KorAP: Find »[drukola/base=străbunic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...41 >

1,020 matches

Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913

năzuitorul la această măreață împlinire încă nu le văzuse, dar le prefigura revelator. “Nu putea tăvălugul ateu al bolșevismului, cu tot tartorul întunericului de partea lui, să facă una cu țărâna ceea ce au închipuit, cu talent și dăruire, bunicii și străbunicii la baștinile lor ca fiind lumea lui Dumnezeu pe pământ”, își va fi zicând cel pornit să confirme asta. Colindând toate satele basarabene și călcând drumuri străine ca să ajungă la Moscova, Kiev, Lvov, Munchen, Viena, urcând potecile stâncoase ale Sf.

SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113

548 din 01 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Prolog Generațiile născute după cel de-al Doilea Război Mondial, scutite norocos de obolul jertfelnic adus Patriei, ne-am detașat complet de ceea ce înseamnă tragediile umane de tipul războiului. Datorăm părinților, bunicilor, străbunicilor care au trăit asemenea accidente ale istoriei măcar acel elementar demers civic conceptualizat în sintagma „recurs la memorie”. Despre calvarul din prizonierat al fraților Manole și Nică Pintilii am aflat încă de copil de la mama, sora celor doi. Nică a

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603

a scris despre costumul bănățean, mă familiarizează cu istoria locurilor, aflu multe lucruri interesante despre locul în care mă aflu. Apoi, sunt invitată să îi cunosc colecția mult visata de textile vechi, de sute de ani, colecție dedicată bunicilor și străbunicilor lui și plaiului bănățean. Colecția se află în casa în care au locuit bunicii lui Marius, casa în care pătrund cu emoție și pioșenie. Ne întâmpină fotografii vechi de familie, colecția de cărți a bunicului, doar o mică parte fiind

OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531

bună perioadă de timp nu putea să nu fie luat la întrebări, fie și în toiul luptelor. Vodă tună: - Unde mi-ai fost, Paloș?... Un an întreg te-am căutat!... - Unde să fiu, Măria Ta!?... Pe acest pământ strămoșesc căruia străbunicul meu și-a dat viața, căci trădătorii l-au trădat și l-au ucis mișelește!”. Veți descoperii, stimați cititori, în acest roman, cine este Vodă, Dracula, Paloș, fiica lui Dracula, boier Conacu, boier Ciocoiu, căpitan Arnăutu și alți mari luptători

«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742

roman înjură. Cocoșilă în privința înjurăturilor era vestit, îl înjura și pe tat-so, și pe popoa, și pe primar, și pe preceptor, pe toți de la lingură, de la șervetul cu care se stergea, la lampă, la feștilă, lumânare, târlă, copii, bunici și străbunici. “Pe Dumnezei Cocoșilă îl cobora jos în sat și îl înjura cu o anumită filozofie...” Înjurau de mamă, de rai, de tot ce era pe pământ... De asemenea blestemele erau în clipele de ceartă erau elemente de refulare: Tăiat-ar

ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090

din 29 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Prolog Noi, generațiile născute după cel de-al Doilea Război Mondial, scutite norocos de obolul jertfelnic adus Patriei, ne-am detașat complet de ceea ce înseamnă tragediile umane de tipul războiului. Datorăm părinților, bunicilor, străbunicilor care au trăit asemenea accidente ale istoriei măcar acel elementar demers civic conceptualizat în sintagma „recurs la memorie”. Pentru că site-ul Negru pe Alb e un spațiu al manifestării spiritului național românesc, sfidând existența Prutului, hotarul care - fără precedent în

ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751

lacomi și întotdeauna angajau ajutoare sufici- ente și se îngrijeau să aibă ... IX. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2095 din 25 septembrie 2016. IV Spuneam că în tradiția familiei mele se arată că străbunicul Chirca Pătrașcu, zis Barna, dar și Chirca Barna, ar fi venit în Greblești din Țara Făgărașului. Această aserțiune este însă con¬tra¬zisă de un document istoric; este vorba de recesământul rusesc de la 1773-1774, unde la Greblești găsim, printre cei

MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
și simplu el aducea mult mai aproape pe strămoșul nostru, care, sunt con- vins de asta, a venit câdva în Greblești într-adevăr din Țara Făgărașului. De altfel, ... Citește mai mult IVSpuneam că în tradiția familiei mele se arată că străbunicul Chirca Pătrașcu, zis Barna, dar și Chirca Barna, ar fi venit în Greblești din Țara Făgărașului. Această aserțiune este însă con¬tra¬zisă de un document istoric; este vorba de recesământul rusesc de la 1773-1774, unde la Greblești găsim, printre cei

MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
asta, a venit câdva în Greblești într-adevăr din Țara Făgărașului. De altfel, ... X. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016. III Așadar, Chirca Pătrașcu, zis Barna sau Chirca Barna, străbunicul meu, se însurase cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei care o înfiaseră. Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că

MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să vedem ce era și cu celelalte trei locuri din sat ale străbunicii mele. Locul numit La Cimitir era un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea

MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni. Citește mai mult IIIAșadar, Chirca Pătrașcu, zis Barna sau Chirca Barna, străbunicul meu, se însurase cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei care o înfiaseră. Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că

MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să vedem ce era și cu celelalte trei locuri din sat ale străbunicii mele.Locul numit La Cimitir era un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea

MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni.... XI. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016. II Porecla neamului nostru - Chircuț, provine de la numele străbunicului meu din partea tatălui - Chirca Pătrașcu, zis Barna, pe care eu nu l-am mai apucat și nici chiar tatăl meu, cel mai mic dintre copiii bunicului Chircuț, nu l-a apucat. În tradiția familiei noastre se spune că străbunicul Chirca

MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
numele străbunicului meu din partea tatălui - Chirca Pătrașcu, zis Barna, pe care eu nu l-am mai apucat și nici chiar tatăl meu, cel mai mic dintre copiii bunicului Chircuț, nu l-a apucat. În tradiția familiei noastre se spune că străbunicul Chirca Barna ar fi venit din Țara Făgărașului și s-ar fi căsătorit în Greblești cu o fată născută în Robești și luată de suflet de o familie fără copii; fata se numea Popescu, iar familia care a înfiat-o

MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
Popescu. Familia din Greblești care a înfiat-o era destul de avută, avea vite, oi, capre, pământ în Pleșcioară, Gruiu’ Pleșciorii, Valea Viei (Valea Viii), cu toată pădurea dimpre-jurul acelor locuri; ... Citește mai mult IIPorecla neamului nostru - Chircuț, provine de la numele străbunicului meu din partea tatălui - Chirca Pătrașcu, zis Barna, pe care eu nu l-am mai apucat și nici chiar tatăl meu, cel mai mic dintre copiii bunicului Chircuț, nu l-a apucat. În tradiția familiei noastre se spune că străbunicul Chirca

MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
numele străbunicului meu din partea tatălui - Chirca Pătrașcu, zis Barna, pe care eu nu l-am mai apucat și nici chiar tatăl meu, cel mai mic dintre copiii bunicului Chircuț, nu l-a apucat. În tradiția familiei noastre se spune că străbunicul Chirca Barna ar fi venit din Țara Făgărașului și s-ar fi căsătorit în Greblești cu o fată născută în Robești și luată de suflet de o familie fără copii; fata se numea Popescu, iar familia care a înfiat-o

MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733

JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) Autor: Marian Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului II Porecla neamului nostru - Chircuț, provine de la numele străbunicului meu din partea tatălui - Chirca Pătrașcu, zis Barna, pe care eu nu l-am mai apucat și nici chiar tatăl meu, cel mai mic dintre copiii bunicului Chircuț, nu l-a apucat. În tradiția familiei noastre se spune că străbunicul Chirca

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
numele străbunicului meu din partea tatălui - Chirca Pătrașcu, zis Barna, pe care eu nu l-am mai apucat și nici chiar tatăl meu, cel mai mic dintre copiii bunicului Chircuț, nu l-a apucat. În tradiția familiei noastre se spune că străbunicul Chirca Barna ar fi venit din Țara Făgărașului și s-ar fi căsătorit în Greblești cu o fată născută în Robești și luată de suflet de o familie fără copii; fata se numea Popescu, iar familia care a înfiat-o

