regizat
IONA de Marin Sorescu [Corola-blog/BlogPost/98838_a_100130]
-
cuprinde în mrejele-i întreg trupul, însăși ființa urcând-o, pe aripile-i, înspre culmi de glorie a eternității... Ceasurile regăsirii de sine, ale liniștii ce învăluie suflarea, potolindu-i ritmul accelerat în trecerea numărată minut cu minut, prin drumul străbaterii între porțile lumești, devin ceasurile cele mai sfinte ale existenței, prin ele însele privindu-se spre esența sinelui, spre centrul propriei evoluții! Urmând calea chemării spiritului de natură divină, în liniștea absolută, eul propriu se va înălța, conducând ființa spre
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
cuprinde în mrejele-i întreg trupul, însăși ființa urcând-o, pe aripile-i, înspre culmi de glorie a eternității...Ceasurile regăsirii de sine, ale liniștii ce învăluie suflarea, potolindu-i ritmul accelerat în trecerea numărată minut cu minut, prin drumul străbaterii între porțile lumești, devin ceasurile cele mai sfinte ale existenței, prin ele însele privindu-se spre esența sinelui, spre centrul propriei evoluții! Urmând calea chemării spiritului de natură divină, în liniștea absolută, eul propriu se va înălța, conducând ființa spre
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
aceeași culoare ca mine (roșu-corai) - chiar mi-a dat o ușoară amețeală și stare de greață. Niciodată n-am discutat despre astfel de percepții cu alți sinesteți, așa că m-a șocat reacția pe care am avut-o." (p. 183) Simpla străbatere a acestor ipostaze anormale te face să înțelegi că, din punct de vedere psihiatric, situațiile cele mai fericite sub unghiul investigației medicale sunt cele în care muzica întîlnește un psihic deteriorat. Oliver Sacks procedează fiziopatologic: ca să afle fiziologia creierului, îi
Estropiații melomani by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6965_a_8290]
-
urmărea gândul la Ivan și la vasul lui care plutea spre Nord, ducând cu sine toate aromele pământului, toată geo grafia cunoscută a gastronomiei universale, gata să bulverseze definitiv cerul gurii oricărui călător avid de plăcere culinară și de poezia străbaterii apelor din ce în ce mai înghețate, mai fără viață, de trupul acelei nave sfârâitoare ca un ceaun în care fierbeau, tăvăliți în mirodenii din cele patru zări, toți peștii de pe lume. Așa, cu chipul rusului care-și transformase în legendă visul lui de
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
că ele nu au nimic cu războiul, pentru că, după cum explică jandarmul, "se pare însă că războiul are ceva cu voi" (p. 35). Sensul parabolei se profilează astfel foarte clar din primul capitol al romanului. Urmărim apoi secvențele acestui drum lent, străbaterea lui neliniștită, pierderea primilor oameni din șatră pe drum (o femeie care naște moare împreună cu copilul, apoi un copil e victima unui accident stupid la scăldat), astfel încât, pornind cu 99 de oameni, șatra nu va atinge niciodată, cum spera, suta
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
legi într-un final că el este mai important decât tine, fiindcă fidel la nesfârșit celui care a părăsit neantul ca să devină cineva. * Orice suferință în viață poate fi înțeleasă ca o cursă atletică de o sută de metri: viteza străbaterii acestei distanțe a durerii consemnează viteza înțelesului, o consumare a ceea ce materia poate îndura până la sfârșit, iar înțelesul nu poate înfrânge... Chiar dacă Ulise iese învingător în această cursă cu suferința, Orfeu este cel care pătrunde înțelesul „vitezei“. Câți dintre noi
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
schimburi de haine și cuvinte: "În luptele lor cu barbarii și nevoiți de asprimea climei, ii au adoptat mai în urmă caciula dacică și au înspătat burca caucazică, și cu aceasta și cîteva nomenclature s-au alunecat în limbă. La străbaterea hunilor în Dacia, românii, încălțând cizme și încingând brâul polon, au luat finale magiare și litvane." (...) "România se cungiură de raiale, de unde, cu moda traiului asiatic, ni se hultuiră prințipii cu cuvinte de șerbi, și pasul cel slobod se încătușă
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
egoistei vitejii de erou neînfrânt, neîngenuncheat de cavalcada cailor hrăniți cu jar, din copite săreau scântei de soare, însuși soarele își dăruise fierbințeala nucleului atomic orbital, postulat și paradox echidistant al vieții și al morții, algoritm și paradigmă, nebunie, hotărâre, străbatere, învingere, ascensiune, amețeală, rotire, descifrabilul care scapă, cunoașterea pare zadarnic deslușită, desfăcută, coerentă, distrusă, absorbită din nou și din nou, fără oprire, fă-ră-o-pri-re-adânc, A-DÂNC-S-U-S-S-U-S, ciocanul lovea nicovala, fierul nu voia să ia chip, râdea deformat ca vioara lui Paganini, scânteile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
relația noastră patetică a ființei așa cum este raportarea ființei la ea însăși. A ne folosi energia, această Energie pe care o primim ca pe ceea ce ne poartă în sporirea ființei noastre, înseamnă în mod necesar a străbate această suferire, această străbatere este efortul nostru, ceea ce, aflat în opera ființei, înfăptuim la rândul nostru. Aici devine vizibilă și inteligibilă trăsătura oricărui proces de pierire și ceea ce constituie propriu-zis posibilitatea acestuia, punctul de origine pornind de la care acesta se produce negrești: barbaria este
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Energie nefolosită în noi? În ce fel sporirea, contravenind într-un anumit fel propriei sale esențe, se inversează în stagnare și regres? Cum de există și cum de poate exista, pe undeva, o oprire? Deoarece sporirea se înfăptuiește ca o străbatere a suferirii și ca un efort: acesta din urmă, din cauza patosului său, este cel care se întrerupe, oprirea se produce în suferire, în faza sa de suferință și odată cu ea se produce și inversarea. Căci, în fond, oprirea ca atare
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
mii de semne în față și niciun gînd în minte. Singur, în fața imensității albe a paginii, te simți ca un naufragiat în mijlocul oceanului, care a abandonat pînă și speranța unei salvări divine. Fiecare articol pe care îl scrii este o străbatere a deșertului. De fiecare dată cînd începi, te întrebi dacă vei găsi suflul necesar să umpli obsedantele pagini albe". Un fin scepticism, o modestie anxioasă îl specifică pe critic, sub emblema unei persistente melancolii. Cîteodată grima e cea a unui
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]