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
Corola-blog/BlogPost/359962_a_361291

partea asta a grădinii.. Dar Jack de unde știa de ea?”Întorcându-se spre omulețul cu barbă albă,asemeni vrăjitorilor din povești, care aștepta mulțumiri îl întreba suspicios de unde a răsărit grădină asta. -E o poveste lunga.Gradina e de pe vremea străbunicului tău care la început locuia aici,unde stai tu și mătușa ta.A fost construită că un labirint ,pe timp de asediu sau război, să poată fugi cu familia spre pădure. -Vrei să spui că aceasta grădină duce spre pădure

KARON,CAP 6 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1489961916.html [Corola-blog/BlogPost/359962_a_361291]
început locuia aici,unde stai tu și mătușa ta.A fost construită că un labirint ,pe timp de asediu sau război, să poată fugi cu familia spre pădure. -Vrei să spui că aceasta grădină duce spre pădure? -Da.Vezi tu,străbunicul tău a fost un om foarte bogat și influent.Pe timpul războiului se temea că îi vor confiscă toată avutia.Asa că, a făcut grădină asta ca un mijloc de scapare.Se zice că ar fi îngropat sau ascuns toată averea

KARON,CAP 6 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1489961916.html [Corola-blog/BlogPost/359962_a_361291]
pare că am reusit.E ,dar nu fi tristă,am lucrat mult la ea si imi datorezi niște zâmbete. Karon îl săruta pe obraz și îi multumi.Inca nu ii venea să creadă că aveau așa ceva în gradina.Cat despre străbunicul ei...nu știa ce să creadă.” Chiar a fost un om putred de bogat?O să afle ea.E imposibil că mătușa ei sau Jack să nu știe mai mult.In plus,multe dintre cărțile și documentele părinților ei au fost

KARON,CAP 6 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1489961916.html [Corola-blog/BlogPost/359962_a_361291]
Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557

Cambridge” ori a unei familii „Pierre și Marie Curie” și nu reclamă lipsa resurselor financiare necesare pentru că au declarat, așa cum se cuvine, legal, averea obținută prin muncă cinstită la instituțiile statului ori primită ca moștenire de la mătuși, de la bunici și străbunici ori prin inspirații uluitoare de moment la bursă sau chiar prin darurile de la nuntă și botez, atâta timp cât cumetriile la „nivel înalt” au devenit ceva obișnuit... Nu-i agreez și nici nu-mi plac parlamentarii ăștia (pardon, scuzați”), marsupialii care dorm

DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_viciile_vietii_mele_marian_malciu_1329676756.html [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656

aceasta, a materiei - Lumina... --------------------------- P.S. 1) Am scris acest text în memoria scriitorului Corneliu Leu, omul de cultură care a luptat cu toate forțele domniei-sale pentru a impune în mod oficial Ziua Națională a Limbii Române, dar și în amintirea străbunicii mele dinspre mamă, Constața Crețu-Georgescu, născută exact la două săptămâni după moartea lui Eminescu, pe 29 iunie 1889, de Sf. Apostoli Petru și Pavel, văduvă de război (este vorba, desigur, despre Primul Război Mondial). 2) Și dacă tot am abordat

MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1435833134.html [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722

lumi s-ar fi adunat toate acolo, în pieptul acela puternic. Și, parcă cu cât se străduiește mai tare să o ascundă, pe-atât urlă ea mai tare și face semne disperate de undeva, din nevăzut... (Capitolul II, p. 29) Străbunicul cel falnic al Alexandrei-Svetlana, impunător ca un dac dârz, cu trăsături de haiduc, cu credința de cremene, neclintită, Eroul care și-a salvat confrații, pe cei aproape 1.000 de români aflați în trenul istoric ce trebuia să integreze cu

FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
putere și mijloace pentru a îndeplini misiunea lor pe pământ.” (ziarul <>, Ianuarie 1859) Trenul acela istoric, purtător de biruință, cu români frumoși, inimoși, curați, cucernici, hotărâți, neînduplecați pe care ungurii voiau să-l arunce în aer, tentativă eșuată grație acelui Străbunic luptător pentru Cruce și Steag, așezat de-a curmezișul în calea viiturilor dușmane, prezent oficial, cu bucurie serafică la Marea Sărbătoare, impresionând prin statura sa voievodală. Românul, care a primit salutul cald de „bun venit” și binecuvântarea părintelui protopop Justinian

FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]